În contextul actual al turbulențelor din sistemul financiar, poate că este bine să avem un scurt glosar de termeni și să explic mai pe îndelete inflația, dobânda de politică monetară, titlurile de stat și să vedem care sunt legăturile și influențele dintre ele.
În economia de piață avem tot timpul mișcări ale prețurilor bunurilor și serviciilor. Unele prețuri scad – spre exemplu prețul materiilor prime agricole la recoltare, alte prețuri cresc – spre exemplu prețul petrolului în urma războiului din Ucraina. Calculând o medie a prețurilor acestor bunuri și servicii obținem un indicator generalizat, inflația – în cazul în care această medie are o valoare pozitiv; și deflație dacă are o valoare negativă.
Practic, inflația este definită ca o creștere generală a prețurilor pe o perioadă de timp care duce la scăderea valorii banilor și deci la scăderea puterii de cumpărare. Să presupunem că ai avut un salariu de 5.000 de lei pe lună la începutul lui 2022 care a rămas neschimbat pe tot parcursul anului. Inflația calculată la finalul lunii decembrie 2022 în Romania a fost de 16,4%. Ce înseamnă asta? Că puterea ta de cumpărare a scăzut cu valoarea inflației, adică poți cumpăra mult mai puține lucruri decât acum un an. Bine, inflația oficială este 16,4% dar știm cu toții că prețurile au explodat cu mult mai mult decât atât… Ar fi mult prea mult de divagat pe seama acestui subiect și mai bine rămânem concentrați la treaba noastră.
Tocmai de aceea este foarte important pentru Băncile Centrale din lume să asigure o stabilitate și previzibilitate a prețurilor, urmărind spre exemplu o țintă de inflație de 2% pe termen mediu.
Dar de ce avem acest fenomen inflaționist? În pandemia de Covid-19, lucrul de acasă și măsurile stricte de carantinare și închidere a unor părți importante din economie au generat o puternică scădere economică. Majoritatea ne-am trezit cu sume importante în cont pentru că nu mai mergeam în concedii/excursii, nu mai frecventam restaurante/baruri/cluburi, nu mai cheltuiam bani pe haine decât pe pijamale etc. Acești bani s-au strâns în bănci pentru cheltuielile ce urma să le facem în perioada post-pandemică. Și cum pentru guverne era important ca economiile să primească mai multe ghionturi, acestea au tipărit cantități impresionante de bani care au fost introduși în economie.
La nivel global au fost tipăriți peste 10.000 de miliarde de dolari, euro, yeni etc – sub forma de bani acordați, spre exemplu fiecărui cetățean american sau sub forma unor împrumuturi cu dobândă foarte mică sau garantate de Uniune în cazul UE – celebrul PNRR despre care auzim zilnic. Atunci când Banca Centrală mărește cantitatea de monedă aflată în circulație peste rata de creștere a economiei, valoare banilor scade – oamenii cheltuie mai mult, deci crește cererea și astfel pentru a fi evitat un dezechilibru între cerere și ofertă, cresc prețurile bunurilor și serviciilor. Acesta este motivul principal pentru inflația foarte mare pe care o experimentăm.
Acum, guvernele vin și zic – inflația este mare, economia s-a supraîncălzit, trebuie să răcim motorul. Și cum răcim motorul? Prin majorări ale ratei dobânzii de politică monetară. Rata dobânzii de referință, cum mai este cunoscută, este folosită de bănci pentru împrumuturile dintre ele, este folosită ca etalon în contracte de credit sau este folosită pentru diverse produse financiare. Crescând dobânda, crește și rata pe care o plătim pentru creditele ipotecare sau creditele de nevoie personale pe care le luăm de la bănci. Adică ne rămân mai puțin bani la dispoziție pentru celelalte cheltuieli, pentru că nu-i așa, primul lucru pe care îl achităm atunci când luăm salariul este rata la bancă, nu vrem să vină banca să ne ia casa.
Rata de politică monetară este luată în calcul și de către guvern atunci când se împrumută. În activitatea curentă, pentru plata salariilor celor ce lucrează la stat, a pensiilor sau a altor categorii de persoane asistate de stat, sau pentru investiții – drumuri, spitale etc, guvernele se împrumută de pe piețele financiare de la cei ce dețin bani – firme, populație, bănci, fonduri de investiții plătindu-le acestora o dobândă. Returnarea acestor împrumuturi se face din sumele încasate de stat, deci din taxe și impozite. Guvernul emite astfel un titlu de stat, un instrument financiar ce certifică suma împrumutată, perioada de timp pe care este emis – maturitatea și dobânda pe care o plătește – randamentul titlului de stat.
Spre exemplu, guvernul României s-a împrumutat în decembrie 2020 printr-o emisiune de titluri de stat pe 3 ani cu scadența în decembrie anul acesta cu o dobândă anuală de 4%. Rata anuală a inflației în decembrie 2020 era de 2,1%. Asta înseamnă că la momentul respectiv, randamentul real pe care îl obțineai dacă investeai în respectivele titluri de stat era de 1,9%.
La finalul lunii decembrie 2022, guvernul României s-a împrumutat printr-o altă emisiune de stat pe aceeași perioadă de 3 ani cu o dobândă de 8%, în timp ce rata inflației a fost de 16,4%. Cu toate că dobânda încasată este ridicată, practic banii mei vor avea o putere de cumpărare mult mai mică la scadență.
Presupunând că am nevoie de banii pe care i-am investit în decembrie 2020 înainte de scadență, va trebui să vând pe piață titlurile de stat. Dar cine mai cumpără acum titluri cu dobândă de 3% când dobânda cu care se împrumută statul acum e de 8%? Mai nimeni. Acesta este cazul Silicon Valley Bank. Va trebui să scad masiv din preț astfel încât suma pe care o plătește cumpărătorul plus dobânda de 3% să ajungă la nivelul actual de 8%.
Băncile și alte instituții financiare sunt cei care au împrumutat masiv guvernele în ultimii ani. Toate au aceste pierderi calculate pe hârtie momentan care se vor materializa în pierderi efective în momentul când vor trebui să vândă titlurile. Ele nu sunt obligate să vândă aceste titluri decât în cazul în care nu au suficiente rezerve lichide disponibile să acopere retragerile de bani ale deponenților.
Dobânzile ridicate vor calma inflația iar economia va intra în recesiune. Adică va avea loc o scădere economică pentru că oamenii nu vor mai consuma atât de mult bunuri și servicii. În acest moment, Băncile Centrale vor începe să reducă și ele dobânda de referință pentru a atenua efectele recesiunii și a da un impuls revenirii economice. Și uite așa o luăm de la început…
