Pe de o parte, Sony, Spotify și alte platforme pentru streaming de melodii tolerează și chiar încurajează pseudo-artiștii care distribuie muzică AI generată la foc automat, atât timp cât producțiile respective contribuie la creșterea timpului petrecut pe platformă și captivează abonații care nu mai pot face diferența între muzică AI și cea creată de artiști adevărați. Dar când la mijloc intervine interesul de business, respectiv încălcarea drepturilor de autor prin folosirea fără drept a vocii, stilului muzical și imaginea unor artiști recunoscuți, casele de discuri pun piciorul în prag.
Cel puțin pentru marii artiști care au semnat cu Sony Music, casa de producție este direct interesată facă dreptate, compania identificând și eliminând peste 135.000 de deepfake-uri care plagiază artiștii săi. Astfel, curățenia de primăvară a vizat eliminarea falsurilor realizate după artiști precum Beyoncé, Harry Styles, Bad Bunny și alți muzicieni cu notorietate.
Într-o declarație oferită televiziunii BBC , președintele diviziei digitale globale a Sony, Dennis Kooker, a vorbit despre prejudiciul pe care îl pot provoca aceste deepfake-uri, spunând: „În cele mai grave cazuri, (deepfake-urile) pot afecta o campanie de lansare sau pot păta reputația unui artist”.
Însă când vine vorba de melodii AI care mixează la modul general diferite stiluri muzicale vechi, fără a ieși în evidență printr-o linie melodică sau voce care să poată fi atribuită ușor unui artist în vogă, regulile privind ce constituie sau nu un fals devin mult mai puțin clare.
Adresând această problemă, tot mai mulți artiști solicită platformelor muzicale să eticheteze clar conținutul generat de inteligența artificială. Pe aceeași lungime de undă, și pasionații de muzică și-ar dori ca Spotify și alte platforme de streaming să diferențieze clar muzica autentică de recomandările muzicale generate de inteligența artificială. Dar în lipsa unor reguli stricte în domeniu, dorința este în mare parte ignorată de administratorii platformelor care văd muzica AI doar că pe încă un instrument pentru maximizarea veniturilor și creșterea numărului de abonați.
Chiar dacă Deezer și Apple Music au creat instrumente pentru detectarea muzicii deepfake, acuratețea acestora este departe de a fi perfectă, iar atât timp cât astfel de filtre nu sunt implementate la nivelul platformelor de streaming inițiativa este oricum sortită eșecului. Deezer a fost primul gigant de streaming care a lansat propriul instrument de detectare a inteligenței artificiale, care etichetează explicit melodiile generate 100% de inteligență artificială, excluzându-le din playlist-uri , însă nici Deezer nu le elimină complet de pe platormă, pentru a nu pierde din competitivitate în fața platformelor rivale care încă le tolerează.
Dincolo de compromiterea reputației artiștilor prin atribuirea de unor melodii care nu le aparțin, producțiile deepfake generate cu ajutorul inteligenței artificiale lovesc direct în câștigurile financiare ale artiștilor respectivi. Falsurile mult mai numeroase decât melodiile autentice deturnează afișările care puteau fi monetizate, iar dacă nu sunt nici reușite de atunci fanii respectivi pot fi pierduți definitiv.
Deși Sony a eliminat cele 135.000 de melodii identificate prin inteligență artificială, probabil că aceasta este doar o mică parte din conținutul generat de inteligență artificială încă prezent pe platforme precum Spotify și Apple Music.
