După ce zilele trecute colegul meu Alex a vorbit despre două dintre cele mai interesante plăci de bază marca GIGABYTE, mai exact B650 Gaming X AX V2 și B850 Gaming X WiFi6E, care se încadrează în categoria MoBo-urilor accesibile, eu zic că a venit momentul să vorbim și despre modelele ceva mai high-end, dedicate celor care sunt dispuși să scoată din buzunar sume puțin mai mari atunci când își construiesc un PC.
Așadar, astăzi v-am pregătit un material în care le vom pune cap la cap pe B850 AORUS ELITE WIFI7 ICE, pe platforma AM5, și B860 AORUS ELITE WIFI7 ICE, sora sa pe LGA 1851. Am ales să includ și o placă compatibilă Intel, pentru că, indiferent de faptul că AMD domină momentan piața CPU-urilor, asta nu înseamnă că cei de la Intel nu și-au învățat din greșeli și că nu oferă produse chiar bune, care își fac treaba în mod eficient, fără problemele legate de temperaturi și stabilitate cu care s-au confruntat în ultimii ani.
La prima vedere, chiar dacă cele două plăci video au un aspect aproape identic și se adresează clienților din gama de buget medie, tot se pot observa câteva diferențe interesante între ele. Tocmai din acest motiv am decis să le iau la puricat, ca să vedem cu ce se prezintă atât varianta pentru AMD, cât și cea pentru Intel.
Placa Video
Prima diferență între cele două modele pe care am observat-o a fost poziționarea slot-ului PCIe principal. În timp ce pe B850 placa video se află direct sub procesor, fără nimic între ele, în cazul lui B860, acestea două sunt delimitate de un slot M.2 și de heatsink-ul care îl acoperă, ceea ce oferă mai mult spațiu cooler-ului, fie că vorbim de un AiO sau unul convențional, pe aer.
Tot aici, apreciez faptul că în cazul ambelor modele avem sistemul PCIe EZ-Latch Plus, de quick release, amplasat perfect pentru o eliberare eficientă a plăcii video din slot. Pot să fac pariu că nu sunt unicul care s-a zbătut timp de 10 minute sau chiar mai mult pentru a scoate o placă video din PC, în mare parte din cauza cârnaților pe care îi am pe post de degete. Ei bine, genul acesta de probleme nu mai există aici, motiv pentru care ambele plăci de bază primesc o bilă albă din partea mea.
De asemenea, slot-urile PCIe x16 principale de pe ambele plăci au primit atenție specială din partea GIGABYTE, fiind Ultra-Durable, ceea ce înseamnă că au o rezistență sporită atunci când montezi o placă video de mari dimensiuni, așa cum sunt majoritatea plăcilor video serioase din ultimii ani. Practic, cu PCIe UD, șansele de a strica slot-ul din cauza dimensiunii plăcii video și a greutății acesteia sunt aproape zero, un plus uriaș al modelelor prezentate față de competiție.
Stocarea
Atât pe B860, cât și pe B850, avem trei sloturi M.2, în aceeași combinație de un PCIe 5.0 și două PCIe 4.0, singura diferență fiind poziționarea acestora. Așa cum am spus mai sus, în cazul lui B860, slotul PCIe 5.0 se află fix sub procesor, având propriul său shroud, în timp ce celelalte două sunt poziționate ceva mai jos, sub placa video.
Chiar dacă nu e mare lucru, n-am cum să ignor acest aspect, motiv pentru care țin să menționez unicul defect pe care îl găsesc din acest punct de vedere la B850: faptul că de fiecare dată când vrei să-ți scoți SSD-ul principal din PC, va trebui să dai jos și placa video.
De asemenea, în cazul ambelor plăci avem prezent sistemul EZ-Latch Plus și la shroud-ul care acoperă SSD-urile, ceea ce elimină nevoia de a folosi o șurubelniță sau orice alt fel de unealtă. Nici prinderile individuale ale SSD-urilor nu au fost neglijate și au primit un sistem cu nume pompos, în stilul tipic GIGABYTE, pentru fixare: M.2 EZ-Latch Click, care optimizează experiența de montare a SSD-urilor.
Și pentru cei care se întreabă, ambele plăci dispun de 4 conectori SATA, pentru cei care nu au renunțat încă la HDD-uri și la SSD-urile din Paleolitic.
Lanes
O diferență considerabilă între cele două chipset-uri este cea a lane-urilor PCIe. În cazul lui B860, avem 34 de lane-uri, dintre care 20 sunt PCIe 5.0. Pe partea opusă, B850 dispune de 36 de lane-uri totale, cu 24 capabile de PCIe 5.0, deci cu 4 mai multe decât în tabăra Intel.
Chiar dacă nu este o diferență uriașă și nu cred că poate influența într-un mod cu adevărat semnificativ comportamentul PC-ului, tot consider că este de apreciat faptul că chipset-ul AMD dispune de mai multe lane-uri PCIe.
RAM
Prima diferență cu adevărat considerabilă între cele două plăci și, mai exact, între cele două platforme, Intel și AMD, apare atunci când ne uităm la capacitățile plăcilor video în materie de memorie RAM. În timp ce B860 are o viteză maximă suportată prin overclock de 9.200 MT/s, cu o capacitate maximă suportată de 256GB (4x64GB), B850 are o viteză maximă de 8.200 MT/s, cu aceeași capacitate maximă de memorie suportată.
Chiar dacă ambele valori sunt teoretice și pot scădea considerabil în funcție de diverși factori, cum ar fi procesorul folosit și răcirea, totuși ne permit să vedem cum optimizarea oferită de Intel poate aduce performanțe mai bune, cel puțin din anumite puncte de vedere.
În plus, toate platformele Intel suportă și memorie CUDIMM, care permite în teorie viteze mai mari la RAM prin adăugarea unui clock generator direct pe PCB-ul memoriei. În felul ăsta, integritatea semnalului nu mai este un obstacol și putem vorbi de memorie la 8000MT/s sau chiar mai mult fără probleme. Bine, pe de altă parte platforma AMD nici nu este ajutată prea mult de frecvențe ale memoriei de peste 6000 MT/s.
VRM & Cooling
Pe partea de faze de putere, B860 AORUS ELITE WIFI7 ICE are un design de 14+1+2 faze (VCORE+VCCGT+VCCSA), iar B850 14+2+2 (VCORE+SoC+MISC). Aici întâlnim un alt punct comun al celor două modele, deoarece ambele dispun de un design format din 7+7 faze paralele, un upgrade considerabil față de modelele anilor trecuți.
Heatsink-urile ce acoperă zona dedicată MOSFET-urilor și condensatorilor sunt aproape identice pentru ambele plăci, unica diferență fiind că, în cazul lui B850, avem heatpipe-uri ce trec prin ele, iar în cazul lui B860, spațiile dedicate heatpipe-urilor sunt goale.
Asta ne poate indica faptul că B860 are temperaturi mai mici, comparativ cu sora sa din tabăra roșie, care are nevoie de heatpipe-uri pentru a menține temperaturile stabile. Per total, consider că ambele sisteme de răcire sunt suficiente, așa cum era de așteptat de la plăci de bază ce se încadrează în categoria premium.
Conectivitate
Ca să trecem la partea de conectivitate, pot spune din start că ambele plăci sunt impecabile și nu lasă de dorit în absolut niciun fel. I/O-urile sunt bine echipate cu porturi la cele mai noi standarde, așa cum era de așteptat. Ambele dispun de WiFi 7, așa cum reiese și din numele lor, dar și de Bluetooth 5.4, pe partea de wireless.
Conectarea antenelor de WiFi se face prin Wi-Fi EZ-Plug, ceea ce înseamnă că nu mai ești nevoit să le înșurubezi, așa cum era cazul în trecut, ci doar apeși puțin mai tare și ele fac contact, un upgrade pe care îl apreciez și care ușurează considerabil experiența de utilizare.
Pe ambele I/O-uri avem porturi HDMI, DisplayPort și o sumedenie de USB-uri, Ethernet la 2.5Gbps și butonul Q-Flash Plus, pentru update-urile de BIOS. Așa cum am zis, chiar nu am ce să cer mai mult la capitolul conectivitate, și mă îndoiesc că cineva o să se plângă de ce au de oferit.
Mă bucur că au renunțat în sfârșit la porturile PS/2 pentru ambele modele. În anul 2025 mă îndoiesc că mai are cineva un mouse sau tastatură compatibilă. Mai mult loc pentru USB-uri e întotdeauna mai binevenit.
BIOS, Quality of Life și Debugging
Aspectul ambelor plăci este aproape identic, folosind aceeași gamă de culori, bazată pe tonuri de alb și gri specifice distribuției ICE, și chiar pot spune că au fost gândite bine. O diferență considerabilă pe care vreau să o menționez aici este cea legată de alimentarea CPU, care pentru platforma AMD se face prin 12 pini, în timp ce pentru Intel se face prin 16, de unde ne putem da seama că procesoarele Intel necesită o alimentare ceva mai forțoasă.
În afară de asta, butoanele de Restart și Power sunt poziționate aproape în același loc, cu diferența că B860 mai dispune și de un buton Q-FLASH PLUS, amplasat fix lângă celelalte două. Zona în care se află butoanele pe plăcile de bază a primit și ea un nume tipic celor cu care ne-am mai întâlnit până acum, fiind numită EZ-Debug Zone.
Un element interesant pe care l-am văzut la aceste plăci a fost header-ul HDMI pentru Sensor Panel Link, ceea ce îți permite să-ți conectezi placa de bază la un display extern, care să afișeze informații precum temperaturi, frecvențe, load și altele de felul ăsta. Că tot vorbim de display, ambele plăci dispun de un mini display pentru coduri de eroare, detaliu care ajută enorm la debugging.
Acord puncte bonus pentru ambele modele pentru integrarea a 3 headere de ventilatoare adresabile RGB Gen2, un număr în creștere față de versiunile precedente. Bine, pentru cei care vor cât mai mult RGB în viața lor și ventilatoarele acelea frumoase de la Lian Li (Știți voi despre care vorbesc), e posibil ca și 3 să nu fie destule dar le poți înlănțui în funcție de gruparea pe carcasă.
Headerele sunt amplasate în mod inteligent pe ambele plăci, pentru a permite un cable management eficient pentru orice tip de build. La fel ca și în cazul majorității plăcilor de bază pe care le-am văzut în ultimii ani, o mare parte a headerelor pentru ventilatoare sunt amplasate în partea inferioară a plăcilor, dar nu văd neapărat un defect în asta, mai ales acum, când sistemele de daisy chain sunt mai populare decât oricând și accesibile pentru toată lumea.
Ambele plăci vin cu un BIOS „tematic”, alb, dar cu un aspect și o rezoluție destul de outdated. Opțiunile sunt în mare parte similare cu ceea ce găsim pe mai toate plăcile Gigabyte, inclusiv excelentul Precision Boost Overdrive Enhancement la AMD sau Intel Performance Profiles. În modul Easy poți schimba rapid setări precum XMP/EXPO sau Re-Sizable BAR, iar în Advanced mode poți să te pierzi în multiplele opțiuni de configurare. Per total, mă declar mulțumit de opțiuni, chiar dacă interfața nu e perfectă.
Concluzii
Acestea fiind spuse, sper că am reușit să vă ofer suficiente informații ca să vă formați propriile opinii legate de cele două plăci de bază, care, pe mine, chiar m-au surprins și mulțumit prin ce au de oferit. Consider că ambele merită calificativul de „worth it” în categoria și pe platforma fiecăreia din ele.
De asemenea, ele vin la prețuri acceptabile pentru ceea ce oferă și pot fi găsite la prețuri ce se învârt în jurul sumei de 1.200–1.300 lei în magazinele de la noi. Le recomand deci cu încredere tuturor celor care sunt în căutarea unei plăci de bază pentru build-ul lor mid-range, indiferent că vorbim de platforma AMD sau Intel.
Aspectul general al modelelor prezentate le face perfecte pentru un build complet alb, sau, mă rog, aproape alb, motiv pentru care le-am tot văzut jos la colegii de la zona.store, semn că nu sunt singurul care a avut această idee.
