La început de decembrie am fost în nord-vestul țării ca să descoperim o poveste românească despre tehnologie. Nu e chiar genul de material pe care-l facem în mod obișnuit pe ZONA, dar e poveste, mai bine zis o realitate tehnologică ce ne privește direct pe noi toți, că suntem cu toții consumatori de energie electrică, chiar dacă nu avem toți panouri fotovoltaice.
Și abordarea e poate puțin diferită pentru că am stat de vorbă cu oamenii care au creat produsul, nu doar am văzut un produs și l-am testat. De fapt, nici n-am testat produsul, pentru că nu aveam cum și o să înțelegeți pe parcurs și de ce. Dezavantajul e că oamenii te pot influența fără să vrei, iar când povestea chiar e bună, interesantă și spusă cu pasiune… poate fi greu să rămâi 100% rece, detașat. Adică suntem cumva mândri că niște români fac asta și cred că și ei sunt, chiar dacă n-o spun direct.
Ne-am urcat frumușel în avion și, într-o „răcoroasă” zi de luni, 8 decembrie, am zburat la Cluj. Dimineață devreme, înainte ca orașul să prindă ritm, noi deja eram în drum spre birourile YellowGrid. Pe la 9.00 urcam la etajul 7 în clădirea Cluj Business Campus, locul în care începe povestea și unde urma să înțelegem de ce o cutie mică și o idee „mare” pot schimba felul în care consumăm energie.
Am fost întâmpinați de Cătălin Stâncel, CEO-ul companiei YellowGrid, dar la masa discuțiilor s-au alăturat Sergiu Mureșan (CTO) și Andrei Antochie (CFO). Și când am plecat de la ei, aveam în cap mai multe întrebări decât răspunsuri despre cum funcționează de fapt piața de energie din România. Aveam o tonă de informații noi care trebuiau rumegate pe îndelete.
Cine sunt YellowGrid și ce fac?
YellowGrid e o companie software autohtonă care, pe scurt, încearcă să digitalizeze piața de energie electrică. A fost înființată în septembrie 2024 de Cătălin Stâncel și Traian Rus și face parte din grupul Ddroidd, care are birouri în Cluj, Iași și Leeds (UK). Ddroidd este compania-mamă, o firmă de inginerie software cu birouri în România și Marea Britanie, specializată în transformare digitală și dezvoltarea de platforme complexe. Cătălin Stâncel ne-a explicat că au început să lucreze în Marea Britanie cu 6-7 (six-seven) ani înainte, timp în care au dezvoltat software pentru producători de echipamente smart: invertoare, baterii inteligente și încărcătoare pentru mașini electrice.
Au lucrat la partea de comunicare, de predicție și la aplicațiile mobile și web care transformă echipamente obișnuite în sisteme inteligente. Practic, înainte să vină cu ideea YellowGrid, echipa a acumulat experiență în exact zona în care piața românească este în urmă: digitalizarea fluxurilor de energie și transformarea invertoarelor tradiționale în dispozitive inteligente.
În România au decis să meargă mai departe decât să-și asume rolul de furnizor de tehnologie. Piața de energie de aici este foarte puțin competitivă, furnizorii existenți sunt mari și greu de mișcat, iar procesul tehnic de integrare cu ei ar fi durat ani. De aceea, au ales să devină ei înșiși furnizor de energie, ca să poată implementa direct modelul tehnologic pe care îl stăpânesc deja din Marea Britanie.
Puterea de decizie la YellowGrid e integral în România. Doar 10% din companie aparține unor investitori, în mare parte români, care au intrat la prima rundă de finanțare din iulie 2025. Vorbim de o companie cu cifră de afaceri de aproximativ 1 milion de euro pe an. Da, știu, sunt la început, au un buget de 100.000 euro pe lună, din care recuperează cam 30-40% în prezent. Planul e să ajungă pe zero la jumătatea lui 2026. Dar hai să vedem ce fac YellowGrid cu banii!
O explicație pentru piața de energie din România
Înainte să vorbim mai concret despre cum funcționează Yellow Box, trebuie să înțelegeți o un lucru: piața de energie din România e un pic… să zic eu, „dominată”. Avem vreo câțiva furnizori mari: Electrica, Hidroelectrica, PPC, EON care controlează cea mai mare parte din piață.
Trebuie să înțelegem și lanțul tehnic: energia trece mai întâi prin Transelectrica, operatorul național de transport, apoi ajunge la distribuitori, care taxează fiecare MWh transmis. În rețea apar pierderi de 20–25% și costul ăsta ajunge în factură, tot consumatorii îl plătesc.
Apoi intră în scenă furnizorii. Furnizorul nu produce energie și nu o transportă, el cumpără energie de pe piețele de energie și o vinde consumatorilor, asumându-și riscurile de preț și de dezechilibru. Unii furnizori mari au și capacități de producție (Hidroelectrica, de exemplu), dar din punct de vedere legal și operațional, activitățile sunt separate.
Și poate te întrebi: „Bine, dar de ce plătesc atât de mult la curent?” Pentru că furnizorii tradiționali nu sunt digitalizați, nu folosesc algoritmi care să prezică în timp real consumul și, pe scurt, ghicesc. Se uită la statistici din trecut și presupun cât o să consume lumea mâine. Iar când ghicești prost pe piața de energie, te costă. Mult. Diferența asta se numește dezechilibru și e serios penalizată.
Acum, să vă explic cum funcționează piața și începem cu Piața pentru Ziua Următoare, PZU, piața pe care operează YellowGrid atunci când cumpără și vinde energie. PZU este administrată de OPCOM, operatorul pieței de energie, care potrivește cererea cu oferta pentru fiecare interval din zi. Ca să fie clar, OPCOM nu stabilește prețul, ci doar administrează mecanismul prin care se formează acesta.
O zi în piața de energie are 96 de intervale a câte 15 minute, iar fiecare interval are propriul preț. Variațiile sunt substanțiale, într-o singură zi poți vedea intervale la 145 RON/MWh și altele la 900 RON/MWh, o diferență de peste șase ori în doar câteva ore.
A doua piață este Piața Intraday. Dacă PZU este planul făcut cu o zi înainte, Intraday e locul unde repari ce nu ai putut prezice: un nor care acoperă panourile, o fabrică ce pornește mai devreme, un parc eolian care produce mai puțin decât era estimat. Aici poți să mai cumperi sau să mai vinzi energie în ziua respectivă, de obicei până cu o oră înainte de intervalul în care se livrează energia. De exemplu, la ora 10:00 poți ajusta poziția pentru intervalul care începe la 11:00. E zona de reglaj fin.
A treia piață este Piața de echilibrare, locul în care ajungi dacă ai greșit calculele. Dacă ai spus că vei livra sau vei consuma o anumită cantitate și realitatea arată altfel, diferența se reglează aici. Numai că pe piața de echilibrare prețurile sunt de obicei mai mari și penalizările sunt serioase. Deși, în anumite situații când rețeaua e supraîncărcată și ai dezechilibru în direcția potrivită, adică nu ai livrat când nu era nevoie, poți fi chiar plătit. Dar e ca la ruletă: nu vrei să mizezi pe asta.
YellowGrid folosește toate cele trei piețe strategic: planifică în PZU unde sunt prețurile de bază, își ajustează poziția în Intraday când apar abateri, și încearcă să evite penalizările de pe Piața de echilibrare. De aici nevoia de date în timp real, predicții, baterii și tot VPP-ul despre care o să vorbim în continuare.
Același lucru, dar mai simplu 🙂
Pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU), jucătorii mari (furnizori, traderi, producători) trimit oferte la OPCOM. Mai exact, când au nevoie de energie pentru clienți, cumpără. Când au surplus, vând. Aceeași companie poate să cumpere la ora 10 și să vândă la ora 15. E normal, depinde de ce au nevoie în fiecare interval.
Problema e că tu, ca prosumator individual cu 10 kW pe acoperiș, nu poți intra pe piața asta. Pragul minim este 100 kW, deci ești prea mic pentru a participa direct.
Aici apare YellowGrid. Ei adună (agregare tehnică) sute de sisteme mici și le tratează ca pe un singur „jucător mare”, care poate intra în piață cu câteva sute de kilowați sau megawați. În felul ăsta, energia produsă de tine ajunge în piața reală, la prețurile reale ale fiecărui interval, nu la un preț standard care nu reflectă dinamica pieței.
Yellow Box, creierul operațiunii YellowGrid
Acum vine partea mișto, Yellow Box, varianta a 4-a a dispozitivului lor. Prima variantă a fost printată 3D direct în birou și era… galbenă (de aici și numele). Acum e gri metalic, dar numele a rămas. Fix ca la avioane, unde „cutia neagră” e de fapt portocalie.
Ce face cutiuța asta care stă la baza YellowGrid? Dispozitivul se montează pe invertor (da, merge și cu invertorul tău existent) și trimite date în timp real către platforma YellowGrid: cât produci din panouri, cât consumă casa, cât tragi din rețea, cât dai în rețea și care e starea bateriei.
Dar partea cu adevărat nebună e că Yellow Box poate să CONTROLEZE invertorul. Adică YellowGrid îi poate spune sistemului: „Acum încarcă bateria că e preț mic” sau „Acum bagă în rețea că vinzi scump”. Asta e magia algoritmilor. Ei știu exact când e prețul jos și când se duce-n sus. De multe ori vezi intervale la 145 RON și intervale la 900 RON în aceeași zi. Ghiciți ce face sistemul? Încarcă atunci când e minimul și exportă când e maximul.
Yellow Box e compatibilă deja cu câteva branduri cunoscute de invertoare: Solis, Growatt, EcoFlow, Solax, firme recunoscute pe piața fotovoltaică. YellowGrid extinde suportul și către alte branduri, de exemplu Pecron, Sungrow, Huawei. În general, integrarea unui model nou durează 3-4 săptămâni, pentru că fiecare invertor are software și protocoale proprii de comunicare și YellowGrid trebuie să colaboreze direct cu producătorii pentru documentație tehnică. Până la jumătatea lui 2026 vor avea toate modelele principale integrate.
Yellow Box se montează cu antenele în jos lângă invertor, iar înainte de a închide carcasa, se introduce cardul SIM, o rețea privată dedicată de la Orange care asigură comunicarea constantă cu platforma. După ce se montează antenele GSM și se aplică garniturile de silicon, dispozitivul poate funcționa și în exterior, cu condiția să nu fie expus direct la soare. Conexiunea cu invertorul se face printr-un cablu special adaptat pentru diverse tipuri de echipamente.
Dispozitivul include și un port Ethernet, pentru situațiile în care ai nevoie de conexiune la router, plus un port proprietar care oferă simultan comunicare și alimentare pentru invertoarele care au port de 12V. Întregul proces de instalare durează maxim 10 minute pentru cineva care știe ce face, iar dacă îl instalezi singur, echipa YellowGrid verifică online dacă totul funcționează corect înainte să activeze serviciul.
Și acum treaba devine puțin SF, cel puțin pentru mine. YellowGrid a creat ceea se numește un VPP, Virtual Power Plant. Ce înseamnă asta? Ia toate sistemele clienților (79 active în momentul ăsta, plus 30-40 în pre-furnizare) și le tratează ca pe un singur sistem gigantic cu o capacitate totală de 2,6 MWh de stocare.
Scenariu concret, YellowGrid poate să spună „Băi, VPP-ule, bagă 300 kW în rețea ACUM!” și toate cele 79 de sisteme primesc comanda și o execută simultan. Unul dă 5 kW, altul 10 kW, altul 15 kW, and so on dar suma lor face exact 300 kW. De ce e asta important? Pentru că așa pot să tranzacționeze pe piețele unde minimumul e 100 kW.
Și treaba asta rulează non-stop, 24/7. În fiecare dintre cele 96 de intervale ale unei zile, sistemul verifică automat prețul din PZU, analizează starea bateriilor din VPP, consultă predicțiile meteo, ia decizii de tranzacționare și trimite comenzi către toate sistemele conectate. Pe dashboard-ul intern de la YellowGrid se vede în timp real câți kilowați consumă întregul VPP, câți produce agregat, câtă energie e stocată în toate bateriile și care este rezultatul financiar pentru fiecare interval de 15 minute.
Cum funcționează pentru tine ca prosumator local?
Înscrierea începe simplu, te duci pe site și completezi informații despre sistemul tău actual sau despre ce sistem vrei să îți instalezi. Înscrierea e deschisă în toată România, nu contează unde stai, Cluj, București, Constanța sau oriunde altundeva.
Urmează partea de consultanță, în maximum trei zile te sună cineva de la YellowGrid. Și nu, nu e vânzare de genul „hai repede că e ultima ofertă”! Ei vor să înțeleagă ce vrei să obții tu întâi: să te susții complet din ceea ce produci, facturi mai mici sau un venit din energia vândută? Ce sistem ai deja instalat, dacă ai? Cât consumi în medie și, foarte important, care e profilul tău de consum, consumi mai mult ziua sau noaptea, vara sau iarna?
Partea de consultanță e CRITICĂ. De exemplu, dacă ai panouri dar nu ai baterie suficientă, nu poți să profiți de optimizarea de preț. Vara, la amiază, prețurile sunt foarte mici sau chiar negative, dacă vinzi atunci, dai energia pe degeaba. Trebuie să ai unde să o stochezi până seara când prețul crește.
Un lucru important este că tu controlezi câtă energie pui la dispoziția YellowGrid din bateriile tale pentru tranzacționare. În aplicație poți seta un procent, de exemplu, dacă ai o baterie de 50 kWh, poți rezerva 20 kWh permanent pentru tine (backup în caz de pană de curent sau consum propriu) și doar 30 kWh să fie disponibili pentru optimizarea de preț. Decizia îți aparține.
Pentru a lucra cu YellowGrid, ai nevoie de panouri solare, orientarea acestora spre sud produce cel mai mult, o baterie dimensionată în funcție de consumul tău și de puterea panourilor, plus Yellow Box-ul care leagă sistemul de platformă. Dacă ai deja sistem fotovoltaic instalat, poți să cumperi doar Yellow Box la 900 de lei, cu 12 luni money-back guarantee. Dacă nu ești mulțumit în acest interval, trimiți boxul înapoi și primești toți banii înapoi.
Deși modelul este foarte atractiv pentru prosumatorii rezidențiali, YellowGrid nu se limitează la ei. Lucrează și cu parcuri solare mici și medii, dar și afaceri cu consum mare, pe care le agregă în același VPP. Din perspectiva tehnologiei, un sistem de 10 kW și un parc de 500 kW sunt doar „noduri” diferite într-o singură rețea digitală de energie.
Ce se întâmpla când vrei tot sistemul de la YellowGrid?
Dacă vrei soluția completă de la YellowGrid, procesul include mai multe etape: consultanța tehnică în care se stabilește ce sistem ți se potrivește, o ofertă de echipamente, pe care nu ești obligat să o accepți, poți cumpăra de unde vrei, instalarea prin partenerul lor care acoperă întreaga țară, integrarea Yellow Box-ului în sistem, transferul la ei ca furnizor de energie și, ulterior, monitorizare continuă plus service și mentenanță când e nevoie.
Prețurile și facturarea, partea interesantă sau de interes direct
La YellowGrid funcționează diferit față de toți ceilalți furnizori din România. În loc de un abonament la preț fix 0.70 RON/kWh indiferent de moment, poți profita de prețul real din piața de energie pe fiecare interval de 15 minute.
În septembrie 2024, de exemplu, media la import (adică atunci când consumi energie) a fost între 0.40 și 0.50 RON/kWh, în timp ce la export (când vinzi înapoi în rețea) media a fost de 0.71 RON/kWh. Diferența față de compensarea cantitativă clasică, unde un kilowat consumat e egal cu un kilowat vândut indiferent de moment, e importantă. Spre exemplu, dacă ai consumat 1000 kWh la 0.40 RON și ai vândut 1000 kWh la 0.71 RON, diferența netă e de 310 lei în favoarea ta.
YellowGrid a pus și niște garanții de preț ca să te protejeze, prețul minim la export este de 0.50 RON/kWh și un preț maxim la import stabilit în contract. Deci, chiar dacă piața ajunge la 0.20 RON pentru export, tu primești minim 0.50 RON, ei își asumă riscul.
Riscurile? Dacă algoritmii greșesc sau sistemul nu livrează, garanțiile de preț te protejează. Dacă YellowGrid ar avea probleme de business, legea te obligă să fii preluat automat de alt furnizor, nu rămâi fără curent.
Modelul de business al YellowGrid nu seamănă cu cel al furnizorilor clasici, care aplică un preț fix și își asumă costurile dezechilibrelor. YellowGrid câștigă din optimizare și aplică un comision doar pe beneficiul pe care îl generează pentru tine, dacă nu există beneficiu, comisionul lor este zero. Cum funcționează? Comisionează o parte din diferența dintre intervalele cu preț minim, în care încarcă bateriile, și intervalele cu preț maxim, în care exportă energia în piață. Practic, folosesc arbitrajul inteligent pe cele 96 de intervale ale fiecărei zile. Cu cât sistemul tău are mai multă flexibilitate (baterie, producție, consum controlabil), cu atât optimizarea poate fi mai bună.
Facturarea se face lunar, nu la doi ani ca la majoritatea furnizorilor. Banii din export îi primești lunar în portofelul din aplicație, de unde poți fie să îi lași acolo să compenseze consumul, fie să îi transferi în contul bancar, fie, în viitor, să îi folosești direct printr-un card YellowGrid cu care să plătești ca și cu orice card bancar. Platforma rulează integral în cloud european, conform regulilor GDPR.
Planuri de viitor, casa Inteligentă Energetic
Yellow Box are deja capacitatea tehnică de a integra până la 255 de dispozitive casnice, însă în prezent controlează doar invertorul și bateria prin comunicare Modbus. Funcțiile avansate de automatizare vor fi introduse progresiv din 2026, când YellowGrid plănuiește să adauge suport pentru încărcătoare de mașini electrice, pompe de căldură, boilere electrice, sisteme de încălzire și aparate mari consumatoare precum uscătoarele sau mașinile de spălat.
Logica e simplă, dacă reușești să sincronizezi consumul casei cu intervalele în care prețul e mic, economiile cresc proporțional. Odată activate funcțiile de automatizare, Yellow Box va putea programa și controla aceste dispozitive astfel încât să funcționeze în perioadele ieftine, de exemplu la 145 RON/MWh și să evite intervalele scumpe, unde prețul poate urca spre 900 RON/MWh. Boilerul s-ar încălzi pe preț minim, iar consumatorii mari ar putea fi programați automat pe perioade cu energie ieftină sau pe surplusul solar produs de casă.
Desigur, drumul nu e lipsit de obstacole. Cei de la YellowGrid recunosc că au venit poate prea devreme pe o piață care abia începe să înțeleagă beneficiile digitalizării energetice. Mai mult, unii instalatori descurajează clienții spunându-le că Yellow Box le-ar anula garanția la invertor,o afirmație falsă, având în vedere că YellowGrid colaborează direct cu producătorii și garanția vine de la aceștia, nu de la instalatori.
Soluții pentru apartamente și multiple proprietăți
Pentru cei care locuiesc la bloc și nu pot instala panouri pe acoperiș, YellowGrid lucrează la o soluție diferită, bateria de apartament. E practic un UPS pentru toată locuința care se încarcă automat noaptea când prețul energiei e minim și se descarcă seara când prețul crește la maxim. Opțional, sistemul poate fi completat cu panouri pentru balcon – da, există producători care au astfel de soluții. Chiar dacă nu produci energia ta, tot poți profita de diferențele mari de preț dintre intervale, iar vara, când aceste diferențe sunt maxime, poți ajunge pe zero sau chiar pe profit.
Concluzie
YellowGrid încearcă ceva ce piața de energie din România nu prea a văzut până acum: un furnizor construit de la zero prin digitalizare, nu unul care încearcă să adapteze sisteme vechi la realitatea de azi. Asta nu garantează succesul, pot fi prea devreme, piața se poate dovedi prea rigidă, sau modelul poate să nu prindă la scară. Dar cineva trebuia să încerce.
Pentru moment, au licența, au tehnologia funcțională, au primii clienți reali care primesc facturi lunare, nu la doi ani. Sistemul funcționează în practică, nu doar pe hârtie. Rămâne de văzut dacă pot scala de la 79 de sisteme la mii sau zeci de mii, și dacă prosumatorii români sunt pregătiți să renunțe la simplitatea unui preț fix pentru flexibilitatea unui preț dinamic.
Cert e că, indiferent cum se termină povestea, YellowGrid au pus pe masă întrebări incomode despre cum funcționează piața de energie la noi și de ce plătim cât plătim. Și asta, în sine, e un lucru bun.
