Într-o premieră care nu face decât să ilustreze consecvența dusă la extrem a autorităților europene, când vine vorba de „vânarea” și sancționarea oricărei încălcări ale normelor GDPR, Curtea Europeană de Justiție a amendat Comisia Europeană pentru eșecul de a respecta legislația pe care tot respectiva instituție a emis-o.
Ancheta inițiată în urma sesizării Curții Europene de Justiție a determinat că funcționarii Comisiei Europene au transferat datele personale ale unui cetățean european în Statele Unite fără respectarea „la literă” a prevederilor legislației în domeniu. Cuantumul amenzii mai degrabă simbolice, de 400 EUR, va merge cu titlul de despăgubire la reclamantul, cetățean german, care a sesizat acest abuz.
Concret, respectivul cetățean a folosit opțiunea „Conectați-vă cu Facebook” din pagina web a unei instituții europene pentru a se înregistra la o conferință. Instanța care examinează acțiunile întreprinse împotriva instituțiilor UE a constatat că acest transfer al adresei IP a utilizatorului către platformele Meta din SUA a încălcat regulile UE de protecție a datelor.
Legislația GDPR, sau Regulamentul General European privind Protecția Datelor, este una dintre cele mai cuprinzătoare și stricte legi privind confidențialitatea datelor din lume. Companii importante precum Klarna, Meta , LinkedIn și altele s-au confruntat cu amenzi usturătoare din partea UE pentru neconformitate cu prevederile acestuia.
Faptul că presupuse abuzuri se produc în mod neintenționat din pricina legislației foarte restrictivă este reclamat în mod frecvent de tot felul de companii, mari și mici. Dar să vezi că instituțiile UE ajung să se amendeze una pe cealaltă pentru încărcarea normelor GDPR ar trebui sa reprezinte un semnal de alarmă, nu neapărat pentru funcționarii insuficient de bine disciplinați ai instituțiilor respective, dar mai ales pentru factorii de decizie care au impus aceste prevederi foarte stricte.
Reamintim că încălcările repetate ale normelor GDPR pot atrage amenzi împovărătoare pentru organizațiile și companiile găsite vinovate, de până la 4 % din cifra de afaceri realizată la nivel global. Respectiv, sume de ordinul miliardelor de dolari în cazul giganților tehnologici de talia Google, Meta sau Apple.
