După negocieri cu ușile închise și amenințări mai mult sau mai puțin la vedere, îndreptate împotriva regimului de la Beijing și producătorii auto din China, Comisia Europeană anunță cea mai drastică măsură pentru descurajarea importurilor de mașini electrice din China.
Chiar cu scopul declanșării unui război comercial după modelul SUA vs China, Comisia Europeană a anunțat impunerea unor taxe suplimentare de până la 38% din valoarea declarată a autoturismelor electrice importate din China pentru comercializare în țările UE.
Ce-i drept, măsura se aplică în mod selectiv, producătorii auto încadrați mai aproape de gama premium primind tarife mai mici, în timp ce producătorii suspectați că fac dumping de preț se aleg cu tariful maxim. Spre exemplu, mașinile aduse pe continent de producătorul BYD se vor scumpi cu 17.4%, în timp ce modelele fabricate de SAIC se aleg cu scumpirea maximă de 38,1%.
Măsura a fost adoptată deoarece producătorii chinezi beneficiază “în mare măsură de subvenții neloiale și reprezintă o amenințare de prejudiciu economic pentru producătorii de vehicule electrice din Europa”.
În traducere liberă, producătorii de mașini electrice din China au activitatea subvenționată, măcar parțial, de statul chinez. În plus, costuri precum cele legate activității de cercetare și dezvoltare sunt din start scoase din ecuație, legislația locală oferind minime obstacole împotriva furtului de tehnologie și însușirea tehnologiilor brevetate, mai ales dacă acestea provin de la companii occidentale. Accesul la materii prime și furnizori de componente esențiale este mult scurtat, exceptând anumite semiconductoare și componente de înaltă tehnologie, mai toate subansamblele folosite venind din piața locală. Iar dacă mai pui la socoteală și o rețea de transport puternic subvenționată, pentru aducerea produsului finit în porturi maritime situate pe alte continente, deja ai condiții perfecte pentru a submina producătorii locali.
Mai ales în ultimii ani, regimul de la Beijing a transformat în politică de stat subminarea industriilor și economiei națiunilor potențial adversare, exploatând propria capacitate industrială ajustată pentru supraproducție pentru a inunda piețele ridicate după reguli de concurență cu produse „imposibil” de ieftine. În ideea că dacă nu poți concura după criteriul calității sau reputația unui brand cunoscut, poți falimenta și în cele din urmă acapara orice industrie livrând produse asemănătoare, dar la prețuri incredibil de mici. Atât de mici încât nimeni altcineva nu va putea să le concureze.
Iar aceasta pare să fie strategia și pentru piața europeană de mașini electrice: constituirea unei oferte atât de diversă și cu prețuri atât de tentante, încât concurența pre-existentă va fi sufocată sub povara costurilor nesustenabile. Și ca să înțelegeți cât de mare este „pericolul”, singurul motiv pentru care nu avem și mai multe EV-uri chinezești disponibile pentru achiziție imediată este că porturile europene sunt deja ajunse la saturație cu nave de transport care descarcă mașini importate din China. În plus nici nu există mai multe vapoare care să preia comenzile pentru transport. Însă cumva, presiunea pe tarifele de transport peste ocean nu ajunge la producătorii EV care rămân cu prețuri la fel de mici.
Comisia Europeană derulează o anchetă, dar a concluzionat provizoriu că lanțul valoric al vehiculelor electrice cu baterii (BEV) din China beneficiază de subvenții neloiale, ceea ce reprezintă o amenințare de prejudiciu economic pentru producătorii de vehicule electrice din UE.
Aparent, autoritățile UE au lucrat la constituirea dosarului cu acuzații de concurență neloială incluzând în anchetă orice producător EV dispus să colaboreze furnizând declarații relevante pentru anchetă, companiile respective beneficiind de un tarif preferențial de 21%, reprezentând media tarifului de import anticipat să fie cerut în perioada următoare companiilor chineze care doresc să exporte mașini electrice pentru comercializare în piața europeană.
Rămâne de văzut dacă taxele pe importuri EV, estimate să aducă miliarde de euro anual la bugetul UE, vor fi de ajuns pentru echilibrarea câmpului de bătălie pentru producătorii locali de vehicule cu propulsie electrică. În primul rând, sumele atrase la bugetul UE nu ajung direct la producătorii auto. Pentru asta ar fi nevoie ca autoritățile UE să creeze propria schemă de subvenționare a producției locale EV. În schimb, fondurile ar putea fi direcționate pentru beneficiul comunitar. Spre exemplu, pentru a finanța extinderea rețelei europene de stații de încărcare EV, de care însă ar beneficia în egală măsură și posesorii de mașini electrice fabricate de branduri chinezești.
Beijingul a avertizat că va riposta și a încercat să convingă majoritatea statelor din UE să se opună noilor tarife pentru mașini electrice, care s-ar adăuga tarifului fix de 10% deja aplicabil pentru bunurile importate din spațiul extra-comunitar.
