Lawbreakers, reprezinta efortul lui Cliffy B de a ramane relevant intr-o piata in care toata lumea copiaza pe toata lumea. Un joc care doreste sa adere la genul Hero Arena Shooter, reuseste, dar nu impresioneaza cu absolut nimic.
Un shooter bazat pe echipe de personaje diferite, multe dintre ele mult prea similare, atat in structura, cat si in prezentare. Eroii din joc nu depasesc tiparele impuse deja de alte titluri, variind un pic felul in care se comporta pe campul de lupta. In mare, Lawbreakers nu se diferentiaza atat de mult de Overwatch sau Battleborn, atunci cand discutam de piatra de temelie. Adica… genul de joc. Doar ca aici am primit un port de Playstation dezastruos si un joc… cam MEH?!
La inceput, a fost impresionant dinamismul si prezentarea. Efortul de-a aduce mecanici oldschool, in tiparele de joc ale gamerilor contemporani, fiind demn de aplaudat. Mai ales ca trebuia sa te axezi pe intertie si pe o miscare constanta. Ceea ce aducea un plus de energie in Lawbreakers in BETA. Din nefericire, acest dinamism dispare foarte repede, in conditiile in care mecanica este OK… Dar nimic mai mult.
Exista tone de jocuri indie si nu numai, care ofera acelasi timp de gameplay, cu mai putine probleme tehnice si cu un o curba de invatare mult mai mica. Lawbreakers nu isi ajuta jucatorul, are o masa de jucatori foarte mica, nu stie sa se explice si ceea ce deranjeaza, skill cap-ul, adica nivelul tau de talent pentru a juca un titlu, este destul de mare pentru masele obisnuite cu Overwatch.
Spunem asta pentru ca skill cap-ul a scazut foarte mult din timpurile in care Quake trona peste salile de net. Overwatch, ca dorim sau nu, stabileste niste trenduri in piata, iar acestea dicteaza ca astfel de jocuri sa fie mult mai putin complicate. Iar aici discutam strict despre cei care se joaca doua ore pe seara sa se mai destinda. Populatie care daca ar schimba acum jocul, din pura curiozitate, s-ar frustra maxim.
Totusi, skillcap-ul, nu este singura problema a lui Lawbreakers. Pana la urma ne putem ambitiona si adapta, daca jocul este bun. Vezi Dark Souls 2 pentru un exemplu notabil.
Din nefericire… Lawbreakers este un joc… meh! Ca l-ai jucat, ca nu l-ai jucat … nu se difera cu nimic de restul shooterelor in echipa, doar prin faptul ca este publicat de Nexon si lui Cliff nu prea i-a pasat asa mult de succesul acestui proiect. Cam asta e si impresia pe care Lawbreakers o lasa: Daca ne straduiam un pic mai mult….
Exista un diamant neslefuit in Lawbreakers. Asta fara doar si poate! Daca jocul era free to play, asa cum a fost anuntat, pastra partea cosmetica pentru Steam Market pe PC si gasea o solutie pe console (asta daca functiona pe Playstation), poate exista un public pentru acest joc. Din pacate, soarta lui Lawbreakers va fi aceasi cu cea a lui Battleborn…Adica acel sentiment de : „Bah parca l-am jucat pe ala… nu?”.
Lawbreakers poate avea o sansa daca sistemul de clase era mai flexibil si skillcap-ul era mai mic. In mod cert sunt si probleme acum, la lansare. Pe langa cele enumerate de noi. Printre ele putem sa amintim meniul contra-intuitiv, absenta, parca deliberata, a unui sistem de matchmaking, lobby-urile fiind realizate dupa principiul: Ala-bala-portocala. Jocul, la data lansari este un dezastru de nedescris.
Pe PC sunt destul e multe probleme de performanta, in functie de ce sistem ai. Iar faptul ca oricum esti gradat, o sa ajungi inevitabil, din cauza masei mici de jucatori, in acelasi lobby cu jucatori mult mai buni decat tine. Caz in care intervine una dintre cele trei probleme:
1 – Daca pici cu individul in echipa, mai faci si tu un frag doua ca amaratii.
2 -Esti in echipa adversa, caz in care esti carne de tun si te umpli de spume.
3 – Tu esti cel care rade tot, caz in care te distrezi de minune. GG.
Optiunile sunt foarte limitate, asta datorita numarului mic de jucatori actualmente, la lansare, Lawbreakers inregistrand doar un maxim de 7500 de jucatori intr-o zi. Ceea ce pentru Steam si pentru Lawbreakers este dezastruos. Comparativ cu Battleborn, stau mai bine, dar cifrele scad pe zi ce trece, iar Lawbreakers are acel parfum de titlu cumparat pe post de magnet de praf.
Nici macar data lansarii nu a ajutat jocul, fereastra de lansare fiind in timpul verii, moment in care toata lumea este plecata. Perioada in care nu te ajuta nici mama marketing-ului, pentru ca toata lumea este plecata sau in vacanta. Cuplam asta cu faptul ca hartile mai au nevoie de o mana de polish. Poate mai multe… si faptul ca eroii sunt si ei … MEH! Iar rezultatul este inca un joc pe care l-ai jucat! Si cam atat!
Inca un joc care demonstreaza ca uneori nu iti trebuie ceva super complicat, ci doar ceva usor diferit de restul pentru a razbate in aceasta piata. Poate daca jocul avea un splash damage mai mare si un skill cap mai mic, prindea mai bine la public. Mai avea nevoie de timp la dospit si in mod cert mai are cateva suruburi de strans intr-un patch viitor.
Patch-uri care ar rezolva problemele de conexiune, frame rate si match making. Dar nu si cele de continut, care nu reuseste sa te tina interesat. Mai mult, sectiunea de tutorial… Imperativa pentru acest gen de joc! Este compusa din clipuri de Youtube care iti explica, teoretic in cod, banuim noi, care sunt rolurile in Lawbreakers si cum e cu acele clase. E mai greu cu explicatul, pentru ca dupa clipul cu numarul trei iti vine sa spargi monitorul.
Sunt anoste. Prost explicate. Scurte. Dar mai ales, in unele cazuri nu intelegi nimic. Si nu pentru ca sunt in engleza! Ci pentru ca nu intelegi ce ti-a explicat jocul.
Daca nici macar jocul nu si-a facut temele si nu are un tutorial interactiv sau macar o arena unde sa incerci eroii… este foarte posibil sa fi asistat la lansarea unui joc neterminat. Cel putin asa pare. Dar…. m-am jucat si Lawbreakers…. mai mult in beta!
