BNR a menținut dobânda de politică monetară la 7% pe an iar inflația a scăzut la 11,23% la finalul lunii aprilie
Inflația și dobânda din SUA au mai fost în atenția noastră și am vorbit despre modul cum acestea influențează titlurile de stat și acțiunile. Săptămâna trecută am avut datele despre rata inflației din România în virtutea cărora BNR a menținut dobânda de politică monetară la 7% (prima stagnare după nouă majorări consecutive) și, cel mai probabil, am ajuns la finalul ciclului de creștere a dobânzilor. Haide să vedem ce înseamnă aceste cifre seci pentru noi, dar mai ales pentru portofelul nostru.
Inflația anuală (calculată pentru ultimele 12 luni) a crescut cu 11,23% în aprilie și cu 3,1% de la începutul anului
Inflația sau Indicele prețurilor de consum măsoară modificările lunare și anuale ale prețurilor plătite de consumatori finali, adică de gospodării și nu de instituții. De obicei, prețurile produselor și serviciilor cresc sau scad în funcție de condițiile economice iar o creștere moderată este considerată sănătoasă. În România, Institutul Național de Statistică colectează date din aproximativ 7300 de unități din cele 42 de orașe de reședință alese în funcție de volumul desfacerilor de mărfuri și al prestărilor de servicii.
În SUA, inflația (Consumer Price Index) se stabilește ca medie ponderată a aproximativ 94 de mii de prețuri colectate din 23 de mii de magazine și firme ce prestează servicii. Poate că având o bază de calcul mai mare, valoarea inflației este calculată mai fidel în SUA; mulți sunt cei care consideră incorectă cifra din România în condițiile în care marea majoritate a prețurilor diverselor produse și servicii au creșteri de peste 50% în ultimul an.
Ceea ce este important de reținut totuși este că această valoare este cea mai mică din ultimele 12 luni; și cum avem scăderi la nivel global ale prețurilor materiilor prime și ale electricității și ale gazelor naturale – componente importante ale indicelui, iar pe vară ne putem aștepta și la scăderi ale prețurilor bunurilor alimentare, trendul de scădere al inflației va continua și în lunile următoare.
Asta înseamnă mai mulți bani care ne vor rămâne la dispoziție pentru economisire dar mai ales pentru consum – că doar românul e cheltuitor, vine vara, concedii, excursii, banul circulă și economia va merge din ce în ce mai bine. Așadar, deși avem o încetinire economică în primele două trimestre ale anului, scăderea inflației și creșterea consumului va duce la o accelerare a creșterii PIB în a doua parte a anului.
Scăderea inflației are o importantă influență asupra dobânzilor
Evident că ne amintim cu toții ce ușor luam credite până anul trecut. Băncile se băteau pe salariile noastre și noi eram dornici să ne împrumutăm pentru a cumpăra apartamente, case, mașini, telefoane etc pentru că dobânzile extrem de mici pentru istoria noastră recentă ne-au permis să ne satisfacem aproape toate dorințele. Numai că, odată cu explozia inflației a crescut și prețul banilor, adică dobânda, iar rata pentru un credit ipotecar a crescut în ultimul an cu aproximativ 80%. Cei ce avem astfel de credite știm foarte bine cum ne măsurăm ultimul leuț la cumpărături sau cum am cam tăiat multe alte cheltuieli.
De la maximul de acum un an, indicele ROBOR 3M a coborât, la fel ca rata inflației, iar o creștere din ce în ce mai mică a prețurilor de acum încolo va duce și la scăderea ROBOR. Evident, asta va duce la scăderea valorii ratelor lunare la credite, deci ne vor rămâne mai mulți bani la dispoziție. La acest moment este important ce se va întâmpla cu acești bani: îi cheltuim și reaprindem focul inflației sau îi punem deoparte? Și aceasta este tocmai știința și superputerea Băncii Centrale, de a păstra un balans care să asigure o creștere temperată a inflației.
Ce va mai fi peste câteva luni vom vedea. Ceea ce trebuie reținut este că inflația s-a calmat, prețurile încep să scadă ușor, ușor, dobânda va urma această tendință și, în absența vreunor evenimente neprevăzute, ne putem aștepta să ajungem conform proiecțiilor BNR la o inflație de aproximativ 7% pe final de an.