Întâi Apple, iar apoi și Samsung cu Galaxy S24 Ultra. Producătorii smartphone au început să înlocuiască aliajul din aluminiu „de aviație” cu titan, un material devenit celebru tot pentru folosirea în aviație, doar că în echiparea unor avioane de luptă cu adevărat spectaculoase.
Până la urmă, dacă nu e negru și costă miliarde de dolari, trebuie să te întrebi de ce. Pentru ce ai folosi un metal atât de costisitor la fabricarea unui dispozitiv atât de „consumabil”, precum un smartphone? Cu siguranță, producătorii de telefoane nu vor ca smartphone-ul pe pe care abia ți l-ai cumpărat să te țină o viață. Și nici nu se gândește cineva că vei trece cu mașina peste el, așteptând să mai funcționeze la urmă.
Pai simplu.. marketing. Dar e și un sâmbure de adevăr. Problema cu folosirea aliajelor din aluminiu este că nu poți avea simultan un telefon rezistent și convingător de subțire. Producătorii au a încercat deja tot felul de „trucuri”, cum ar fi lipirea ecranului de șasiul carcasei și a oricărei alte componente ce ar putea adăuga rezistență structurală folosind cantități generoase de adeziv puternic. Problema e că dacă faci asta pierzi în mod inevitabil accesul la componentele găzduite la interior, reparațiile devenind aproape imposibile. Iar asta nu e deloc bine din perspectiva sustenabilității și protejării mediului înconjurător.
Drept consecință, soluția elegantă este să renunți la aluminiu, folosind un material mai rezistent. Apple a încercat deja cu iPhone-ul din inox. Arată bine, este și rezistent, dar cam atârnă în buzunar. Așa că în mod inevitabil s-a ajuns la titan, un material incomparabil mai scump dar și foarte rezistent. Atât de rezistent încât nu trebuie să-l folosești peste tot, ci doar pentru rama exterioară a carcasei, cât să „dea bine”. Cu puțină ingeniozitate vei puncta atât în lista cu specificații dar și pentru durabilitate, confecționând noua carcasă din titan prin procedeul de extrudare. În traducere, folosești aluminiu sau plastic pentru scheletul interior al telefonului, respectiv titan doar pentru învelișul exterior.
Dar iată că funcționează, Galaxy S24 Ultra trecând cu brio tot felul de teste de anduranță duse la extrem, de la trânte pe ciment până la încercări complet nejustificate de a rupe în două telefonul cu propriile mâini. Cert este că S24 Ultra cu a sa carcasă din titan abia dacă se îndoaie, cu atât mai puțin să se mai și rupă. Iar asta cu un telefon mare și relativ subțire, acoperit cu sticlă față-verso.
Dar să revenim la întrebarea de mai sus. De ce ar vrea un producător smartphone să creeze device-uri indestructibile la care să nu vrei să renunți, eventual, până la pensie. Păi simplu, au găsit alte modalități prin care să te facă să cumperi următorul model: inovații software și AI. Poate că ați remarcat felul cum promovarea Galaxy S24 este centrată mai mult pe lăudarea noilor funcții bazate pe inteligență artificială, decât pe schimbările aduse la partea de hardware, de altfel puține și greu de sesizat. Chiar dacă nu știm exact ce rezervă viitorul putem spune cu destulă încredere că AI-ul și funcțiile bazate pe acesta sunt doar la început. Oare e chiar atât de greu de închipuit că nu-ți vei schimba actualul flagship pentru că s-a stricat, sau pentru că nu mai poate rula aplicații uzuale în parametri optimi, ci pentru că modelul nou părut poate face lucruri pe care nici nu ți le puteai imagina acum doi-trei ani?
Telefoanele cu adevărat bune rămân așa până când nu mai ai nevoie de ele, nu până când se strică.
Autor
