Dincolo de anunțul sec apărut pe canalele de știri, care de obicei relatează doar consecințele, realitatea unui atac cibernetic este mult mai complicată, analizarea pas cu pas și înțelegerea „fenomenului” fiind esențială pentru dezvoltarea unui remediu eficient și prevenirea unor astfel de incidente în viitor. Avându-i ca invitați pe Mădălin Dumitru (CEO al companiei de securitate cibernetică Scut, cu aproape 30 de ani de experiență) și Răzvan Perțicaș (fondatorul CargoTrack), haideți să vedem cum e să treci printr-un atac cibernetic. Dar mai ales, cum să-i supraviețuiești, economic și cu infrastructura informatică restabilită în timp util.
Incidentul despre care vorbim a vizat compania CargoTrack, un furnizor de servicii esențiale pentru companiile de transport, constând în monitorizarea prin GPS în timp real pentru zeci de mii de vehicule și plata automată a taxelor de drum în Europa. Orice întrerupere a acestei platforme poate genera riscuri majore de amenzi pentru clienți sau blocarea plăților prepaid.
Incidentul a avut loc în primăvara acestui an (luna aprilie), începând în jurul orei 10:00 dimineața. Deși sistemele interne au semnalat disfuncționalități, clienții au fost cei care au alertat call center-ul că nu pot accesa platforma. Traficul legitim a fost copleșit, generând mii de apeluri telefonice, care au blocat complet activitatea,
Ce este și cum acționează un atac de tip DDoS?
Pe scurt, un atac DoS/DDoS vizează în mod direct disponibilitatea serviciului – adică punctele nevralgice ale unei companii. Odată ce serviciul este blocat, se poate spune că scopul inițial al atacului a fost atins, dar se poate merge mult mai departe decât atât, combinând acest vector de atac cu infiltrarea în profunzime infrastructuri informatice și sustragerea datelor valoroase, care pot fi blocate în cadrul unei operațiuni ransomware sau folosite în mod direct pentru obținerea altor foloase de pe urma victimei.
Din punct de vedere tehnic, atacul presupune bombardarea serverelor cu pachete masive de date venite de la sute de mii de calculatoare din întreaga lume, infectate în prealabil cu malware și controlate dintr-un centru de comandă. De multe ori, problema nu este o vulnerabilitate internă a sistemului, ci lipsa unor sisteme de protecție frontale adecvate.
Ce presupune gestionarea crizei și intervenția specialiștilor
- Panica inițială: În primele momente, incertitudinea poate genera panică și decizii pripite, putând crea breșe suplimentare de securitate în cadrul companiei.
- Răspunsul rapid: În jurul orei 17:00, CargoTrack a apelat la echipa de la Scut, iar în mai puțin de 15 minute a fost formată o echipă comună de intervenție pentru gestionarea situației.
- Motivațiile atacatorilor: Atacurile pot avea drept scop extorcarea de fonduri, sabotajul din partea competitorilor sau chiar scăderea valorii unei companii în timpul unor negocieri de fuziuni și achiziții.
Care e strategia de urmat pentru oprirea și rezolvarea incidentului
- Măsuri aplicate: Playbook-ul de intervenție a inclus tehnici precum geofencing-ul și blocarea traficului provenit din jurisdicții neconforme (cum ar fi servere din Asia utilizate pentru a masca originea atacului).
- Durata: Incidentul s-a încheiat complet în jurul orei 22:30, având o durată totală de aproximativ 12 ore.
Ce e de învățat din această experiență
Confruntați cu aceste probleme care au periclitat activitatea de bază a companiei, administratorii CargoTrack au transformat securitatea cibernetică dintr-un simplu subproiect IT într-o prioritate directă, numind un responsabil de securitate (CISO) și alocând bugete pentru detectarea/mitigarea unor astfel de incidente înainte să se producă.
Aproximativ 80% dintre atacuri încep prin e-mail, acesta fiind principalul vector de atac. În plus, două treimi (66%) dintre companiile mici și mijlocii care suferă un atac cibernetic își închid activitatea în mai puțin de 6 luni.
Piramida lui Maslow în business: Securitatea cibernetică nu mai este un element opțional, ci însăși baza fundației pe care se poate construi o economie digitalizată și o companie performantă.
Potrivit explicațiilor oferite de Mădălin Dumitru, securitatea cibernetică începe cu baza Piramidei lui Maslow. Într-o economie complet digitalizată, securitatea nu mai este opțională, ci reprezintă fundația esențială pe care o companie își poate construi eficiența operațională, inovația și implementarea de noi tehnologii. Iar incidentul apărut nu rămâne doar în mediul virtual; blocarea unor sisteme poate genera consecințe imediate în lumea reală, cum ar fi cozi de camioane blocate la bariere din cauza nefuncționării sistemelor de taxare.
Cum ar trebui să procedeze mici și marii antreprenori, pentru a evita astfel de probleme
Ideea de la care trebuie să pornești este când, nu dacă se va întâmpla ceva rău. Securitatea informatică nu este o chestiune de opțiune, ci o certitudine temporală – întrebarea nu este dacă vei fi atacat, ci cât de reziliente sunt sistemele tale, astfel încât să întârzii un astfel de incident de securitate pentru cât mai mult timp.
Potrivit statisticilor, în urma unui atac cibernetic, 66% dintre companiile mici și mijlocii își închid activitatea în mai puțin de 6 luni. Printre motive se numără lipsa resurselor, pierderea încrederii clienților și a furnizorilor, lipsa backup-urilor, dar și amenzile aplicate în urma incidentului. Însă existența unei echipe de monitorizare, detecție și răspuns permite transformarea rapidă a necunoscutului și a panicii în control operațional, readucând sistemele la starea de funcționare în doar 15–20 de minute.
Realitatea actuală împarte mediul de afaceri în trei categorii: cele care au fost atacate, cele care sunt deja atacate și cele care vor fi atacate.
Autor
