Șase, vine AMD! Noile plăci video Radeon RX 7900 XTX și RX 7900 XT creează probleme grave competiției (review)

Lansarea unei serii de plăci video este pentru mulți un eveniment de vreo juma’ de oră, hai o oră întreagă, în care niște unii ne povestesc cum produsul lor o să rupă norii-n două și-o să provoace o ploaie cu Skittles. Nu? Păi, lăsați-mă să vă spun că dacă gândiți astfel, aveți o prespectivă cu totul greșită asupra modului în care funcționează, de fapt, lucrurile în industria asta. Și mă declar aproape la fel de vinovat, mai ales că și eu la rândul meu mai mârâi pe câte o lansare d-asta de parcă e făcută de mama, nu de o companie random dintr-o țară străină.

În cadrul excursiei mele din Las Vegas am avut ocazia să văd lucrurile și de pe cealaltă parte a gardului, din perspectiva oamenilor care au lucrat la acest proiect și care au făcut posibilă seria de plăci video AMD Radeon RX 7000. Iar odată ce i-am cunoscut și am avut șansă să vorbesc cu ei ca de la om la om, nu ca de la jurnalist la angajat de corporație, am înțeles puțin mai bine chestiile astea. Așa că azi nu este despre produsul în sine; nu-i nici despre consum, ori FPS-uri, ci vreau să vă spun povestea acestei serii așa cum mi-au povestit-o artizanii responsabili. Și o să fie o poveste fără perdea, mai ales că a picat și embargo-ul pentru aceste informații și am voie să va zic și ce s-a mai scăpat în discuțiile din spatele ușilor închise. Cred că o să va placă, mai ales că sunt informații pe care nu le veți auzi din altă parte, așa că n-o să mai trag de intro.

Ce este acest chiplet design și de ce este important?

Cea mai importantă chestie pe care o va introduce seria de plăci video Radeon RX 7000 este design-ul de tip chiplet pe care inginerii de la AMD l-au ales pentru această lansare. O alegere care după mulți-mulți ani schimbă modul în care sunt construite plăcile video. Și chiar dacă așa, la o primă vedere nu pare impresionant, trebuie să înțelegeți că o astfel de mișcare nu s-a mai întâmplat de ani buni. Iar faptul că schimbarea asta vine de la AMD, nu ar trebui să ne mire absolut deloc.

Dar ca să înțelegeți mai bine de ce este importantă va trebui să facem o călătorie în trecut și să vedem cum a luat naștere această tehnologie. Înainte ca AMD să experimenteze cu ceea ce cunoaștem acum drept chiplet design, procesoarele erau construite pe un model monolitic. Adică nucleele, memoria cache și controller-ul I/O erau toate parte ale unui singur modul construit pe x nanometri și aia era. O bucată multifuncțională cu de toate pe ea. AMD a vrut să schimbe asta, așa că a început încă de pe la primele procesoare Ryzen să experimenteze cu mai multe module.

Așa au luat naștere modele precum Ryzen 7 1800X. Ăsta în sine e special pentru că e practic format din două procesoare quad-core unite între ele cu ajutorul Infinity Fabric. Cel puțin la nivel teoretic procesoarele astea puteau funcționa individual. Adică nu formau un eco-sistem în care sunt dependete unul de celălalt, ci mai de grabă erau doi jucători ai aceleiași echipe.

Ideea de chiplet a prins forma pe care o cunoaștem acum odată cu lansarea procesoarelor Zen 2 aka. Ryzen 3000. Și la momentul ăla făceam cunoștință și cu ideea de CCX și CCD; termeni pe care îi voi explica imediat. Și-o voi face în Limba Română, nu în termeni tehnici greu de înțeles. De menționat că Ryzen 3000 a fost seria care a popularizat acest design, însă el a fost introdus inițial pe modelele Threadripper și Epyc, adică alea de servere și workstation-uri. Doar că s-a maturizat pe procesoarele desktop, așa că vreau să ne conentram mai mult pe partea asta.

Un chiplet din ăsta este practic un procesor modular în care componentele care alcătuiesc produsul final pot fi fabricate diferit, iar mai apoi sunt unite între ele. Elementele care formează un procesor de tip chiplet sunt CCD-urile și modulele I/O. CCD-ul ăsta este o abreviere de la CPU Core Die și la rândul său este format dintr-unul sau mai multe module CCX. Desigur, și asta tot o prescurtare este, iar CCX înseamnă Core Complex. Adică o formațiune de patru nuclee și memorie L3 Cache. Cât despre modulele I/O, aici cred că este destul de evident: partea aceea a procesorului care se ocupă de tot ce înseamnă PCIe, USB-uri și alte nebunii d-astea.

Acest chiplet care stă la baza procesoarelor AMD Ryzen 3000 sau mai noi este format la rândul său dintr-unul sau mai multe module CCD. Spre exemplu, Ryzen 7 3800X folosește un modul CCD format din două module CCX a câte patru nuclee. Iar procesorul în sine are o configurație octa-core cu 16 fire de execuție. Adică fiecare CCX oferă câte patru nuclee, iar cu ajutorul tehnologiei SMT (Simultaneous Multithreading), fiecare nucleu este dublat de un fir de execuție extra. Adică Hyper-Threading scris altfel… Deci, să recapitulăm: un modul CCD format din două CCX-uri a câte patru nuclee înseamnă un total de opt nuclee. După care vine și tehnologia asta de dublare a thread-urilor și avem opt ori doi, adică șaisprezece thread-uri, ori fire de execuție, ori cum oți vrea să le mai numiți.

În acest fel AMD a reușit să integreze un număr mare de nuclee în procesoarele sale fără să urce consumul extrem de mult. În contrast, Intel a păstrat designul monolitic și acum vedem cu ochii noștri cum stă treaba cu consumul de energie în tabăra albastră. Altă parte tare a utilizării designului de chiplet este posibilitatea de a folosi componente fabricate pe litografii diferite. În cazul procesoarelor Ryzen, nucleele sunt construite pe cea mai eficientă litografie, adică 5nm în cazul Ryzen 7000. Doar nucleele primesc acest tratament, întrucât modului I/O este fabricat folosind o litografie ceva mai veche deoarece nu afectează performanța. Adică un procesor Ryzen 7000 vine cu module CCD care conțin nuclee pe 5 nano și un modul I/O construit pe 6nm. Prețul rămâne mai jos, componentele sunt ușor de configurat și interconexiunea realizată cu ajutorul Infinity Fabric este atât de rapidă încât nici nu se simte că aceste componente sunt, de fapt, separate.

Asta a fost prima mare schimbare arhitecturală pe care am văzut-o în ani buni, de la înmulțirea nucleului încoace. Și am văzut o adaptare interesantă și din partea celor de la Intel cu configurația lor de nuclee Big-Small care folosește aceeași idee de bază. Asta a dus la o diversificare pe piața de procesoare, iar AMD a considerat că momentul este oportun pentru a traduce această arhitectură și pe piața plăcilor video.

Radeon RX 7000 și-a început viața pe un șervețel

Ideile mărețe pot veni de oriunde, iar inginerii AMD ne-au dovedit asta în cadrul unei sesiuni private de prezentare. Principiile de bază ale arhitecturii RDNA 3 au pornit de jos, de foarte jos, adică de pe un șervețel dintr-o cameră de hotel. Unul dintre inginerii AMD a avut o sesiune de brainstorming, probabil pe WC sau la duș, și primul lucru care i-a picat în mână a fost un șervețel. Așa că a pus cap la cap design-ul chiplet-ului pe care acum îl putem găsi montat pe plăcile video Radeon RX 7000. Și conform colegilor săi, produsul final arată fascinant de similar cu desenul inițial. Băi, ce-nseaman să-ți cace mintea idei.

Chipletul de pe RDNA 3 este însă puțin diferit de cel pe care-l regăsim în procesoarele Ryzen. În cazul plăcilor video, acesta este format dintr-un GCD (Graphics Compute Die) pe 5nm și un MCD (Memory Cache Die) pe 6nm. Ori și mai simplificat, chip-ul grafic este ăla mare din centru și e fabricat folosind tehnologia pe 5 nano de la TSMC, în timp ce modulele de memorie, până la șase la număr, sunt fabricate folosind tehnologia pe 6 nano.

Asta rezultă într-o îmbunătățire masivă a puterii de calcul, care atinge o valoare de până la 61TFLOPs în cazul flagship-ului. Dar și mai interesant decât atât este modul în care este configurată memoria și cum este aceasta conectată cu chip-ul grafic. Cei 24GB de memorie GDDR6 sunt legați la unitatea centrală de procesare prin intermediul Infinity Fabric, doar că de data asta conexiunea este capabilă de viteze de până la 5.3TB/s. Da, terabyte, adică 5.300GB pe secundă. Deci pentru ăia care își făceau griji că portarea chiplet design-ului pe placa video ar putea crea probleme cu viteza de acces și ar putea crea input lag, puteți sta liniștiți. Chestiile astea nu vor avea nici urmă de lag sau vreo problemă de conexiune.

O altă îmbunătățire introdusă de adopția chiplet-ului pe placă video o regăsim pe zona de cost. Mai exact costul de producție. Fiecare element al plăcii video este acum separat grație designului modular, ceea ce înseamnă că AMD a putut tăia ici-colo anumite chestii. Un exemplu bun ar fi folosirea de memorie GDDR6 în loc de GDDR6X cum fac ăștia de la NVIDIA.

Dar asta nu este singura schimbare, așa că acum vreau să ne concentrăm puțin pe componentele care alcătuiesc GCD-ul, adică chip-ul grafic în sine. Asta se ocupă de circa tot ce știe placa video, iar upgrade-urile introduse de RDNA 3 includ cam așa. Acceleratoare de inteligență artificială dedicate, care aduc îmbunătățiri de până la 2.7x pe zona de integrare software, dar despre asta discutăm mai târziu. Pe zona de Ray Tracing am primit un nou accelerator RT care poate procesa cu 50% mai multe raze de lumină și are câteva upgrade-uri care ajută chip-ul grafic să înțeleagă mai bine de unde vine și cum reacționează lumina odată ce face parte dintr-un cadru.

RDNA 3 ne face cunoștință și cu motorul de procesare al imaginilor intitulat AMD Radiance Display. Acesta introduce standardul de DisplayPort 2.1 care vine cu o lățime de bandă de până la 54Gbps și suportă culori 12-bit și un total de până la 68 de miliarde de culori, nuanțe, whatever. Dar cea mai interesantă adiție pe care o introduce portul ăsta nou este rezoluția suportată; adică cel puțin pe hârtie, chestia asta duce un ecran 8K cu rată de refresh de 165Hz fără probleme. Iar dacă ești blocat pe 4Ksaracii, rata maximă de refresh pe care o pupi este de 480Hz. Chestiile astea nu contează atât de mult acum, în 2022, dar nu uitați că acum zece ani rezoluția FullHD părea tehnologie de viitor și acum mai e oleacă și-o vedem pe smartwatch.

În completarea motorului de procesare al imaginilor avem și-un motor media nou. Acesta include encodare și decodare simultană pentru AVC și HEVC, știe să encodeze și să decodeze AV1 la rezoluție 8K60 și per total, ar trebui să își facă simțită prezența cel mai mult în zona asta de creare de conținut. Astfel AMD devine o opțiune viabilă și pentru profesioniști, nu doar pentru pasionații de gaming.

Bine, țineți cont că tot ce v-am spus până acum este o super-simplificare. Am evitat termeni grei, am sărit peste anumite detalii pe care nici eu nu le-am înțeles prea bine și m-am limitat la un minim de informație. Dar în punctul ăsta, cei care vor mai multe detalii nu cred că își vor pierde timpul urmărind un amator, întrucât e clar că și eu sunt depășit de anumite chestii prezentate în cadrul sesiunilor de breaktrough la care am luat parte în Vegas.

Design familiar, fără bătăi de cap inutile

Dar acum c-am dat gata partea asta de inginerie și tocilareală, ajungem într-un domeniu în care sunt ceva mai stăpân pe mine: designul. Plăcile Radeon RX 7000, sau cel puțin variantele de referință, vor folosi o formulă clasică. AMD a pus accentul pe ușurința în instalare, astfel avem un sistem de răcire format dintr-un radiator gros sub care găsim un vapor chamber, iar deasupra, ca să fie eficient și frumos, producătorul i-a adăugat trei ventilatoare. Asta rezultă într-o placă video cu lungimea de 29cm și o grosime de 2 sloturi și jumătate. Iar din câte ați văzut și-n poze, comparativ cu RTX 4080 care e la propriu cât o cărămidă, asta arată a placă normală.

Și poate cel mai hotărât cot în gură pe care AMD îl aplică celor de la NVIDIA este pe zona de alimentare. Pe lângă că noile plăci consumă mai puțin decât produsele din aceeași categorie ale competiției, Radeoanele RX 7000 au nevoie de doi conectori de 8 pini. Deci nu vedem imbecilitatea aia de port PCIe introdus de NVIDIA, nu ia foc placa dacă nu eșți atent cum îi montezi cablul și nici nu trebuie să-ti schimbi sursa și carcasa dacă faci upgrade. În cazul în care vii de la ceva gen RX 5700 XT, procesul e super simplu: scoți placa veche, bagi placa nouă, update la diverul video, ciau!

Un lucru care mi-a plăcut a fost aspectul. Chiar dacă avem de-a face cu alternativa AMD pentru Founders Edition, arată a placă normală. Mi-a plăcut direcția de design și în special faptul că nu urlă la tine: „Uite bă, sunt o placă video aici!” Finisajul este negru mat cu câteva elemente de iluminare RGB.

Am apucat să discut cu liderul echipei de design din cadrul AMD, care mi-a explicat ce face AMD Radeon RX 7000 o serie atât de specială atunci când vorbim despre aspect. Inspirația pentru întreaga placă a venit de la numele arhitecturii: RDNA 3. Așadar avem o mulțime de easter egg-uri care scot asta în evidență. Ventilatoarele au în centrul lor un soi de triunghi care se integrează în linia de design. După care ai spatele care e plin de simbolistică: triunghiuri, chestii, trestii. Și chiar dacă plăcile pe care am apucat să le văd în acțiune nu aveau asta, variantele finale vin fără abțibild pe spate. În acest fel backplate-ul rămâne curat și designul este consistent, iar indicațiile alea de multe ori inutile vor putea fi găsite pe braket-ul I/O unde oricum nu te uiți decât când conectezi cablurile video.

Atenția la detalii nu se oprește aici, iar pe lateralul plăcii ori pe grosime dacă vreți s-o numim așa, mai găsim încă o adiție faină. Este vorba despre trei fișe ale radiatorului care au fost vopsite în roșu; gen AMD RDNA 3. Le-am văzut, i-am zis băiatului direct „BMW M Power„, a râs, am râs, deci cred că l-am prins.

Și tot pe partea asta de construcție vreau să menționez încă o chestie interesantă. Este vorba despre greutatea plăcii. Deși dimensiunea este decentă, cel puțin în comparație cu matahalele de la NVIDIA cred că plăcile astea vor avea nevoie și de un arac de susținere pentru că sunt foarte grele. Asta se datorează densității radiatorului care este foarte gros pentru a susține niște temperaturi bune în permanență și a capacelor în sine. Plăcile Radeon RX 7000 nu au pic de plastic pe ele, bine, în afară de conectori și cabluri. În schimb sunt fabricate aproape exclusiv din metal.. fer. Asta le face să se simtă nu doar grele, dar și premium.

Încă o luptă monumentală între AMD și NVIDIA

În mare, cam astea-s noile plăci. O arhitectură nou-nouță în această categorie de piață, un design nemuritor și ușor de integrat în orice configurație, iar acum este timpul să discutăm despre performanță. Până la urmă asta este întrebarea de pe buzele tuturor pasionaților de jocuri și hardware. Și dacă până acum ați fost impresionați, stați să vedeți cam cât de forțoase sunt plăcile astea video.

O să începem ca de obicei cu sinteticele, bată-le vina. Dac-ar fi după mine nu le-aș mai băga deloc în comparațiile astea, doar că mulți oameni încă țin cont de ele și mă ajută să-mi dau seama cam unde pe se situează o placă nouă ca și nivel de performanță. În cazul ăstora două, AMD a încercat să le plaseze de-a stânga și de-a dreapta RTX 4080-ului. Avem pe de-o parte Radeon RX 7900 XTX care este flagship-ul noii generații de plăci și se bate direct cu 4080, după care avem Radeon RX 7900 XT care e oleacă mai slabă. Pesemne ar fi fost alternativă pentru 4080-ul de 12GB care n-a mai fost să fie; adică o să se bată cu 4070 sau 4070 Ti, p-acolo.

Aruncăm o privire peste 3D Mark unde am folosit aceeași metodologie de testare: TimeSpy și TimeSpy Extreme, Firestrike Extreme și Ultra plus Port Royal. Radeon RX 7900 XTX reușește să se impună în fața plăcii de la NVIDIA în patru din cinci teste. Singurul în care RTX 4080 are un oarece avantaj este Port Royal care testează capabilitățile Ray-Tracing ale plăcii, dar și aici avem parte de-o surpriză foarte plăcută. 7900 XTX a obținut 15,762 de puncte, la diferența mică de rezultatul de 17,886 al plăcii de la NVIDIA. Revenind la rezultate, diferențele de specificații dintre cele două plăci își fac simțită prezența. Radeon RX 7900 XTX are mult mai multă memorie VRAM, frecvențe cel puțin la fel de bune și se bucură de avantajele noului chiplet design.

Mergem mai departe și aruncăm o privire la Radeon RX 7900 XT. Aici surpriza este ceva mai mare decât la modelul flagship. Chiar dacă teoretic este sub 4080 ca performanță, rezultatele spun o poveste ceva mai diferită. Cu diferențe de numai câteva procente între ele, teoria mea în care vă spuneam că 7900 XT este rival pentru 4080-ul ăla cu 12GB VRAM este din ce în ce mai validă. Singurul test în care Radeoana mai ieftină și-o cam ia pe coajă este Port Royal cu Ray-Tracing. Da, whatever.

Una peste alta, rezultatele obținute de plăcile de la AMD în testele sintetice sunt mai mult decât mulțumitoare. Plaseză cele două plăci fix pe unde m-așteptăm că o să le văd din punct de vedere al performanței și rezultatele obținute în testul cu Ray-Tracing au fost o surpriză extrem de plăcută. Dar e timpul să trecem la treburi serioase și să vedem cum se comportă cele două plăci video în jocuri.

REZOLUȚIE 1440P, SETĂRI MAXED OUT, RAY TRACING OFF, FSR OFF

Surprizele continuă și în rezultatele obținute în gaming, acolo unde Radeon RX 7900 XTX a reușit să învingă placa celor de la NVIDIA. Nu sunt victorii mari, fiind vorba de câteva procente, dar sunt totuși victorii de care AMD avea nevoie. În urma acestor rezultate putem spune pentru prima dată că NVIDIA are probleme grave din cauza unei plăci de la competiție. Nu înseamnă mare lucru acum, dar amintiți-vă doar cum a decurs treaba și pe procesoare. Ziceam cândva că AMD devine un pericol pentru Intel, urmând ca în anii de după să bage tabăra albastră în colț.

Nu cred că va fi aceeași situație și pe plăcile video, mai ales că NVIDIA încă domină fără drept de apel segmentul enthusiast cu RTX 4090. În același timp nu văd niciun viitor în care AMD să devină lider de piață pe plăci video; nu cu puterea NVIDIA și inovațiile pe care aceștia le oferă. Dar nici cu un competitor serios și o ofertă mai bogată pe piață nu mi-e rușine. Radeon RX 7900 XT este un pas în spatele celorlalte două plăci. Din păcate nu există un 4070 cu care să pot să-l compar, dar și pe lângă 4080 pot spune că arată bine. Ok, de menționat că aici nu vorbim despre rezultate cu Ray Tracing sau alte nebunii, ci doar performanță brută.

REZOLUȚIE 4K, SETĂRI MAXED OUT, RAY TRACING OFF, FSR OFF

În fine, divaghez. Următoarele rezultate sunt în gaming 4K. Povestea se repetă, iar Radeon RX 7900 XTX se impune în fața GeForce RTX 4080. De această dată diferența este o idee mai mare, iar aici sunt sigur că se datorează cantității de memorie video disponibilă. Asta se vede și în rezultatele obținute de RX 7900 XT, care s-a apropiat și mai mult de placa de la NVIDIA. Vreau să mai adaug o chestie, ceva ce-am observat și m-a bucurat: pentru prima dată putem spune că gamingul la rezoluție 4K cu detaliile “în blană” este posibil. Și mai mult de-atât, oferă rezultate foarte bune pe care le vedeam anii trecuți la 1440p, nicidecum la o rezoluție atât de mare. Cu astfel de avansuri cred că în 3-4 ani vom vorbi realist despre gaming la 8K, dar până se va întâmpla asta, tre’ să ne și permitem ecrane capabile.

REZOLUȚIE 4K, RAY TRACING ACTIVAT

Și hai să vă mai spun una și mai bună. Atât Radeon RX 7900 XTX, cât și XT oferă rezultate bune în jocuri cu Ray Tracing. Nu mă înțelegeți greșit, NVIDIA e în altă liga față de cele două, dar comparativ cu generația trecută când RX 6950 XT abia dacă se-apropia de alternativele din tabăra verde, lucrurile încep să arate bine. Aici este important de menționat și faptul că AMD sunt la a doua generație de plăci capabile de Ray Tracing, în timp ce competiția are avans de-o generație. În industria asta, o serie diferența chiar este mare lucru și dacă am compara RX 7000 cu RTX 2000, cred că situația ar sta cu totul diferit.

Dar stați… n-am terminat. Am tot urmărit forumuri, reddit-uri și alte platforme d-astea de discuții. Mai peste tot aud că “Vai doamne, DLSS este de zece ori mai bun decât FSR și copia aia ieftină de la AMD e mai mult un gimmick.” Și vreau să spun doar atât: that’s bullshit! Tehnologia de super-sampling a celor de la AMD, la fel ca și Ray Tracing-ul, este la a doua generație și deja vedem niște îmbunătățiri exponențiale.

Din punct de vedere calitativ mi se pare că NVIDIA încă are avantaj. Un avantaj care se datorează nucleelor AI dedicate pentru DLSS. Dar nici cu FSR 2 nu pot spune că impactul vizual e atât de mare încât să submineze îmbunătățirile aduse framerate-ului. AMD a promis că 2023 va fi anul lui FSR 3, dar p-asta aștept s-o văd ca s-o cred. Dar după ce-am văzut ce știu să facă plăcile astea două cu versiunea actuală a tehnologiei, parcă nu mai sunt chiar atât de sceptic.

Bon, deci să recapitulăm. În testele sintetice ordinea arată cam așa: Radeon RX 7900 XTX bate RTX 4080, iar RX 7900 XT șade într-o ligă proprie până când o să vină răspunsul NVIDIA. În jocuri situația e similară, doar că ăia câțiva GB de VRAM în plus își spun cuvântul pe măsură ce urcăm rezoluția. Când activăm Ray Tracing și FSR, balanța se înclină puternic spre direcția NVIDIA. Dar cu estimări pozitive din partea celor de la AMD este o șansă să mai revin la acest subiect odată cu lansarea FSR 3.

A venit timpul să discutăm despre un subiect mai încins așa, adică temperaturile și desigur, consumul. Plăcile despre care am vorbit astăzi sunt direct de la AMD, deci nu sunt distribuții de la ASUS, Gigabyte sau alt partener third-party. Dar cum design-ul de bază este bazat pe un sistem de răcire asemănător cu ce vom vedea din partea acestor parteneri, cred că este mai relevant decât Founders-ul de la NVIDIA.

Unde există o diferență sesizabilă de performanță între cele două plăci, atunci când discutăm de grade Celsius nu avem nimic care să le separe. Ambele au înregistrat o temperatură maximă de 67°C pe nucleu în jocuri, iar cel mai încins punct de pe ambele plăci a atins 80 de grade. Nu e rău deloc ținând cont că sunt și silențioase și MULT mai mici decât ce oferă competiția.

Pe zona de consum situația e cu dus și-ntors. AMD s-a lăudat că plăcile lor vor consuma mai puțin, că 350W, că nu știu ce îmbunătățiri pe zona de eficiență. Din păcate asta nu s-a adeverit. Adică da, plăcile consumă în 99% din timp cam tot pe-acolo cu specificațiile, mai exact 360W în cazul XTX și 320W pentru XT. Doar că nu pot să vă spun să vă culcați pe-o ureche și să mergeți pe sursă de 600-700W dintr-un motiv foarte stupid. Din când în când, ambele plăci au avut niște sărituri îngrijorătoare.

Maximul atins de RX 7900 XTX a fost de 455W; adică cu aproape sută de watti peste consumul maxim. Și același lucru e într-o oarecare măsură valabil și pe XT care trage până la 412W de la ăia 320 necesari în gaming și load 100%. Maximele astea nu le veți vedea în utilizare, iar cu o sursă puternică nici nu se vor simți. Vorbim de perioade foarte scurte, de sub o secundă. Dar un astfel de spike îți poate băga sursă în protecție și poate rezulta într-un restart. Și cred că înțelegeți cu toții de ce e rău să-ți iei un restart aleatoriu, fie că e într-o sesiune de joacă sau când lucrezi de zor.

Această lansare transformă AMD în rivalul pe care NVIDIA nu l-a avut niciodată

Știu că până în punctul ăsta a sunat de parcă sunt foarte laudativ față de cei de la AMD. Și poate că sunt într-o măsură, dar asta nu schimbă cu nimic faptul că NVIDIA vinde și cu numele, că în continuare oferă cea mai stabilă platformă, cele mai mature tehnologii și per total, produsele lor sunt mai ușor de recomandat. Și mi se pare absolut normal să fie așa, dar pentru prima dată liderul absolut de piață are probleme. Și nu e doar o întâmplare, ci AMD devine încet și sigur un competitor serios în această piață.

Radeon RX 7900 XTX și 7900 XT sunt două plăci foarte interesante care plasează AMD într-o poziție avantajoasă. Știm cu toții cum stă treaba cu prețurile seriei RTX 4000. Cei 2.000€ sunt o căruță de bani pentru 4090 și nici cu prețul de 8.500 de lei pentru RTX 4080 nu se face primăvară. De partea cealaltă nici AMD nu stă grozav, însă dacă prețurile de 1.150 de euro cu TVA pentru RX 7900 XTX se dovedesc a fi reale, vai, aici încep adevăratele probleme pentru NVIDIA. Asta ar face disputa dintre RTX 4080 și RX 7900 XTX să se rezume la bani, la 8.500 vs 5.700 de lei. Și la așa diferență, nici nu mai contează că FSR mai are de lucru până să egaleze DLSS sau că în Ray Tracing nu scoți la fel de multe cadre pe secundă. 3.000 de lei sunt la finalul zilei 3.000 de lei.

Situația e cu atât mai amuzantă când ne uităm la RX 7900 XT, care cică o să fie disponibilă pe la 5.100 de lei. Da, e mai slabă decât sor-sa, da, e binișor sub 3080, dar vorbesc din experiență când zic că pentru salariile de la noi sutica aia de euro valorează mult. Și asta ar face din 7900 XT adevărata câștigătoare a acestei lansări. Nu e cu mult sub celelalte două plăci, iar cine salvează 100 de euro, clar nu o să arunce alte câteva sute pe un monitor 4K la 144Hz. Iar când asta mică face gaming la rezoluția asta cu detalii Ultra la peste 60… tre’ să mai adaug ceva? Good game AMD, mișto lansare și sper că ăsta e începutul sfârșitului pentru plăcile video la prețuri exagerate.

• Noul chiplet design aduce prima schimbare arhitecturală din ultimii câțiva ani;
• Radeon RX 7900 XTX învinge RTX 4080 în jocuri care nu folosesc Ray Tracing;
• Performanța în Ray Tracing și FSR este pentru prima dată o problemă pentru competiție;
• Design-ul este prietenos și nu încearcă să redefinească termenul de placă video;
• Raportul preț/performanță atârnă în avantajul AMD.

• Consumul ambelor plăci este peste specificații și are spike-uri periculoase;
• Design-ul poate fi considerat învechit de anumiți utilizatori;
• Suportul software este mai slab decât oferta NVIDIA;
• AMD încă are de lucru pe zona de Ray Tracing și super-sampling.

UPDATE REFERITOR LA PREȚURI – 14 Decembrie 2022: Poate că unii ați văzut asta, poate că alții n-ați băgat încă de seamă, dar în urma acestei lansări s-au schimbat radical lucrurile. Plăcile AMD Radeon RX 7900 XTX și XT au prețul recomandat de producător, cu tot cu TVA și taxele aferente țării noastre, la 1.149€ pentru XTX, respectiv 1.049€ pentru XT. Și nu o să mai cumpăr niciodată gargara ieftină a magazinelor care se plâng că noi, ca și clienți nu înțelegem cum funcționează lucrurile. Nici nu o să discut despre diferența de 1.000 de lei față de prețul recomandat de către AMD, ci o să sar la gâtul comercianților pentru cea mai mare măgărie pe care am văzut-o în ultimii ani. Până nu de mult, o RTX 4080 nu era de găsit sub 8.000 de lei, iar asta pe la magazine cu reputație proastă, gen CEL și grupul de magazine aferente. Aceleași prețuri sunt practicate și de eMAG, PC Garage și brigada elitistă.

Brusc, după lansarea Radeon RX 7000, prețurile astea au picat rapid pe la 7.000 – 7.500 de lei. Asta în timp ce noile plăci de la AMD sunt overpriced. Nu mă interesează ce jocuri de putere or fi în spate și nu mă arunc în teoria constipației. Pe mine mă roade curiozitatea asta: de unde au putut sărăcuții comercianți, peste seară, să scadă aproape 1.500 de lei din prețul plăcilor NVIDIA? Și ce-au făcut până acum cu diferența asta? Situația a devenit cu atât mai interesantă când am descoperit că prin Germania și alte țări europene, prețurile pentru RTX 4080 au fost mai mici decât cele din România. Și într-adevăr, chiar dacă RX 7900 XTX nu e la 1.150 de euro pe nicăieri, nici 1.400 nu este, un preț pe CaseKing.de fiind pe la 1.250€ pentru versiunea de referință de la Sapphire. Voi discuta despre acest subiect pe larg, în curând, dar până atunci nu pot decât să le bat obrazul comercianților de la noi, fără discriminare, și să le iau în derâdere tacticile josnice prin care încearcă să scoată profit indiferent de situație. Țineți-o tot așa băieți și poftă mare că pare că v-a fost foame!

-Marinake