Vara asta bate recorduri de căldură, aerul condiționat lucrează mai mult decât Guvernul, iar prosumatorii au devenit, fără să vrea, principalii aliați ai unui sistem energetic care oscilează între panică și lipsă de date. În cel mai recent episod al podcastului PlayGround, Dan Cadar a stat de vorbă cu Cătălin Stăncel, cofondator YellowGrid, și Ciprian Cherciu, membru fondator și vicepreședinte al Asociației Prosumatorilor și Comunităților de Energie din România, despre motivele pentru care sar prețurile la curent în plin val de caniculă și ce rol joacă prosumatorii în acest context.
Problema nu este doar câtă energie producem, ci când o consumăm
Una dintre marile probleme ale sistemului energetic este diferența dintre orele în care România produce energie și orele în care este consumată. Panourile fotovoltaice generează energie în timpul zilei, însă o mare parte a consumului are loc seara. Soluția ar putea fi dezvoltarea capacităților de stocare, astfel încât energia produsă în exces să poată fi folosită mai târziu.
„Dacă cuplăm producția cu stocarea se rezolvă cam toate problemele legate de energie”, spune Ciprian Cherciu. Cătălin Stăncel susține că bateriile încep deja să-și facă simțită prezența în sistemul energetic românesc, dar capacitatea actuală este încă scăzută prin comparație cu cea a altor țări din regiune. Spre exemplu, România are 400 de MW de stocare în baterii față de 2,4 GW cât are Bulgaria.
Într-un astfel de sistem, prosumatorul nu mai produce doar curent pe care îl consumă sau îl trimite în rețea. Cu ajutorul unei baterii, energia poate fi păstrată și utilizată atunci când este nevoie de ea sau când valoarea sa în piață este mai mare.
Cum folosește YellowGrid datele în timp real
Dialogul a arătat că problema în România vine din faptul că traderii de energie cumpără în exces „de frică”, pe baza unor știri (gen a picat rețeaua în Franța) sau estimând consumul pe baza comportamentului anterior, iar asta contribuie la creșterea prețurilor pe piața de balansare. Lipsa de date în timp real la majoritatea furnizorilor tradiționali face ca totul să se joace pe presupuneri, în timp ce câțiva jucători cu monitorizare reală profită de oscilații.
Prin comparație, YellowGrid se bazează pe monitorizarea în timp real a sistemelor conectate. Compania folosește Yellow Box, un dispozitiv care verifică permanent producția, consumul și starea bateriei. Astfel, un client YellowGrid ajunge să fie plătit cu 2,70 lei pe kW injectat în rețea, iar Cătălin Stăncel explică mecanismul din spate: un algoritm care verifică în fiecare secundă cât se injectează efectiv, ca să nu existe abateri care se traduc în penalizări. În sens invers, compania spune că a stabilit pentru clienții săi un plafon de 0,55 lei/kWh (1,30 lei cu toate taxele) pentru energia consumată, astfel încât aceștia să nu fie expuși direct creșterilor bruște de preț din piață.
De la 30-40 de clienți în decembrie 2025, YellowGrid a ajuns la peste 500 de dispozitive instalate și peste 12 MWh de stocare pentru producție. Ideea e simplă, cu cât prosumatorii au capacitate mai mare de stocare, nu doar panouri, cu atât se reduc și ineficiențele din sistem, ale căror costuri ajung, în cele din urmă, să fie suportate și de consumatorii obișnuiți.
Mai multe astfel de dispozitive pot fi coordonate într-un VPP (Virtual Power Plant), o centrală electrică virtuală formată din numeroși producători și consumatori individuali. Ideea este ca mii de sisteme mici să poată funcționa împreună, ca o singură centrală.
Discuția a alunecat și spre mașinile electrice, de ce adopția e lentă în România (5-6%, față de 30% în Germania) și cum programul Rabla a blocat practic piața din cauza unei subvenții care întârzie. Un alt subiect spinos a fost taxarea multiplă a energiei stocate de prosumatori, care ar trebui, teoretic, scutită de anumite taxe de distribuție, când e doar „împrumutată” rețelei. Cei doi invitați resping și ideea că prosumatorii dezechilibrează rețeaua. Problema e la furnizorii mari care nu știu (sau nu vor) să citească datele corect.
În viitor energia ar putea fi gestionată ca o rețea inteligentă
Concluzia podcastului Playground este că problema energiei nu ține doar de cât de mult putem produce, ci și de cât de eficient folosim ceea ce producem deja. Panourile fotovoltaice, bateriile, mașinile electrice și chiar marii consumatori, precum centrele de date, ar putea deveni componente ale unui sistem digitalizat centralizat.
În loc ca fiecare consumator și producător să funcționeze separat, tehnologia ar putea sincroniza producția cu cererea și ar putea muta o parte din consum în intervalele în care energia este din abundență și ieftină. România ar trebui să pună accent pe creșterea stocării și pe datele în timp real care ar putea însemna o rețea mai echilibrată, mai puține pierderi și, cel puțin teoretic, costuri mai mici pentru consumatori.
Iar prosumatorul viitorului s-ar putea să nu mai fie doar omul care și-a pus câteva panouri pe acoperiș, ci o piesă dintr-o rețea energetică mult mai inteligentă.
Autor
