Samsung Galaxy Z Flip 5 și Galaxy Watch 6 – campioni la performanță cu prețuri pe măsură

În ultima vreme, zici că ne-am apucat de gimnastică aici la Zona. Nu, nu la propriu, că doar nu ne apucăm noi să facem noi șpagaturi și sfori… În schimb ne supunem telefoanele la acrobații: Tudorică este super mulțumit de Motorola RAZR 40 Ultra, Marinake bălește la un Fold, eu folosesc de mai bine de șase luni un HUAWEI P50 Pocket, înțelegeți ideea, numai flex-ibile pe la noi. Și de ce? Pentru că noi, fiind în prima linie la testat telefoane, efectiv ne-am săturat de veșnica cărămidă, fie ea și cu culori mai fistichii sau cu module de camere babane.

Ca să fim complet transparenți, statistica stă cam așa: doi redactori cu telefoane de tip flip, un redactor cu telefon normal (dar cu încărcare 0-100% în 17 minute), doi editori video care folosesc ce altceva decât iPhone și un mare șef care împacă și capra, și varza, și lupul, folosind și iPhone, și un Fold, dar și un telefon în format clasic. Și dacă numărul de telefoane pliabile din redacția noastră ar fi prevestitor pentru ce va fi să vină, vorbim de un procent de 40-50% de telefoane flip/fold peste vreo doi-trei ani, așa. Nu mizați la bursă pe afirmația mea, eu sunt și un pic influențat de cele șase luni de telefon pliabil, șase luni care m-au făcut să nu îmi mai doresc vreodată alt fel de smartphone.

În acest context (favorabil, aș zice eu) am avut ocazia să testez un Samsung Galaxy Z Flip 5 alături de un Samsung Galaxy Watch 6 și, după vreo două săptămâni de utilizare moderată, iată concluziile mele. Voi începe însă cu o întrebare pe care am auzit-o de la mulți.

De ce să-mi iau un telefon pliabil precum Samsung Galaxy Z Flip 5?

Aș aborda această întrebare invers, pentru început. De ce sa ă NU iei un telefon de tip flip? Mulți privesc în continuare acest segment ca pe o ciudățenie ce își are locul la circ, nu în utilizarea de zi cu zi. Și sunt aici să mai domolesc un pic avântul cu care desființează ei această categorie de smartphone-uri. Prețul ar fi cel mai bun argument al lor, unul care însă devine din ce în ce mai ușor de combătut.

Te oprește prețul? Motorola a oferit la precomandă noul Razr Flip 40 la 3000 lei, acesta fiind dotat cu un chipset Snapdragon 7 Gen 1. Un telefon clasic cu același chipset costă între 2000 și 2700 lei (de exemplu, Honor 90). 3000 lei este preț de flagship killer, un preț mult mai accesibil față de ce modele de pliabile existau în trecut. Dacă ne mutăm la zona de top, aici avem acest nou Samsung Galaxy Z Flip sau Motorola Razr 40 Ultra, ambele cu un preț de pornire de 6000 lei. Sigur, e încă un preț extrem de mare, dar în aceeași zonă de preț sunt și flagship-urile clasice din generația actuală. Și până la urmă, stai așa, telefoanele pliabile au această în funcție în plus – faptul că se pliază. Nu ar fi normal ca asta să presupună un minim cost suplimentar, față de telefoanele clasice?

În trecut exista argumentul performanțelor – în special telefoanele Motorola RAZR erau underpowered pentru prețul și aspirațiile lor. Ajunem în 2023, când Samsung Galaxy Z Flip 5 are cel mai performant chipset de la Qualcomm, Snapdragon 8 Gen 2, cuplat cu 8 GB RAM și 256 sau 512 GB de stocare UFS 4.0. Specificații similare are și Samsung Galaxy S23, deci nu mai vorbim de vreo diferență de performanță între telefoanele clasice și cele flip.

Și dacă performanțele sunt similare, ce te-ar împiedica să iei un telefon tip flip? Bateria? Hmm, poate, dar nu vreau să generalizez. Din testele mele cu Samsung Galaxy Z Flip 5, bateria ține lejer mai mult de o zi. Eficiența chipsetului este foarte mare, așa că în stand-by, timpul de funcționare nu este cu mult diferit față de al unui Galaxy S23, de exemplu. În utilizare intensă, autonomia este o idee mai mică, dar și ecranul este semnificativ mai mare. Dacă ar fi să facem o echivalență după diagonala ecranului, l-am putea compara pe Samsung Galaxy Z Flip 5 cu S23 Plus, care are o baterie mai mare (4700 mAh față de cei 3900 mAh ai lui S23 simplu și 3700 mAh ai lui Samsung Galaxy Z Flip 5).

Deci da, bateria rămâne în continuare ceva mai mică raportat la diagonala ecranului, dar când autonomia depășește o zi, importanța acestei diferențe parcă nu mai e așa mare. Oricum marea majoritate a utilizatorilor își încarcă telefonul seara, deci ce depășește 24h autonomie este nice to have, dar nu o necesitate. Pentru cei care își doresc telefoane care țin peste două zile, într-adevăr, segmentul telefoanelor flip încă nu oferă așa ceva, dar pentru restul, bateria nu mai este o problemă.

Ca o paranteză, oful pe care îl am cu Samsung, indiferent că vorbim de telefoane clasice, fold sau flip, este timpul de încărcare. Când avem pe piață telefoane care se încarcă în 17 minute de la 1 la 100%, cele mai performante telefoane de la producătorul coreean se încarcă în peste o oră (aproximativ 75 minute pentru S23 și o valoare similară pentru Samsung Galaxy Z Flip 5). Eu l-am încărcat cu un charger de 25W mai vechi de la Samsung, iar timpul de încărcare m-a… întors în timp prin 2015 – aproape 90 de minute! Și vezi tu, cam ăsta e timpul pe care o să îl scoți cu încărcătoarele de prin casă, pentru că nici la seria Z Flip/Fold și nici la seria S nu vei găsi un amărât de încărcător în pachet.

Revenind la pliabile, un alt motiv invocat de tradiționaliștii în ale telefoanelor este rezistența redusă a unui Flip sau Fold. Și dacă asta era corect în trecut, lucrurile s-au îmbunătățit semnificativ de atunci. Știu oameni care au un Flip 4 de când a apărut și nu au avut probleme cu balamaua sau ecranul. Da, știu, părți în mișcare egal fiabilitate mai mică, dar toată treaba asta este compensată de faptul că la un telefon pliabil este mult mai greu să spargi ecranul principal.

De cele mai multe ori, din experiență zic, telefonul îți scapă când îl scoți sau îl bagi din/în buzunar, iar atunci este, ai ghicit, pliat. Cel mult îl zgârii sau, în cazul nefericit, îi spargi ori spatele, ori ecranul secundar (50/50% șanse, ca la sandviș), dar ecranul principal este mult mai safe. Voi vorbi mai pe larg despre avantajele unui flip phone mai încolo, dar momentan revin la motivele pentru care nu ai fi vrut în trecut să cumperi un astfel de telefon.

Dacă mai punem la socoteală rezistența IPX8 a lui Samsung Galaxy Z Flip 5 (față de IP68 la un telefon clasic), argumentul fiabilității devine tot mai șubred. Da, telefonul pliabil e încă vulnerabil la praf, asta încă e o problemă, dar e printre puținele. Și bun, ce ar mai fi? Greutatea? 187g pentru Z Flip 5, fix între un S23 (168g) și un S23 Plus (196g).Conectivitatea e aceeași, cu Wi-Fi 6e, Bluetooth 5.3 și USB-C 3.2. Calitatea audio e aceeași, cu boxe stereo, Dolby Atmos și egalizator.

Ecranul? Aceleași specificații ca la un S23 Plus, deși rezoluția e ușor diferită: 6,7 inch, Dynamic AMOLED 2X, cu o rezoluție de 1080 x 2640, 120Hz, compatibil HDR10+ și o valoare fenomenală a luminozității, maxim 1750 niți (declarată). Și dacă pomenești de acel crease, adâncitura de pe mijlocul ecranului, pot să îți spun din experiență că te obișnuiești cu ea în câteva zile. Aș putea continua mult și bine, dar este destul de clar ce vreau să zic: telefoanele de tip flip nu mai au prea multe dezavantaje față de cărămizile noastre de zi cu zi. În schimb avantajele…

Avantajele unui telefon de tip flip

Fă următorul experiment. Ia un telefon cu o diagonală echivalentă cu a lui Samsung Galaxy Z Flip 5 și pune-ți-l în buzunarul de la blugi. De exemplu, un S23 Plus. Intră? Poate, dacă ai buzunare mari. Un colț tot iese pe-afară de cele mai multe ori. Nu mai zic, dacă ești femeie și ai buzunarele alea minuscule la pantaloni (inutil și ilogic de minuscule, că doar ce, femeile nu au voie să care lucruri în buzunare? – dar asta-i altă poveste).

Bun, acum continuă experimentul: așează-te pe un scaun cu un telefon cu diagonala lui Samsung Galaxy Z Flip 5 în buzunar. Șansele sunt să strici pantalonii, să strici telefonul sau să îți faci vânătăi. Încearcă același lucru cu un telefon de tip flip și îți spun eu – nici nu îl vei simți. Și dacă de exemplu ești șofer și trebuie să te dai jos de multe ori și apoi să urci la loc în mașină, confortul de a nu trebui să scoți telefonul din buzunar când te așezi nu este deloc de neglijat.

Sau un alt exemplu – ți-ai pus cheile în buzunar peste telefonul tău cărămidă? Riști să îi zgârii sau chiar spargi ecranul principal. La un flip, ecranul este în siguranță. Sigur, mai e ecranul secundar, dar acesta este mai mic, și deci șansele să îl lovești sunt și ele mai mici. Mai ales că, la Samsung Galaxy Z Flip 5, ecranul secundar (un Super AMOLED de 3,4 inci cu rezoluție de 720 x 748 pixeli și rată de refresh de 60 Hz) este protejat tot de Gorilla Glass Victus 2, o sticlă mai rezistentă decât cea de pe majoritatea flagship-urilor actuale.

Cu un flip ai, cum zice americanul, the best of both worlds: un ecran mare când ai nevoie și o dimensiune liliputană în rest. În plus, oricât de amuzant ar părea următorul argument, ai un telefon mai versatil în timpul apelurilor video și nu numai.

De exemplu, poți pune Samsung Galaxy Z Flip 5 pe masă, parțial pliat, astfel încât să nu se rezeme de nimic, și poți să ai un videocall, să te uiți la clipuri sau să citești conținutul tău preferat pe principiul uite mami, fără mâini! Și dacă în teorie asta sună așa, trivial, în practică zi-mi tu de câte ori n-ai trântit telefonul de masă încercând să-l rezemi de ceva? Sau de câte ori nu ți s-a mișcat după ce l-ai proptit? Lucrurile astea mici contează.

Apoi, mai e și ecranul secundar. Cea mai importantă schimbare față de modelul anterior, alături de eliminarea spațiului dintre jumătățile ecranului, ecranul acoperă acum aproape toată jumătatea superioară a spatelui telefonului, dar nu înglobează și camerele, precum RAZR 40 Ultra. Asta îl face mai puțin spectaculos, dar nu mai puțin funcțional.

Poți să îl folosești ca viewfinder, ca să încadrezi imaginea când faci poze cu camera principală – lucru pe care ți-l și recomand, pentru că principala este semnificativ mai bună decât camera de selfie – dar despre asta un pic mai încolo. Ecranul secundar poate fi folosit și pentru alte câteva lucruri: poate afișa câteva widget-uri cu informații relevante pentru tine, poate fi folosit pentru vizionarea de clipuri pe YouTube, pentru afișarea rutei pe Google Maps sau pentru a citi și răspunde la SMS-uri și conversații pe WhatsApp. Probabil că în viitor vor fi și mai multe widget-uri și aplicații care pot fi afișate pe ecranul secundar. Am remarcat cu plăcere faptul că ecranul exterior poate atinge valori excelente de luminozitate, ceea ce îl face utilizabil și în lumină puternică.

Bine bine, și review-ul?

Hai, că l-am lăudat atâta pe Samsung Galaxy Z Flip 5 că zici că cine știe ce minune ar fi. Telefonul ăsta nu e o minune, dar a progresat însă vizibil față de modelul anterior, la mai toate capitolele. Cum ziceam, acum se închide perfect, fără acel gap oribil, ecranul secundar e mare și luminos… Lucruri pe care, apropo, le pot spune și despre Motorola RAZR 40 Ultra. Pentru că nu ai cum să nu compari aceste două telefoane care au atâtea lucruri în comun.

Trecând de aspectul diferit (personal, îmi plac mai mult liniile subțirele ale lui RAZR decât forma de S23 rupt în două a lui Z Flip), ambele au ecrane principale foarte bune, deși, cel puțin pe hârtie, Motorola are un ușor avantaja aici, cu o rată maximă de refresh de 165 Hz, față de cei 120 Hz ai lui Samsung Galaxy Z Flip 5.  ambele se absolut perfect în jocuri. Motorola are un chipset ceva mai slab, un Snapdragon 8+ Gen 1, dar care este oricum ca performanțe acolo sus. Uite și niște rezultate comparative în teste sintetice:

Cel puțin în segmentul pliabilelor de acest tip, avem un nou campion la performanțe. Și asta se traduce și în preț, cum ziceam mai sus – vrei premianți, dai bani de premianți. Valabil și pentru RAZR, dar din alte motive – cum ar fi că ecranul secundar are o rată de refresh de 144 Hz, o valoare absolut vulgară pentru un ecran de acest tip. Z Flip 5 are doar 60 Hz, dar chiar simți diferența? Depinde pe cine întrebi. Tudorică, utilizator avid de ecran exterior, spune că la Z Flip 5 diferența între ecranul interior și cel exterior este foarte mare și a sesizat-o încă din start.

Dacă mă întrebi pe mine, care folosesc ecranul exterior pentru notificări, răspuns la mesaje și uneori, rareori, pentru YouTube, nu mi se pare o diferență prea mare sau deranjantă. 60 Hz sunt totuși suficienți pentru majoritatea scenariilor de utilizare, iar cei 144 Hz ai lui Motorola îmi par mai mult o găselniță de marketing decât ceva care adaugă semnificativ valoare pentru utilizator.

Un domeniu în care atât Samsung Galaxy Z Flip 5, cât și Motorola RAZR 40 Ultra încă au olecuță de recuperat față de telefoanele clasice (ultimul poate chiar mai mult) este cel al camerelor. Pe timp de zi, pozele făcute cu camera principală la ambele telefoane au o calitate ok, atât ca detalii cât și ca expunere și gamă dinamică. Nu la nivelul unor camera phones, dar decente. Și dacă la RAZR 40 Ultra remarcam că principala (wide) este clar mai slabă decât cea a unui bătrân deja HUAWEI P50 Pocket, la Samsung nu am mai avut aceeași convingere.

Chiar și la pozele de noapte, rezultatele au fost decente pentru un telefon cu un modul de camere atât de mic. Aici cred că a ajutat mult și stabilizarea optică, dar și experiența Samsung în procesarea pozelor, pentru că rezultatele sunt complet utilizabile. Sigur, în cazuri extreme, diferențele față de un camera phone sunt de-a dreptul masive, dar trebuie să fim rezonabili – la dimensiunile astea și cu acest format, nu prea ai unde să mai bagi și senzori mari și lentile pe măsură.

Ca și la RAZR 40 Ultra, mi-a plăcut camera Ultrawide, cel puțin la nivel de detalii, dar mi-ar fi plăcut să existe și un Auto Focus pe această cameră. Voi pune însă întrebarea, câți folosim în mod curent o astfel de cameră? Chiar, dacă ar fi să alegeți, care ar fi a doua cameră pentru spatele telefonului? Un Ultrawide sau o cameră telefoto 2x sau 3x? Cred că știu rezultatul acestui sondaj, dar poate că lipsa acestui tip de cameră pe telefoanele flip are și o cauză constructivă, de care vorbeam mai sus – lipsa de spațiu.

Să mai zic de camera de selfie? Nu prea mai am de ce la un telefon în acest format. Atâta timp cât poți să îți faci selfie-uri cu camera principală și poți să o folosești cu aproape același grad de funcționalitate și pentru apeluri video, cât de mult mai contează o cameră de selfie la un telefon flip? Rezultatele testelor n-o să șocheze pe nimeni – camera de selfie este semnificativ mai slabă decât cea principală și rar aș recomanda folosirea ei. Este o cameră ok pentru ceea ce este și nu va fi o problemă când preferi să o folosești, dar nu te aștepta la minuni din partea ei.

Încă o vorbă despre filmare și trec la concluzii: not bad, Galaxy Z Flip 5, not bad. Dacă vrei stabilizare, nu poți filma cu mai mult de 30 fps la 4K, dar altfel, mi-a plăcut calitatea filmărilor, poate chiar mai mult decât cea a pozelor. Distanța față de telefoanele în format clasic devine tot mai mică…

Per total, înainte să trec și la al doilea personaj din povestea mea, Samsung Galaxy Z Flip 5 este un pas înainte pentru Samsung și unul chiar important pentru telefoanele pliabile în general. Adopția celui mai nou chipset de la Qualcomm, ecranul exterior mare, balamaua care a ajuns la un nivel satisfăcător din punct de vedere estetic, toate astea separat sunt deja lucruri importante, dar luate împreună fac ca Samsung Galaxy Z Flip 5 să redevină campionul categoriei din care face parte. Și dacă mai pui la socoteală că telefonul vine cu cinci ani de actualizări de securitate și patru de actualizări software, avem de-a face cu un telefon matur, echilibrat și demn de coroana de cel mai bun telefon de tip flip de până acum.

Samsung Galaxy Watch 6 și 6 Classic, accesorii elegante la un telefon Samsung și nu numai

Despre noile ceasuri ale celor de la Samsung voi vorbi mai scurt. Cum nu prea m-aș descurca să am ceas la ambele mâini, am dat lui Tudorică al nostru modelul Clasic, iar eu l-am luat pe cel normal, că deh, eu am încheieturi de gazelă, și l-am folosit fiecare câte o săptămână. Diferențele majore între Samsung Galaxy Watch 6 și 6 Classic sunt trei la număr:

1. Varianta normală are șasiul din aliaj de aluminiu iar Samsung Galaxy Watch 6 Classic este construit din oțel și este ceva mai mare. Asta se traduce printr-o greutate de 29-33g pentru varianta normală și nu mai puțin de 52-59g pentru Classic. O diferență masivă care determină segmentul de utilizatori pentru fiecare din cele două ceasuri.
2. Samsung Galaxy Watch 6 Classic reintroduce bezel-ul rotativ, care dispăruse la modelul anterior. Samsung Galaxy Watch 6 are o funcție similară, dar în cazul lui vorbim de o implementare pur software pe touchscreen.
3. Prețul, evident, e diferit: pleacă de la 2.100 lei pentru Classic și 1.600 lei pentru varianta normală.

Una dintre funcțiile pe care utilizatorii de Galaxy Watch le-au iubit de-a lungul anilor, și unul dintre puținii diferențiatori între ceasurile Samsung și competiția, a fost cadranul rotativ. Practic, acesta este o rotiță hardware înglobată în ramă care îți permite să navighezi ușor și precis prin interfața ceasului. Și nu doar atât: cu cadranul rotativ poți da scroll în mesaje sau mail-uri și poți inclusiv să răspunzi la telefon. Dacă, atunci când te sună cineva, rotești marginea în sensul acelor de ceasornic vei iniția apelul, iar invers îl vei respinge, o chestie foarte utilă mai ales atunci când ai mâinile ude și ecranul nu înregistrează cum trebuie input-ul sau atunci când porți mănuși.

Voi menține lucrurile la fel de simple și când vine vorba de progresul față de Samsung Galaxy Watch 5. Vorbim pentru început de software, Galaxy Watch 6 și 6 Classic fiind primele care folosesc combinația WearOS 4 împreună cu One UI 5 Watch. Îmbunătățirile față de versiunea anterioară sunt mici, atât la nivel de interfață cât și a nivel de aplicații integrate: WhatsApp nativ, o tastatură ceva mai ușor de folosit și altele.

Tot pe partea de software, de data asta la nivel de sănătate și monitorizare a activității fizice, avem acum zone personalizate pentru ritmul cardiac, foarte utile când vrei ca pulsul tău să rămână într-o zonă stabilită în prealabil în timpul activității fizice, dar sunt introduse și câteva activități fizice noi, inclusiv posibilitatea de a crea un program custom. Watch 5 va primi și el actualizarea la această versiune de software, deci diferențele se vor estompa aici.

O îmbunătățire față de Watch 5 care nu se va estompa deloc este cea legată de ecrane. Ambele variante au ecrane mai mari cu 0,1 inch față de versiunile anterioare, cu rezoluție ușor mărită, dar sunt și semnificativ mai luminoase (ajungând la un nebunesc 2000 niți). Bateriile sunt și ele ușor mărite (300mAh și 425 mAh, față de 284mAh și 410mAh), dar având și ecranele mai generoase, îmbunătățirile la nivel de autonomie nu sunt mari.

Apoi, avem partea de procesare, care a fost și ea îmbunătățită cu un chipset Exynos W930, dar nu voi intra în detalii aici pentru că la astfel de dispozitive, contează mai mult ce fac cu resursele hardware pe care le au la dispoziție decât ce resurse hardware au. Am văzut smartwatch-uri care aveau putere mică de procesare, dar cu un sistem de operare eficient și ușurel anulau neajunsurile hardware. Așa că hai să vedem experiența în utilizare.

Nici eu, nici Tudorică nu am întâmpinat urmă de lag atunci când treceam val-vârtej prin mail-uri lungi sau prin paginile interfeței. Comunicarea cu telefonul a fost perfectă, chiar dacă Tudorică a folosit al său Classic pe un Motorola. A avut nevoie doar de aplicațiile Samsung instalate pentru a avea acces la toate funcțiile ceasului, și asta e o mare bilă albă în era sistemelor de operare închise și a compatibilității reduse între branduri.

Apoi, nu pot să nu remarc acuratețea monitorizării activităților fizice. Dacă ceasul meu actual, un HUAWEI GT Runner, se trezește după vreo 5 minute să te întrebe dacă chiar te deplasezi, la Samsung Galaxy Watch 6 am sesizat că detectează instant activitatea fizică. una dintre primele chestii pe care le-am remarcat este acuratețea cu care ceasul detectează exercițiile fizice.

Spre exemplu, am fost weekendul trecut la Summer Well, iar la vreo 10 minute după ce am ajuns la festival am primit o notificare că merg deja de ceva timp și că workout-ul a fost pornit automat. Partea cea mai bună este că ceasul nu a pornit programul atunci când am fost eu notificat, ci atunci când a simțit el că fac efort, iar statisticile de la final au fost cât se poate de corecte. Același lucru l-a experimentat și Tudorică.

În viața de zi cu zi, am avut două probleme destul de mari cu ceasurile astea. Prima este legată de curelele cu care ceasurile astea vin la pachet. Sunt elegante ele, nu zic nu, dar transpiră mâna sub ele ca politicienii când aud de Recorder. Eu nu am reușit să port ceasul o zi întreagă neîntrerupt din acest motiv. Din nou, impresia mea a fost confirmată și de Tudorică și este o problemă pe care au avut-o și modelele anterioare, deci dacă îți iei un ceas Samsung, pregătește-te să îi cumperi și o curea din alt material. Mă întreb, totuși, cât de greu era să facă găurile mai mari sau mai dese la curelele astea?

A doua problemă am remarcat-o când am încercat să dorm cu ceasul la mână. Deși este mai mic ca al meu GT Runner, forma lui Galaxy Watch 6 îl face inconfortabil în timpul somnului. Când ai mâna sub cap, sub pernă, presiunea exercitată asupra mâinii devine neplăcută, astfel că va dura ceva până te vei obișnui cu el. Varianta Classic nu e mai brează, ba chiar prezența bezel-ului rotativ și greutatea mai mare îl fac chiar mai greu de suportat în timpul somnului.

Și e chiar păcat, pentru că Samsung Galaxy Watch 6 are o monitorizare excelentă a somnului. Îți monitorizează ciclurile de somn, pulsul, temperatura pielii și chiar și concentrația de oxigen în sânge, iar cu excepția celui din urmă, parametrii sunt exacți și bine detaliați. A, da, și exclusiv în combinație cu un telefon Samsung, ai și o funcție de ECG cu detecție de ritm neregulat.

Concluzia mea? Samsung a progresat și aici ușurel, dar păstrează câteva alegeri de design discutabile. Da, Samsung Galaxy Watch 6 arată în continuare foarte elegant, dar dacă asta scade confortul în utilizare, consider că e un trade-off care nu merită. Samsung Galaxy Watch 6 este deci un smartwatch potrivit pentru zile la birou și serate elegante, este excelent la monitorizare, dar nu e pentru purtat non-stop.

Autonomia de aproximativ două zile este în creștere, dar ceasuri de la alți producători spulberă în continuare aceste valori, fără a avea prea multe neajunsuri. Samsung Galaxy Watch 6 este însă, fără îndoială, cam cel mai smart din parcare, și pentru o persoană care utilizează ceasul inteligent și pentru alte activități decât cele tradiționale, există puține ceasuri care să se apropie de versatilitatea lui Watch 6.