De când românul a luat pentru prima dată cunoștință cu jocurile video, a tot stat, a tălmăcit și-a ajuns la concluzia că parcă ceva lipsește. Că sunt anumite jocuri care ar trebui să existe cumva nu sunt pe piață. Nu a stat nimeni să pună cod pe monitor, sau mai degrabă, nu a stat nimeni să pună bani în dezvoltarea lor, ca de, românica, eterna și fascinanta țară unde se găsesc bani pentru reasfaltarea aceluiași petic de drum de șase ori pe an, pentru construirea cluburi sau de market-uri care dau faliment în două luni și biserici, dar nu pentru producția de jocuri. Nici pentru spitale, de altfel, dar deja intram în discuții mult prea mioritice.
Acestea fiind spuse, haideți să vedem care sunt cele cinci jocuri pe care fiecare român le vrea, chiar dacă nu știe că le vrea.
1. Jocul de strategie Dacii si Romanii
Mulți dintre voi probabil vă amintiți jocul clasic Dacii și Romanii de altă dată. Câțiva dintre voi poate chiar au și citit instrucțiunile înainte de a vă apuca să reînscenați bătălii legendare prin lovirea repetată a soldaților între ei. Cu siguranță ați fost nerăbdători să vedeți un astfel de joc transpus în mediul digital, dar ați fost dezamăgiți să vedeți că nu există vreunul. Dar nu este de parcă nu s-a încercat realizarea unui astfel de joc. Eforturi au fost, unele chiar locale, sub forma lui Zamolxe, produs la vremea sa de Impale Entertainment. Un joc menit sa ofere bătălii în timp real, cu foarte multe asedii, unități care vorbeau în limba română, și chiar o coloana sonoră realizată de formația Phoenix. Regretabil, jocul acela nu a văzut vreodată lumina zilei, lăsând foarte mulți oameni întristați.
Cel mai apropiat lucru pe care l-am avut de un joc de strategie cu Dacii și Romanii s-a manifestat sub forma lui Rome Total War, care cel puțin te lăsa să controlezi imperiul. Din păcate, nemodificat jocul refuza să funcționeze dacă încercai să joci cu triburile dacice.
2. Jocul de strategie cu voievozi
Din moment ce pentru mai bine de o mie de ani preocuparea principală din Europa de Est era asedierea constantă a castelului local sau combaterea invaziilor din est, țărișoara noastră a fost destul de ocupată cu războaie, invazii, ocupații, răscoale și tot tacâmul de conflicte feudale. O perioada foarte bună de transpus sub forma unui joc, sau a mai multor jocuri. Strategii despre bătăliile lui Mircea cel Bătrân, Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazu, că dacă tot s-au făcut atât de multe filme istorice, de ce să nu fie și jocuri istorice. Din păcate, nu prea există un joc românesc prin care să fie satisfăcută această cerere. Cele mai apropiate lucruri pe care îl avem vin în mare parte de la Paradox Interactive, cu jocuri precum cele din seria Crusader Kings și Europa Universalis, care îți permit să preiei controlul asupra principatelor, cu principii, voievozii și banii lor, pe parcursul câtorva secole. Desigur, acestea nu sunt jocuri în totalitate autentice, în mare parte pentru că Johan Andersson tot refuză să facă Dunărea navigabilă de vase maritime de la Brăila încolo, așa cum este în realitate, reducând cu mult importanța economico-strategică a zonei.
3. RPG-ul cu basme
Avem un folclor vast, creativ și plin de lucruri ciudate. Dacă ar fi să compari genul de creaturi pe care le-a născocit poporul peste veacuri, cu cele regăsite în majoritatea RPG-urilor contemporane, ai ajunge la concluzia că putem oferi lucruri mult mai interesante decât a mia copie a orcilor lui Tolkien, așa cum erau învizionați de Peter Jackson. Avem Făt Frumos, Harap Alb, Greuceanu, Aleodor Împărat, Prâslea cel Voinic, avem zeci și alte zeci de personaje, născociri și năluci care ar putea compune un univers comun vast, complex și mai creativ ca majoritatea lucrurilor făcute vreodată de Bioware pe cont propriu. Este genul de proprietate care abia așteaptă să fie exploatată, lucru care a fost făcut deja parțial de norvegienii de la Funcom, care au luat părți din folclorul nostru pentru The Secret World. Dar dacă vreți ceva autohton, va trebui să mai așteptați. Se afla în dezvoltare un RPG bazat pe această idee, chiar recent. Unul la care diverși eroi de basm se confruntau cu invazia tărâmului a unui zeu antic de dincolo de stele. Trebuia să fie lansat chiar anul acesta, însă producția sa a fost pusă pe butuci, după ce designerul a fost spitalizat.
4. Jocuri de acțiune-aventură bazate pe filmele românești
Uite o idee care o să vină inevitabil în mintea oricărui gamer care se uită la Mărgelatul. De ce nu avem un joc de acțiune cu el, fie 3D, fie ca un side scroller în stil Metal Slug, la care într-un moment împușcă pe toată lumea, iar în alta îi doboară cu semințe de floarea soarelui? De ce nu avem un joc de acțiune cu Anghel Șapte Cai? Ar putea foarte bine să ia forma unui fel de Assassin’s Creed sau un Red Dead Redemption românesc, la care călărești prin ținut, încercând să faci viața un calvar pentru boierime. Hai unul cu Toate Pânzele Sus, la care explorezi mările și oceanele și te lupți cu pirați. Nu e de parcă Ubisoft România n-a făcut deja ceva similar cu munca sa de la Black Flag și Rogue. Aceste proprietăți și multe altele au toate ingredientele necesare pentru a fi transformate în jocuri excelente. Au personaje clasice, carismatice, multe jucate de Florin Piersic. Sau dacă nu vreți acțiune, cum ar suna propriul nostru adventure în stil Monkey Island bazat pe Isprăvile lui Păcală. S-ar potrivi perfect ca stil, ton, iar numeroasele aberații ridicole din poveste, precum cărarea în spate a unei uși sau fluierul fermecat, ar merge grozav cu designul aiurit de puzzle-uri tipic pentru jocurile de aventură clasice.
5. GTA Romania
Din secunda în care cineva s-a gândit să adauge o Dacie în Grand Theft Auto 3, numai asta a stat pe mintea tuturor care l-au jucat. Când o să avem și noi propriul GTA? Încercări s-au făcut, prin modificarea jocurilor GTA să semene cu București sau Constanța, dar erau sever limitate. Mai mult se concentrau pe adăugarea de diverse modele de Dacia în joc. De aceea avem nevoie de un GTA propriu, un GTA făcut să fie românesc de la zero. Unul care s-ar putea petrece în diverse locații pitorești. București ar putea fi San Andreas-ul nostru, Constanța ar fi Vice City, Brăila-Galați ar merge ca un Liberty City. Fiecare zonă ar putea avea propria sa savoare, cum ar fi că în București traficul ar fi atât de groaznic încât vei folosi lansatorul de rachete pentru a-l decongestiona. În Brăila vor fi gropi interminabile în drum, pentru că cineva s-a trezit să facă un rondou în centrul orașului pe timp de iarnă, și vaci care atacă polițiștii în plină stradă. În Galați nu ar fi nici un cinema, doar cuțite și șoferi groaznici. În Vaslui vei fi atacat în mod constant de oameni cu topoare. Iar peste tot vei vedea mașinile tradiționale autohtone. Lăstunul, Dacia 1300, Oltcitul, Aro, camioanele Roman, căruțele, taxiurile care sunt în stare să te omoare, maxi-taxi-urile care sunt și mai insistente să te omoare, pietonii care trec strada cu nasul în telefon și se trezesc apoi la spital în ghips. Posibilitățile sunt nelimitate. Chiar dacă ar fi 2D, așa cum erau primele jocuri ale seriei, este foarte important să existe. Să aibă propria poveste despre lumea criminală din țară, cu misiuni care să îți permită să interacționezi cu tot soiul de personaje bazate pe cele din lumea reală. Un joc în care să începi după blocuri, după cum ar spune și BUG Mafia, și să ascensionezi până la cele mai înalte eșaloane ale crimei organizate… președenția țării!
Dacă mai aveți și voi alte idei despre ce jocuri românești trebuie să existe, nu ezitați să vă spuneți părerea în comentarii. Cine știe, într-un viitor îndepărtat poate cineva chiar îl va realiza.
Bonus
Un joc despre oprimarea deprimantă a sistemului comunist. Până când Sand Sailor Studio va termina Black The Fall, recomand Papers, Please. Nu putea fi mai deprimant de oprimant decât dacă era despre stat la coadă la finanțe o zi întreaga, doar ca să fii mutat de la un ghișeu la altul până când ți se spune să revii în altă zi, cu alte acte și alte formulare.
