Huawei FreeClip – cele mai confortabile căști wireless (review)

N-ai cum sa nu te întrebi ce s-ar mai poate spune într-un domeniu în care pare se fi spus deja totul. Cine si de ce ar reinventa roata si apa calda? Are sens sa regândești complet o categorie de produse care își face foarte bine treaba așa cum este? Adică… daca popularele caști wireless in-ear funcționează si lumea s-a obișnuit cu ele, de ce sa regândești ceva ce nu-i stricat?
Huawei FreeClip este un astfel de produs ce reinventează roata și o face destul de bine. Rareori mi-a fost dat să văd niște caști atât de… diferite. Pana acum, prin caști wireless in-ear știm cu toții ce se înțelegea: un accesoriu făcut dintr-o bucata, care se vâra in canalul auditiv al urechii. Iar mie personal, indiferent ce astfel de caști am testat sau am avut, după o ora cu ele in urechi și deja nu le mai suportam. Poate sunt eu mai dificil, dar nu suport accesoriile, pentru după un interval de timp resimt iremediabil un disconfort. Iar căștile in ear le suport si mai puțin. Faptul ca principiul lor de fixare presupune introducerea în canalul auditiv mă termina. Iar ca sa stea bine și să se audă cum trebuie, nu avem decât sa le îndesi vârtos.
Deci in vreme ce căștile wireless tradiționale se înfig in ureche, FreeClip se agata de pavilionul acesteia. Iar asta mi-a permis sa le port timp de 2 săptămâni aproape zilnic, ore întregi, fără sa le simt. Asta este si primul mare avantaj al acestui C-bridge Design. In vreme ce căștile tradiționale sunt monobloc, cele de fata sunt alcătuite din 3 elemente: o bila acustica, o pastila care se așază pe spatele pavilionului urechii si un bridge care face legătura intre cele doua. Formatul este unul foarte interesant, iar acest design neintrusiv permite un confort în utilizare nemaiîntâlnit până acum la un set de căști wireless. Nu exista nimic care sa-ti incomodeze canalul auditiv, fixarea pe ureche este ferma, intuitiva si foarte simpla, si veți vedea ca astea nu sunt singurele avantaje care decurg din acest format atipic.
După ce le prinzi pe ureche, aceasta bila acustica ce conține difuzorul, se așază in proximitatea canalului auditiv, dar nu li penetrează propriu zis. Pe spatele pavilionului se poziționează acea parte care conține acumulatorul și electronica necesară. Bridge-ul, legătura dintre aceste elemente si care vine pe exteriorul urechii, este foarte comod, fiind neașteptat de flexibil si moale la atingere. Toate elementele sunt bine gândite, si nu am simțit nicăieri vreo presiune sau vreun disconfort, este ca si cum ai avea urechea complet libera. E drept ca sunt si extrem de ușoare căștile, la puțin peste 5 grame fiecare, gratie materialelor. Bridge-ul este făcut dintr-un aliaj de nichel si titan cu memorie, durabil si elastic in același timp.
Bila care se așază in proximitatea canalului auditiv, nu este foarte mare, are doar câțiva milimetri in diametru, dar pare mai mare decât o casca in ear obișnuita, ceea ce in teorie permite găzduirea unui difuzor mai voluminos. Desigur, la asta ajuta si împărțirea caștii in mai multe elemente constructive, zona difuzorului nu mai trebuie sa găzduiască si bateria, care acum este conținuta in pastila de pe spatele urechii. Si aceasta din urma este confortabila, se mulează perfect pe spatele pavilionului, si a fost si ea supradimensionata, pentru a acomoda o baterie un pic mai mare.
Constructorul nu a mai fost nevoit sa înghesuie toate componentele in același spațiu meschin, si adevărul este ca Huawei FreeClip au cea mai buna autonomie pe care am întâlnit-o la vreo pereche de caști wireless compacte. Ei spun că poți avea până la 8 ore de audiție muzicală continuă cu o singură încărcare, dar autonomia la folosire intermitentă este chiar mai mare. Pur si simplu am uitat sa le încarc, au fost ore si ore si ore in aceste doua săptămâni cât le-am testat, de muzica si convorbiri si filme si clipuri pe YouTube, de m-am întrebat daca mai trebuie încărcate vreodată. Înțeleg ca fiecare cască are o baterie de 55mAh, găzduită in aceasta pastila ce vine pe spatele urechii, si am intuit corect ca este ceva mai mare. Spre comparație, AirPods Pro 2 se apropie de 50mAh, deci avem aici un acumulator cu vreo 10% mai mare. Căștile Galaxy Buds 2 Pro au acumulator de 61mAh, dar și funcție noise cancelling ce va consuma mult mai rapid autonomia. Case-ul mai are si el o baterie de 510mAh, iar asta sporește autonomia ansamblului la 36 de ore, adică 4 încărcări si jumătate, iar o încărcare completa a caștilor după testele mele, durează cam 40 de minute.
Sigur, la longevitatea bateriei, contribuie fără îndoiala si faptul ca nu au ANC, dar din cauza formatului nici nu au cum sa aibă așa ceva. A doua chestiune importanta, si care decurge cumva tot din formatul atipic al acestor caști, este… transparenta, awareness-ul la ce se întâmpla in jurul tău. Știu ca exista hoarde de utilizatori pentru care anularea zgomotului de fond, acel noise cancelling, este foarte important. Cu cat căștile sunt mai surde si izolarea mai bullet proof, cu atât oamenii sunt mai fericiți. Nu si eu. In cazul de față, transparenta este fizica, naturala, nu precum in cazul caștilor in ear obișnuite, unde ambianta este filtrata de un microfon. Gratie acestui format si faptului ca difuzorul nu intra efectiv in ureche, ci sta la intrare, ai acces nestânjenit la lumea auditiva din jurul tău. Un claxon de mașina, un prieten care te saluta, un câine care se repede la picioarele tale, un meteorit care pica din cer, știți, din acestea cotidiene.
Fiind eu însumi un vajnic utilizator de caști, m-am întrebat tot timpul, cum ai putea sa ai si muzica sau convorbiri in urechi, dar si o conexiune nemijlocită cu ambianța sonoră din jurul tău? Iar răspunsul este dat de Huawei FreeClip. Desigur, transparenta exista pe mai toate căștile actuale, doar ca intermediata electronic, in vreme ce la FreeClip procesul se întâmpla… natural, urechea nu este obturata, iar ceea ce primești este un mix de muzica din caști si sunet ambiental direct. Iar mie îmi place acest awareness. Pentru prima oara m-am simțit in deplină siguranță cu o pereche de caști, in timp ce am umblat cu bicicleta prin oraș sau am ieșit la alergat. În al doilea rând, atunci când căștile sunt oprite, ele nu alterează in niciun fel lumea sonora din jurul tău, poți purta o conversație fără senzația aceea de muted, de muffled, fără să urli, din nou, pentru ca difuzorul nu este in ureche, ci in proximitatea canalului auditiv. Ba chiar am reușit sa port conversații fără sa ridic tonul chiar si cu muzica pornita, dar dată un pic mai încet.
Iată deci 3 chestii cum nu se poate mai bune: confortul, autonomia si nu in ultimul rând versatilitatea. Clang, le-ai atașat de ureche, clang, le-ai tras de pe ureche. Iar asta le face potrivite mai ales pentru cei care se zbenguie mult si prestează activități gen sala, alergat, bicicleta, etc, pentru ca nu sar de la locul lor oricât te-ai strădui si pentru scenariile in care transpiri abundent, si nu se mai formează mâzga care de obicei face căștile in ear tradiționale sa-ti alunece din ureche. M-am obișnuit le pun pe urechi dimineața când plec la birou, si le mai scot seara când ajung înapoi acasă.
Si ultimul dar nu cel din urmă plus, este de ordin estetic. Sigur, gusturile nu se discuta, dar n-as zice ca aceste caști sunt urâte. La prima vedere aduc cu o pereche de cercei, iar varianta asta pe negru este destul de sobră. Dar mă interesează mai puțin aceste caracteristici de ordin estetic, atât timp cat produsul este practic.
Iar acum hai sa zicem vorbim si despre dezavantaje, pentru ca exista firește si din astea. Unul ar fi ca sunetul mai „scapă” în jurul tău, în special daca dai volumul la maxim. Dar până pe la 70% intensitate, aceasta scurgere nu se aude in exterior, iar într-un mediu puțin mai zgomotos, chiar nu vei deranja pe nimeni. Dar daca tragi spider-ul de volum la maxim in timpul unei ore de curs la scoală, s-ar putea totuși sa primești niște plângeri. Eu le folosesc inclusiv seara la culcare sa mai vad cate un serial pe tableta, iar partenera de viață care este extrem de sensibila la zgomotele din jur si stă prost cu somnul n-a protestat până acum. E drept că și eu merg cu ele undeva la 50%.
Cum se aud Huawei FreeClip
Ajungând la calitatea sunetului, Huawei FreeClip se aud… mai bine decât m-am așteptat, si era firesc ca formatul open sa afecteze calitatea audio. Căștile nu sunt pentru audiofili, ci pentru aceia care pun mai mult preț pe aspect si confort. Dar chiar si așa, nu suna rău deloc. Mediile sunt curate și prezente, înaltele tind să zgârie puțin, în special cu muzica la maxim, dar la un volum rezonabil au probleme. Bass-ul nu este foarte pronunțat, ceea ce era de așteptat, dar nu într-atât încât sa pierzi sarea si piperul din piesa. Am ascultat metal, hip hop, jazz, pana si muzica clasica, si mă declar satisfăcut. Spațierea este buna, sunetul este mai amplu chiar decât pe unele modele in-ear tradiționale, are prezenta, deci n-am motive sa mă plâng.
Pe parcursul celor 2-3 săptămâni de când mă joc cu ele, au venit si vreo doua update-uri care au îmbunătățit sesizabil calitatea sunetului. Altfel spus, Huawei lucrează în continuare la îmbunătățirea acestui produs abia lansat. După primul update s-au auzit mai bine, si după cel de-al doilea si mai bine si mai tare. Si pentru ca tot pomenirăm update-urile de firmware, hai sa vorbim si despre conectarea cu diversele dispozitive si despre control. Eu le am conectate la un iPhone 14 Pro Max, si nu mica mi-a fost surprinderea sa vad cat de ușor s-a făcut conexiunea si cat de bun este controlul de pe telefon. Telefonul mi le-a recunoscut imediat ca fiind FreeClip, poți controla volumul din meniul rapid dropdown sau din butoanele fizice.
Daca instalezi si AI Life, aplicația dedicata de la Huawei, panoul de control se mărește substanțial. De aici poți face update-urile de soft, ai si funcție de find my in caz ca le rătăcești, gesturi, si câteva moduri de sunet, gen voci mai prezente, înalte mai accentuate, bass mai pronunțat etc. Mai exista un switch de smart detection ce poate fi setat on sau off, căștile opresc muzica sau filmul atunci când le scoți de pe ureche, si ultima dar nu cea din urmă, ai si opțiune de autoswitch, adică nu exista o casca stânga si una dreapta, ci se pot schimba automat intre ele. Deci indiferent cum le pui, ele se setează singure stânga-dreapta. Cat despre controlul prin atingere, este simplu si intuitiv. Dublu tap si pornești sau oprești muzica sau convorbirea, iar cu triplu tap, sari la piesa următoare. Poate părea rudimentar, dar sistemul este eficient si suficient.
Am descoperit că Huawei FreeClip funcționează bine si prin glugă sau căciulă, deci încă o bila alba. Ce ar mai fi de zis? Ah, da. Ca poți încarca case-ul atât pe USB-C cat si wireless si ca pe un telefon Huawei cel puțin, am reușit sa conectez nu una, ci doua perechi de FreeClip, asta dacă două persoane vor sa asculte aceeași muzica, deși nu prea vad de ce ar vrea sa facă asta, dar pe de alta parte mi se pare o funcție mișto pentru filme de exemplu. De asemenea pot fi conectate cross device, adică pe mai multe dispozitive simultan si sa facă trecerea seamless de pe unul pe altul
Cât costă o pereche de căști Huawei FreeClip
Poți avea Huawei FreeClip pentru 1000 de lei. Fac banii? Ei bine, spun doar atât: după aceste două săptămâni de test, mi le-am comandat. A nu se înțelege cumva că indemn pe cineva sa facă același lucru, fiecare decide pentru sine, dar eu am hotărât ca le vreau.
Da, sunt cam scumpe, desigur, nu cat AirPod-urile mele pe care se pune praful, dar măcar pe acestea am certitudinea ca le voi folosi mult mai des: la birou, acasă, pe strada, pe bicicleta, la sala, pentru ca in sfârșit am dat si eu peste o pereche de caști wireless neintrusive, care nu mă jenează si nu-mi vine sa le arunc după o jumătate de ora de utilizare.