Google Search și abundența de informații ușor accesibile pe internet a schimbat deja în rău abilitatea oamenilor de a cerceta probleme complexe și reține informațiile acumulate, dar apariția ChatGPT și a instrumentelor Generative AI capabile să „gândească” în locul tău schimbă în mod dramatic perspectivele de viitor ale omenirii.
Deja este un fapt, internetul și motoarele de căutare precum Google Search reduc capacitatea de învățare a oamenilor, care au ajuns să folosească internetul pentru a substitui bagajul de cunoștințe dobândite prin învățare. Iar acest trend studiat în ultimii 20 de ani este accelerat și mai mult de folosirea instrumentelor AI.
Potrivit explicațiilor oferite de Aaron French, profesor în sisteme informatice la Universitatea Kennesaw State, dacă ”motoarele de căutare încă le cer utilizatorilor să folosească gândirea critică pentru a interpreta și contextualiza rezultatele” odată cu apariția instrumentelor de inteligență artificială generativă, precum ChatGPT, ”utilizatorii de internet nu își mai externalizează doar memoria, ci ajung să externalizeze gândirea însăși ”.
Motivul pentru care ChatGPT și derivatele sale au devenit atât de populare, până la a crea dependență utilizatorilor, este acela că nu se limitează doar la a recupera informații. Instrumentele de tip chatbot pot crea, analiza și sintetiza în locul tău. Iar asta e o schimbare fundamentală: Se poate argumenta că inteligența artificială generativă este prima tehnologie care ar putea înlocui gândirea și creativitatea umană.
Ne face ChatGPT mai proști…?
Pe înțelesul tuturor, e ca și cum ai schimba fiecare zi de mers sala de fitness cu zile în care stai comod pe canapea mâncând chipsuri, privind în schimb pe canalul de fitness.
Pentru că este mai ușor și comod, utilizatorii serviciilor precum ChatGPT deleagă din ce în ce mai multe sarcini cognitive către inteligența artificială, fără să realizeze că acest obicei care îi scutește tot mai mult de efortul gândirii ar putea avea dezavantaje majore pe termen lung.
Folosind ChatGPT putem ajunge la rezultatul dorit mai repede și cu mai puțin efort, ba chiar putem da impresia că suntem mai competenți și eficienți în plan profesional. Însă ”pentru mulți, această rutină înlocuiește nevoia de a cerceta surse, de a compara puncte de vedere și de a se lupta cu ambiguitatea”.
Potrivit profesorului Aaron French, oamenii care folosesc ChatGPT în mod frecvent ajung în cele din urmă ”să-și piardă capacitatea de a gândi critic, de a rezolva probleme complexe și de a interacționa profund cu informațiile”.
Folosită ca un ajutor, inteligența artificială poate deveni un instrument puternic pentru stimularea curiozității, generarea de idei, clarificarea subiectelor complexe și provocarea dialogului intelectual… pentru a spori inteligența umană. Însă pentru cei care abuzează de acesta, AI-ul poate induce o stare de ”autosuficiență intelectuală”, inhibând gândirea critică și punând bazale unui declin intelectual pe termen lung.
Aparent, omenirea se află acum într-un moment de răscruce: folosim AI-ul în mod responsabil, ca pe un instrument care ne accelerează procesele creative și ne îmbunătățește calitatea vieții, sau lăsăm AI-ul să gândească și eventual să lucreze în locul nostru, sperând că totul va fi bine până la urmă.
