De la primul zbor efectuat pe 19 aprilie 2021, drona Ingenuity a reușit nu mai puțin de 72 de zboruri consecutive, acoperind o distanță de 16 kilometri în care a realizat primele observații la înălțime din atmosfera unei alte planete. În misiunea sa întinsă pe 1004 zile, Ingenuity a zburat în total 2 ore, 8 minute și 48 de secunde, dovedindu-se incredibil de rezilientă la praful marțian și terenul accidentat.
Iar acum aflăm și cât de mult a depășit Ingenuity toate așteptările, NASA dorind să demonstreze că poate crea un astfel de vehicul pentru explorare folosind aproape exclusiv componente și tehnologii existente, dezvoltate pentru drone terestre. Dezvoltat cu un buget redus, Ingenuity a pornit la drum cu așteptări la fel de modeste, cercetătorii NASA sperând să obțină 4-5 zboruri experimentale într-o misiune care să nu dureze mai mult de 30 de zile, cât anticipau că va rezista aparatul la condițiile extreme de frig și praf ale planetei roșii.
Doar că Ingenuity a demonstrat că are și abilități de auto curățare, fiecare zbor curățând praful depus pe axul elicelor și panoul solar, continuând să efectueze zboruri de rutină până la începutul anului 2024, luând pauze doar pentru remedierea bug-urilor software și a erorilor de computer, cel mai probabil cauzate de expunerea la radiația cosmică.
Demonstrând încă o dată cât de solidă a fost partea de hardware, defectarea catastrofală survenită la ultimul zbor a fost până la urmă atribuită tot unui bug software, de această dată manifestat în sistemul de navigație.
Folosind drept indiciu filmarea descărcată după ultimul spor, specialiștii NASA au determinat că Ingenuity a calculat în mod eronat traiectoria de zbor în timpul manevrelor de coborâre, izbindu-se de solul marțial cu o viteză laterală prea mare, cauzând dezechilibrarea și înclinarea aparatului până ce una dintre ele s-a rupt la contactul cu o dună de nisip marțian. Așa se explică și de ce drona a rămas în poziție orizontală și aparent intactă.
Sistemul de navigație a folosit camera elicopterului orientată în jos pentru a urmări caracteristicile vizuale de la sol. În timpul acestui zbor final, elicopterul survola o porțiune a craterului Jezero, cunoscută pentru ondulațiile de nisip lipsite de trăsături. Astfel, sistemul de navigație nu a reușit să distingă nicio caracteristică la sol potrivită pentru a ajusta traiectoria de aterizare.
Cert este că nimeni nu se aștepta ca Ingenuity să reziste atât de mult, prima misiune de explorare cu un aparat de zbor trimis pe Planeta Marte fiind până la urmă considerată un succes răsunător.
Iar echipa NASA care a lucrat la proiectul Ingenuity lucrează deja la un alt elicopter marțian. Noul aparat de zbor este de aproximativ 20 de ori mai greu decât Ingenuity și proiectat pentru a transporta câteva kilograme de echipament științific în timp ce explorează în mod autonom locații îndepărtate de pe Marte. Aparatul va putea zbura în salturi de câțiva kilometri, cu pauze pentru desfășurarea panourilor solare și reîncărcarea bateriilor, timp în care va putea folosi instrumentele aflate la bord pentru a face observații științifice reale.
Totuși probabil că vor mai dura câțiva ani până să vedem zborul inaugural al noi drone de explorare marțiană.
