Ești interesat de un anume smartphone și cauți informații despre acesta pe site-ul producătorului sau forumuri de discuție? Curând, magazinele care folosesc noile servicii AI de „optimizare” a prețurilor vor putea determina cât de mult îți dorești un anume produs, afișându-ți prețuri umflate dacă AI-ul te surprinde căutând prea des informații despre acestea.
Într-o anumită măsură se întâmplă deja și cu magazinele online din România, care uneori afișează prețuri/reduceri diferite pentru utilizatorii care intră de pe mobil vs desktop. Dar cum ar fi ca un magazin să-ți scumpească produsul dorit doar pentru că ești foarte preocupat de acesta, ascunzând reducerea de preț afișată vizitatorilor dezinteresați. Iar aceasta nu este nici măcar singura strategie prin care poți fi manipulat să plătești mai mult pentru un produs sau serviciu de care ai nevoie.
În urmă cu 10 ani, Uber a dezvăluit că taxează mai mult clienții care comandă mașină în timp ce bateria telefonului este aproape descărcată, exploatând pentru profit anxietatea acestora că ar putea rămâne deconectați de lumea digitală. Între timp, suprataxarea clienților prin așa numita politică surge-price a fost dusă la rang de artă, companiile de ride sharing folosindu-se de orice pretext pentru a-ți crește prețul călătoriei: este prea cald după-amiază, plouă, ninge, este vreun concert sau eveniment în desfășurare prin apropiere. Iar acesta este doar ce se vede la suprafață, aplicația instalată pe telefon fiind un veritabil instrument de profilare psihologică, măsurând câte secunde ai deliberat înainte de a accepta o ofertă de călătorie, dacă ai încercat să cauți alternative, ai renunțat în ultima clipă sau din contră, ești genul de client ideal care pornește aplicația și acceptă fără să clipească prima ofertă primită.
Un al mit mai mult sau mai puțin dovedit este acela că operatorii de zboruri îți folosesc istoricul căutărilor pentru a-ți umfla artificial prețurile pentru zborurile de care ești interesat. Și e greu să mai crezi că nu e adevărat după ce rogi un cunoscut, sau chiar partenera de viață, să caute după același zbor și afli că prețul primit este cu câteva procente în minus.
Numite și servicii de ”prețuri dinamice”, ”prețuri personalizate” sau de ”optimizare a prețurilor”, schemele bazate pe supraveghere AI au ca scop ofertarea consumatorilor individuali cu prețuri diferite pentru aceleași produse, ajustate algoritmic pe baza unei combinații de factori, inclusiv dispozitivul pe care faci cumpărături, locația ta, informații demografice, istoricul de credit, istoric de navigare și cumpărături anterioare.
Folosită până acum la scară redusă, strategia de tip surveillance pricing, bazată pe ajustarea dinamică a prețurilor în funcție de interesul arătat de potențialii clienți, ar putea deveni mult mai răspândită pe măsură ce tehnologiile de inteligență artificială elimină și ultimele obstacole tehnologice și logistice.
Anticipând pericolul apărut pentru consumatorii de bună credință, Comisia Federală pentru Comerț a SUA a ordonat nu mai puțin de opt companii ce oferă produse și servicii AI surveillance să transmită informații despre impactul pe care aceste scheme de prețuri îl au asupra confidențialității, concurenței și protecției consumatorilor.
”Firmele care recoltează datele personale ale americanilor pot pune în pericol confidențialitatea oamenilor. Acum, firmele ar putea să exploateze acest depozit vast de informații personale pentru a percepe oamenilor prețuri mai mari”, a declarat președintele FTC, Lina Khan, într-un comunicat. „Americanii merită să știe dacă companiile folosesc date detaliate despre consumatori pentru a implementa stabilirea prețurilor de supraveghere, iar ancheta FTC va face lumină asupra acestui ecosistem întunecat al intermediarilor de prețuri.”
