NVIDIA GeForce RTX 5090 – noul șef din curtea școlii (review)

Nu e nimic mai exciting decât o lansare de tech nou. Mă umple de viață mai rău ca 2 doze de Monster combinate cu cea mai strong cafea să pun mâna pe o tehnologie proaspăt lansată, gata să fie chinuită și trecută prin tot ce-mi trece prin minte. De ce fac asta? Din curiozitate amestecat cu nevoia de a ști, de a afla tot ce poate sau de ce există, ce scop are, unde se încadrează în nevoile utilizatorilor, știți voi, ca atunci când mă întreabă cineva ce recomand să enervez întotdeauna cu răspunsul „depinde pentru ce îl vrei”.

Fără îndoială cel mai așteptat moment al anului a fost, este și, o spun cu încredere pentru tot restul 2025, va fi lansarea seriei 5000 de plăci video de la NVIDIA, al cărui cap de serie este și prezenta GeForce RTX 5090.

Toată lumea s-a uitat la live-ul de la CES pentru a-l prinde pe scenă pe Jensen Huang, The Big Boss de la Nvidia cu noile plăci video în mână și, ce să vezi, bucurie mare, RTX 5090 ocupă doar 2 sloturi!!! Dar e Founders Edition și probabil că la noi vei găsi doar modele Asus, Gigabyte etc care sper că nu folosesc răcirile de la generația 4000, ocupând 3 sloturi.

Dar hai să ne întoarcem la RTX 5090, star of the show. Apropo, dacă vă vine vreo idee sau curiozitate ce să mai testăm sau rulăm pe viitor, aruncați cu ea în comments și, în măsura timpului, pot încerca pe lângă testele plănuite să strecor și propunerile voastre, mai ales că vom reveni asupra DLSS 4.0 cu ocazia testării lui 5080, 70 etc.

Design & Construcție

Hai să facem cunoștință cu noua arhitectură: Blackwell care vine să înlocuiască Ada Lovelace întâlnit pe generația 4000. Sunt câteva îmbunătățiri evidente doar dacă tragem o privire asupra specificațiilor date de NVIDIA, diferențe care m-au împins către o concluzie preliminată: Pare că vine cu aproximativ 25-30% putere brută peste precedentul RTX 4090, lăsând deoparte tehnicile de upscaling precum DLSS și de alte funcții unde-și bagă coada diferiți algoritmi AI. Dar dacă ne opream aici ar fi fost un review mult prea scurt și lumea probabil ne-ar fi urmărit cu furcile pe stradă cum am ratat ocazia de a chinui frumusețea asta în scopuri educaționale. Așa că hai să continuăm.

NVIDIA a continuat colaborarea cu TSMC, producătorul de chip-uri care vor sta la baza tuturor plăcilor grafice din seria 5000. Arhitectura folosită pentru chipul cu nume de cod GB202 este pe 4 nm, cu aproximativ 92 de miliarde de tranzistori, cu o frecvență de bază de 2.01 GHz și Boost de 2.41GHz. Aici mă aștept să văd implementări de la producători gen Asus, Gigabyte sau alții, la frecvențe puțin mai ridicate și, cel mai probabil, răciri mult mai mari, întorcându-ne probabil la plăci supraponderale de 3 sloturi.

Nu cred că am lăudat suficient faptul că acest Founders Edition vine pe 2 sloturi, iar răcirea nu a avut de suferit, precum veți afla în secțiunea de performanță. Iar dacă vreți să mergem și mai departe de atât, aflați că de fapt placa de bază a acesteia ocupă doar o foarte mică bucată din totalul suprafeței plăcii video, restul fiind rezervat de sistemul de distribuție a căldurii generate. Drept urmare sistemele de răcire pe apă care vor apărea pentru seria 5000 vor ocupa considerabil mai puțin loc în zona PCIe și cred că vor arăta foarte bine.

În rest construcția este metalică, cu un LED strip poziționat central atât pe față cât și pe spate, în X, branding GeForce RTX pe lateral la fel de iluminat și conectorul High Power de 16 pini plasat la unghi de 45 grade, ceea ce i-a plăcut teribil colegului Bogdan de la zona.store pentru cable management și un aspect mai plăcut. Ventilatoarele numai sunt în configurație push-pull ci sunt ambele amplasate pe aceiași latură a plăcii.

Performanță

Dacă ați dat skip până la acest capitol nu vă învinovățesc pentru că de multe ori și eu fac la fel când vreau să aflu direct numere exacte, fără introducere, fără nimic în plus. Așa că o să vă mai țin de vorbă puțin să vă explic că intenționez să reiau din testele enumerate mai jos și după lansarea seriei 5000. De ce? Pentru simplul fapt că driverele utilizate erau pre-release și au făcut ceva probleme la instalare, sistemul crăpând cu totul sau introducând prea multe momente discutabile precum oprirea semnalului video pentru câteva secunde. De asemenea, unele softuri de monitorizare precum OCCT nu reușea să detecteze sub nici o formă noua placă NVIDIA, lăsându-ne fără măsurători cheie precum temperatura Hot Spot a GPU.

Perfecționistul din mine vrea, de asemenea, să retesteze și jocuri care vor primi update după lansarea oficială a RTX 5090. Jucându-mă doar cu o mână de titluri care știau să jongleze cu noul DLSS 4.0 de exemplu, și acelea tot builduri Beta sau private mi se pare că nu-mi pot face o imagine completă asupra ceea ce zace sub capota aceasta slim de 2 sloturi a lui RTX 5090.

Vă prezint, așadar, sistemul pe care s-a testat noul bolid de la NVIDIA. Acesta a fost curățat, îngrijit, instalat un SSD nou și Windows 11 fresh de colegii de la zona.store ca să nu avem dubii sau factori care ne pot afecta performanța.

Menționez că pe același sistem s-a testat și cu RTX 4090 alternativ, în mare parte pentru a ne face o imagine asupra saltului între generații, cu restul componentelor identice.

Mă așteptam să respecte tradiția de „coil whine” de care ne tot lovim la Founders Editions de ceva timp așa că nu am fost surprins când am fost întâmpinat de aceasta la prima rulare de 3DMark. Cred că mă îngrijoram dacă nu se manifesta, deja căutam motive, procentul încărcării etc. Chiar și așa, să nu fiu cârcotaș, am auzit și mai rău la TGP-uri mult mai mici de 575W ai lui RTX 5090.

DLSS 4.0 și noi tehnici de randare neurală

O mare schimbare față de precedentele modele lansate de NVIDIA este trecerea de la un model neural convoluțional (Sper că se traduce așa – Convolutional Neural Networks) – CNN, la un model de tip Transformativ. NVIDIA a explicat că modelul CNN și-a cam atins limitele în materie de performanță și rafinare a cadrelor cu ajutorul Ray Reconstruction și era loc de mai bine.

Drept urmare avem o nouă tehnică de randare a cadrelor bazată pe modelul Transformativ și mai puțin pe un AI care procesează un cadru între altele bazat pe un antrenament îndelungat cu milioane de alte poze din care să învețe. Modelul Transformer analizează importanța fiecărui pixel atât din cadrul redat cât și în timp, întinzându-se pe mai multe cadre cu un număr dublu de parametri față de modelul CNN. De ce face asta? Pentru a „înțelege mai bine fiecare scenă”, astfel reducând efectele de ghosting, blur sau numărul de artefacte apărute aleatoriu.

Mă gândesc serios să fac un material separat mult mai in-depth despre noul DLSS 4.0 îndată ce mai multe jocuri vor avea suport, pentru a putea să umblăm cu lupa prin ele după artefacte sau bug-uri vizuale. Fiind limitat doar la câteva titluri și acelea cu implementări poate grăbite, simt că nu am „The Full Picture” cum s-ar zice, după doar câteva zile, cât am avut cu noua placă video de la NVIDIA.

Jobul de inserare a cadrelor generate de AI între cadre normale cădea în cazul DLSS 3 pe CPU. Acesta afecta fluiditatea scenelor pentru că nu întotdeauna se sincroniza ok cadența cadrelor. Blackwell utilizează Flip Metering care mută greutatea adresării cadenței cadrelor generate AI pe umerii GPU-ului, care este mult mai în măsură să corecteze eventualele erori și să asigure tranziții mult mai bune între cadre non-AI și AI.

Prima impresie, totuși, este una bună, cu latențe vizibil mai mici decât mă așteptam în cazul Multi Frame Generation. Rezultatele sunt impresionante, după cum o să vedeți mai jos și voi. Faptul că poți atinge 290 de cadre în Cyberpunk 2077 la rezoluție 4K cu PATH TRACING activ și Multi Frame Generation este …. wow. Vă zic sincer că am revenit și am reverificat toate setările jocului după primul run de benchmark, nu părea posibil.

Pe lângă Multi Frame Generation, noile plăci din seria 5000 de la NVIDIA vin și cu alte update-uri pe partea de procesare cu ajutorul AI. Aici intervin cele 680 de nuclee Tensor de generație a 5-a capabile de 3352 AI TOPS față de 1321 AI TOPS pentru generația anterioară, model RTX 4090. AI TOPS înseamnă Trilioane sau Tera Operații per Secundă, operații care vor fi folosite atât pentru DLSS dar și pentru diferite alte task-uri precum randări de umbre (RTX Neural Shaders) dar și de fețe (Neural Faces). Toate acestea poate nu au un impact imediat asupra performanței grafice dar rolul lor este să elibereze din memoria utilizată comprimând texturi sau fețe. Acum, cum ar zice englezul, take this with a grain of salt, pentru că toate acestea par foarte mișto pe hârtie dar până nu vedem ce efect au asupra experienței noastre ca gameri nu știu ce să zic.

Există și DLSS Overrides, o tehnică nouă, activabilă prin NVIDIA app care, cel puțin in teorie, va „adăuga” cumva Multi Frame Generation peste jocuri care nu au așa ceva implementat, crescând FPS-ul prin intermediul aplicației NVIDIA, în cazul în care ai bineînțeles o placă video din seria 5000 și cele mai noi drivere. Varianta implementată în driverele Beta a fost puțin buggy așa că nu i-am alocat din timpul de testare limitat, dar voi reveni ulterior când voi face materialul separat despre DLSS 4.0.

Foarte important: Pentru că și varianta simplă de Frame Generation va primi un upgrade odată cu lansarea seriei 5000(upgrade prezent pe varianta beta de drivere primite), am insistat să retestez totul cu RTX 4090 în același moment pentru a avea cea mai la zi imagine asupra performanței acesteia în jocuri. Am avut de suferit la număr de teste și jocuri rulate însă, fiind un timp foarte limitat de când a ajuns RTX 5090 la redacție, dar măcar sunt împăcat cu mine că am rezultate corecte.

Benchmarks

Știți deja povestea, un 3DMark cinstit îți poate zice multe. Ca și reviewer benchmarkurile mi se par niște unelte de nelipsit, fiind un scenariu controlabil, identic și ușor de comparat cu alte modele/sisteme ulterior pentru a ne creiona un clasament.

Ce ne poate spune acest tabel mai pe înțelesul tuturor? RAW Power al lui RTX 5090 poate varia în funcție de scenariul de test pe care i-l oferi. Pentru taskuri care nu implică desenarea razelor de lumină cu ajutorul nucleelor dedicate, atunci creșterea în performanță față de 4090 este undeva între 25 și 30%. Altfel, când dai frâu liber la Raytracing atunci diferențele de performanță cresc către 50%, lucru care nu poate decât să mă bucure.

Ca o mică paranteză, dacă nu era evident deja, faptul că nu avem variație în cazul scorului CPU/Physics din testele 3DMark se datorează faptului că am folosit același test bench cu aceleași componente pentru ambele plăci video.

Mai mult de atât, pentru a vedea unde intervin limitările procesorului și pentru a forța placa și în operațiuni de randare 8K am introdus în testarea curentă, sper și viitoare, Superposition cu al lui test 8K Optimized și rezultatul a fost pe măsura așteptărilor, anume o diferență mai mare în cazul randării pe 8K vs 4K. Practic RTX 5090 deja încearcă să-și scalde vârfurile degetelor în rezoluția 8K. Nu mă aștept prea curând la mari vânzări pe acest segment datorită prețurilor încă mari a televizoarelor 8K dar mă declar mulțumit că mi-am satisfăcut curiozitatea.

Mai jos câteva exemple adunate sub formă de capturi de ecran, atât pentru RTX 5090 Founders Edition cât și pentru RTX 4090 Founders Edition de la NVIDIA:

Gaming Benchmarks și ceva Gaming piperat pe ici pe colo cât să căutam artefacte

Cyberpunk 2077, acest veritabil Crysis al anilor 2020, acest playground pentru NVIDIA și tehnologiile lor noi, nu putea lipsi din ecuația testării oricărei plăci video noi NVIDIA, mai ales pentru că s-au dezvoltat versiuni Beta ale jocului care ne-au permis să ne jucăm cu DLSS 4.0 și cu Multi-Frame Generation.

Aici ne-am petrecut grosul interacțiunii noastre cu noul DLSS 4.0 și Multi Frame Generation și am niște comentarii dar mai întâi un tabel cu valori:

E foarte interesant faptul că poți schimba între modelul CNN și cel Transformativ pentru DLSS Super Resolution Preset chiar și în cazul modelului anterior, RTX 4090, și sunt și mai interesante valorile redate cu aceleași setări ale jocului pentru că sunt similare cu mențiunea că modelul nou este cu 30% mai eficient și 40% mai rapid (Conform NVIDIA) iar numărul de „greșeli” este considerabil mai mic. Sper ca mai multe jocuri să implementeze această opțiune pe viitor.

NVIDIA spune că deși rezultatele par momentan la fel, impactul avut asupra memoriei este mai mic în cazul modelului Transformativ, eliberând Megabiți prețioși pentru alte taskuri intense precum umbre, reflexii etc.

Din toate testele de mai sus merită menționate câteva, anume:

• Pentru puriștii dintre voi: Fără Path Tracing, cu detaliile pe Ultra și fără tehnici de upscaling DLSS RTX 5090 poate rula un confortabil 60 de cadre pe secundă la rezoluția 4K, ceea ce e foarte binevenit (Față de 41 cadre în cazul lui RTX 4090 în aceleași condiții)
• Saltul de la 21 (RTX 4090) la 32 de cadre pe secundă (aproape 50% diferență în favoarea RTX 5090) pentru rezoluția 4K (3840 x 2160) cu toate detaliile la maxim și Path Tracing fără tehnici de upscaling active.
• 210 FPS pentru 4K + Path Tracing cu DLSS Quality și Multi Frame Generation 4X ceea ce este halucinant, un adevărat șoc pentru toți ceilalți din birou care au urmărit testarea.
• 285-295 FPS 4K + Path Tracing cu DLSS setat pe Performance, Multi Frame Generation 4X. Aș putea trece de 300 cadre pe secundă, ceva care nu mă gândeam că voi avea în aceiași frază vreodată cu Cyberpunk, Path Tracing și 4K, dar nu vreau să scad Sharpness-ul sub 60%, e un sweet spot pe care îl folosesc de câțiva ani încoa.

Chiar dacă un benchmark poate fi văzut ca un pilon constant al testării, trebuie câteodată să nu îl iei de bun pentru orice situație. Pare-mi-se că, mai ales în cazul lui Cyberpunk, ori își bagă NVIDIA codița ori CD Project RED l-a optimizat de l-au luat dracii, pentru că valorile întâlnite în timp ce te joci nu se apropie neapărat de cele din benchmark. Cele aproape 300 de cadre din benchmark în 4K – Path Tracing cu DLSS Performance Mode și Multi Frame Gen activ s-au tradus în cam 200-210 în medie în ora de joc cât mi-a permis programul. Don’t get me wrong, 200 de cadre tot e o valoare ireală pentru absolut maximul posibil în materie de setări grafice în acest joc, iar experiența vizuală este deosebită, dar mă simt puțin cheated. Voi mai reveni cu updates pe măsură ce avem mai mult timp la dispoziție pentru testare și cu restul plăcilor NVIDIA GeForce din seria 5000.

Sunt foarte curios cum va arăta Cyberpunk 2077 în 8K cu Path Tracing, iar Multi Frame Generation pare să aducă acest vis mai aproape de realitate.

Red Dead Redemption 2 – este iar un benchmark la care apelăm cu încredere. În cazul de față putem observa o performanță extra de aproximativ 24-25% pentru rezoluția 4K, cu totul la maxim. Două lucruri mi-au sărit în ochi în cazul acestui joc. Cu absolut toate setările date la maxim jocul nu pare să utilizeze toate resursele oferite atât de 4090, cât și de RTX 5090. O ipoteză ar fi că ne luăm bottleneck de la CPU, mai ales dacă privim diferențele în cazul testării pe Full HD. Chiar și așa, experiența vizuală este una deosebită și nu voi renunța la testarea lui pe viitor. Temperaturile măsurate în acest joc au fost și ele mai mici, nefolosind tot potențialul plăcii, la un consum de maxim 420W am atins 62°C.

Mai jos câteva screenshots for proof.

Alte jocuri care au avut suport DLSS 4.0 pre-lansare sunt: Star Wars: Outlaws și Hogwarts Legacy

Aici e de menționat faptul că ambele jocuri nu au un benchmark nativ implementat și valorile notate în tabel sunt obținute ochiometric cu ajutorul statisticilor date de MSI Afterburner cu al lui RivaTuner. În cazul în care dai de o luptă intensă sau multe personaje de randat acestea pot scădea cu aproximativ 20%. Chiar și scăzute, tot sunt valori impresionante.

În cazul lui Outlaws cam trebuie să apelezi la DLSS, 30 de cadre nefiind destul, cel puțin pentru mine.

Plus capturile de ecran aferente:

Un ultim joc de care am avut timp și pe care-l voi integra în toate testele pe viitor este Black Myth: Wukong pentru că îmi place nivelul de detalii pe care ți-l oferă benchmark-ul gratis integrat.

Aici RTX 5090 a obținut scoruri decente, cu un respectabil 95 de FPS în rezoluție 4K cu toate detaliile la maxim, în modul Cinematic, DLSS dat pe Quality și Frame Generation, scăzut la 56 FPS dacă dezactivezi Frame Generation, suficient cât pentru o experiență bună cât timp mătură pe jos cu tine primul boss timp de 5 ore.

În aceiași situație RTX 4090 a scos aproximativ 67 FPS cu Frame Generation și 40 fără. Diferența între cele 2 modele este de aproximativ 40% în favoarea lui RTX 5090, ceea ce se aliniază cu așteptările mele.

Temperaturi

Recunosc, am avut ceva emoții în ceea ce privește temperaturile. RTX 5090 consumă aproximativ 575W în încărcare maximă și toată căldura generată este disipată de un sistem de răcire mult mai subțire. Comparat cu măgăoaia de 4090 Founders Edition care generează ceva căldură la un consum mai mic de 450W. Dacă 4090 avea nevoie de atâta răcire atunci ce magie ori fi făcut cu RTX 5090 de se descurcă așa bine?

Temperaturile maxim măsurate au fost de aproximativ 72-73 grade Celsius, acestea indicând un sistem de răcire competent, DAR, pentru că trebuie să fie un dar aici, nu am toată imaginea sistemului de răcire creionată pentru că lipsesc date. Cum am menționat și mai devreme, testată înainte de lansarea oficială, OCCT nu o detectează iar HWInfo raportează niște valori anormale. Singura care pare corectă este temperatura chipsetului cu maximul de 73 grade Celsius. În cazul Memory Junction măsurătorile păreau suspect de statice și chiar dacă se modificau săreau întotdeauna câte FIX 2 sau 4 grade ceea ce nu e normal, iar Hot-Spot, adică valoarea maximă atinsă pe cel mai cald punct în toată placa video cedând psihic, probabil, a rămas la maximul posibil de 255 grade, fiind o variabilă măsurată pe 8 biți.

Concluzii

NVIDIA GeForce RTX 5090 este, încă o dată, un salt în materie de procesare grafică de la o generație la alta. Acum, însă, față de alte generații simt că nu am toată imaginea în față din prima, că e loc de mai mult cumva, pe măsură ce evoluează toate tehnicile noi AI lansate odată cu seria 5000 alături de promisiunile NVIDIA cu Neural Shaders și Neural Faces și acuratețea modelului nou transformativ.

Ca și putere brută, dacă ignorăm tot capitolul AI, DLSS 4.0, rețele neurale, machine learning și ne axăm doar pe capacitate fizică de procesare, pot spune că RTX 5090 este o îmbunătățire față de generația precedentă cu aproximativ 30% (spre 40% în jocurile cu ray-tracing intens), dar aceasta nu este, evident, totul, pentru că ai momente și jocuri în care acesta funcționează chiar bine și produce niște rezultate considerate în trecut halucinante, mă scuzați, am rămas blocat la 200+ cadre pe secundă în 4K – Cyberpunk 2077 cu Path Tracing

La final vă las cu un gând: Mi se pare foarte interesant de tras paralela între evoluția lansărilor de jocuri și aceste plăci video. Dacă acum 20jde ani aveai un joc Full la lansare și te puteai bucura de el și de tot ce-ți poate oferi, acum numai este cazul. Majoritatea jocurilor contemporane se lansează pe bucăți, cu feature-uri care vor apărea în diferite Battle Pass-uri, DLC-uri sau update-uri ulterioare, uneori cu funcționalități care nu merg din prima cu promisiuni că vor fi implementate și ele pe viitor.

Cumva așa îmi lasă impresia și această lansare. Dacă în trecut aveai totul din prima, știai că placa nouă are X capabilități și nimic mai mult, acum trebuie să revin după ceva timp să re-evaluez. RTX 5090 este frumoasă, subțirică, puternică, dar are o steluță, o steluță care plutește cumva asupra seriei 5000 per total, anume promisiunile AI și îmbunătățirile aduse de acesta. De ce zic asta? pentru că trebuie ca toate jocurile să primească update-uri să vedem evoluția modelului Transformer și cum afectează asta toate miile de cadre extra generate de AI. Poate fi un lucru bun, cine știe unde ne ducem, dar în același timp, banii îi dai acum și sunt mulți de dat.

Nu vorbim aici de eSports, unde nu cred că va folosi cineva DLSS 4.0 ca să nu-ți strice ghostingul, niște blur sau un random artefact fix momentul culminant al unui turneu, dar acolo jocurile sunt oricum făcute să ruleze și pe un cartof dulce.

Dar de cât de mulți bani e vorba? Ei bine, nu am cum să menajez asta, așa că am să o spun pe șleau: prețul recomandat de NVIDIA pentru RTX 5090 este de 11.600 de lei, dar sunt două virgule mari aici. În primul rând, nu vom putea cumpăra versiunea Founders în România, așa cum au stat lucrurile și cu seriile din trecut. În al doilea rând, voi fi foarte surprins dacă vom putea pune mâna pe un RTX 5090 la sub 12.000 de lei, așa cum recomandă producătorul.

Adevărul este că, deși se pare că vor exista stocuri suficiente, modelele pe care le vom putea cumpăra noi vor fi exclusiv de la integratori third-party care, în general, practică prețuri ceva mai mari decât varianta de referință. Astea fiind zise, cred că o valoare realistă ar fi între 14.000 și 15.000, cel puțin în primele câteva luni de la lansare, deci dacă vrei să ai în PC cea mai puternică placă video din lume pregătește-ți portofelul.