Supercomputerul Jupiter, inaugurat pe 5 septembrie 2025 la Jülich, Germania, este primul sistem european proiectat să atingă pragul exascale și se află deja pe locul al patrulea mondial, cu o performanță măsurată de 793,4 petaFLOPS. Proiectul este susținut de platforma NVIDIA Grace Hopper și finanțat de Uniunea Europeană și guvernul german.
Ce înseamnă exascale
Supercomputerul Jupiter este primul sistem din Europa capabil să treacă pragul de 1 exaflop, adică un cvintilion (1 urmat de 18 zerouri) de operațiuni pe secundă. Pentru a fi mai ușor de înțeles, asta echivalează cu puterea de calcul a unui milion de smartphone-uri moderne lucrând simultan.
Performanța sa este construită pe arhitectura BullSequana XH3000 dezvoltată de Eviden și este alimentată de 24.000 de supercipuri NVIDIA GH200 Grace Hopper, interconectate prin rețeaua Quantum-2 InfiniBand. Rezultatul: până la 90 de exaflopi în sarcini de AI, dublu față de cel mai rapid sistem european anterior.
Supercomputerul Jupiter, un proiect european de 500 de milioane de euro
Inaugurat în prezența cancelarului german Friedrich Merz și a comisarului european Ekaterina Zaharieva, supercomputerul Jupiter este o investiție comună de 500 de milioane de euro, realizată prin inițiativa EuroHPC. Sistemul funcționează exclusiv cu energie regenerabilă și folosește un mecanism de răcire cu apă caldă, motiv pentru care s-a plasat pe locul întâi în clasamentul mondial Green500 la eficiență energetică.
Pe lângă puterea brută, supercomputerul Jupiter face parte dintr-o strategie mai amplă a UE: crearea unor „gigafabrici de AI” care să ofere Europei autonomie tehnologică și un avantaj competitiv în zona modelelor lingvistice și a cercetării digitale.
La ceremonia de inaugurare, cancelarul german Friedrich Merz a accentuat importanța istorică a momentului: „Jupiter este primul supercomputer european și primul din afara SUA, care a atins acest nivel. Astăzi suntem martorii unui proiect pionier european istoric.”
Ce poate face Jupiter și cum se compară cu alte supercomputere
Iată o parte din aplicațiile practice:
- Simulări climatice la rezoluție de 1 km – adică va împărți planeta în unități de doar 1 km pentru calcule. Asta permite prognoze mult mai realiste pentru fenomene extreme precum furtuni violente, valuri de căldură sau inundații, care până acum erau estimate doar la scară regională.
- Neuroștiințe – cercetătorii din Jülich vor simula comportamentul neuronilor la nivel subcelular, urmărind dezvoltarea unor tratamente pentru Alzheimer.
- Modele lingvistice mari (LLM) pentru limbile europene – prin proiectul TrustLLM, care își propune să creeze o inteligență artificială generativă ce înțelege nu doar cuvintele, ci și contextul cultural.
- Simulări cuantice – va rula și simulări de calcul cuantic, imitând pe un sistem clasic comportamentul qubiților. Cercetătorii estimează că ar putea depăși recordul actual de 48 de qubiți simulați simultan, ajungând la peste 50. Simulările pot ajuta la descoperirea de noi materiale, în studii de chimie și de fizica fundamentală.
În prezent, doar trei supercomputere din lume depășesc oficial pragul de 1 exaFLOPS: El Capitan din SUA (1,74 exaFLOPS), Frontier din SUA (1,35 exaFLOPS) și Aurora din SUA (1,01 exaFLOPS). Supercomputerul Jupiter, inaugurat pe 5 septembrie 2025 la Jülich, este primul sistem european de clasă exascale. Deocamdată, testele îl plasează pe locul 4 mondial, cu 793,4 petaFLOPS, însă se află în etaapa de punere în funcțiune și este așteptat să atingă pragul exascale odată ce va fi complet operațional.
Deși oficial în clasamentul TOP500 doar SUA și Europa figurează cu supercomputere exascale, există indicii că și China ar dispune deja de sisteme precum OceanLight sau Tianhe-3 la acest nivel, însă Beijingul nu le-a înscris în competițiile internaționale din motive politice și strategice.
