Uniunea Europeană, Statele Unite, Marea Britanie, Andorra, Georgia, Islanda, Norvegia, Republica Moldova, San Marino și Israel au semnat primul tratat internațional care prevede obligații legale pentru folosirea tehnologiilor de inteligență artificială.
Tratatul AI se concentrează în principal pe protecția drepturilor omului și persoanele direct afectate de folosirea sistemelor AI și este separat de Actul AI al UE, care a intrat în vigoare luna trecută. Cel din urmă conține reglementări cuprinzătoare privind dezvoltarea, implementarea și utilizarea sistemelor AI în cadrul pieței interne a UE.
La fel ca multe alte inițiative de acest tip, actul denumit AI Convention a fost conceput sub îndrumarea unei echipe de experți și este susținut de Consiliul Europei o organizație internațională distinctă de UE, cu un mandat de a proteja drepturile omului. 46 de țări sunt membre în CE, inclusiv toate cele 27 de state membre ale UE. Totul a pornit de la un comitet ad-hoc alcătuit în anul 2019, responsabil cu examinarea fezabilității unei convenții-cadru AI, iar în 2022 a fost format un Comitet pentru inteligență artificială care a redactat și negociat textul documentului. Semnatarii pot alege să adopte sau să mențină măsuri legislative, administrative sau de altă natură pentru a pune în aplicare prevederile.
Francesca Fanucci, expert juridic la ECNL (Centrul European Non-Profit pentru Organizarea Legislației), care a contribuit la procesul de elaborare a tratatului alături de alte grupuri ale societății civile, a declarat pentru Reuters că acordul a fost „diminuat” într-un set larg de principii.
”Formularea principiilor și obligațiilor din această convenție este atât de amplă și plină de avertismente, încât ridică întrebări serioase cu privire la certitudinea lor juridică și aplicabilitatea efectivă”, a spus ea.
Fanucci a evidențiat excepțiile privind sistemele AI utilizate în scopuri de securitate națională și controlul limitat al companiilor private față de sectorul public, ca defecte. ”Acest standard dublu este dezamăgitor”, a adăugat ea. Altfel spus, semnatarii tratatului și-au acordat privilegii sporite pentru folosirea tehnologiilor de inteligență artificială în interes de securitate națională, deschizând calea pentru eventuale abuzuri comise la nivel de stat.
Acordul stipulează că sistemele AI trebuie să respecte un set de principii care includ: protecția datelor personale, nediscriminarea, dezvoltarea sigură și demnitatea umană. Ca urmare, guvernele semnatare trebuie să introducă măsuri de protecție împotriva dezinformării generate de AI și să prevină folosirea datelor incomplete sau părtinitoare în antrenarea sistemelor AI, cu anumite excepții prevăzute în textul Tratatului.
AI Convention acoperă atât sectorul public, cât și cel privat, impunând companiilor și instituțiilor să evalueze impactul potențial al sistemelor lor asupra drepturilor omului și democrației și să publice aceste informații. De asemenea, sunt prevăzute drepturi importante pentru cetățeni, cum ar fi posibilitatea de a depune plângere împotriva deciziilor luate de AI și obligația companiilor de a informa persoanele când interacționează cu un sistem AI, nu cu o persoană reală. Spre exemplu, vei putea contesta în mod legal deciziile judecătorești luate cu ajutorul AI, precum și examene la care inteligența artificială este folosită în procesul de corectare.
Consiliul Europei a precizări că prezentul tratat ar putea fi semnat și ratificat, de mai multe state. Cu mențiunea că semnatarii pot alege să adopte sau să excludă anumite prevederi legislative, ceea ce înseamnă că bun nivelul de protecție oferit va varia cu siguranță de la o regiune la alta.
