O luna si putin peste o saptamana aveam vechime pe planeta asta cand a fost lansat Final Fantasy VII. Jocul a venit la inceputul anului 1997 si avea sa ramana favoritul multor gameri pe vecie. Evident, ocupatiile mele de pe atunci erau sa invat sa merg ca o creatura bipeda, nicidecum sa ma joc pe consola. Astfel am cam ratat jocurile perioadei, iar cu timpul nu am mai revenit la ele. Noul val de remasterizari si remake-uri imi ofera si mie ocazia sa joc unele legende. Dupa Resident Evil 3, este randul lui Final Fantasy VII Remake sa ma invete cum erau jocurile pe vremuri. Curiosi?
O poveste care nu a imbatranit atat de bine
Tin minte ca citeam cu ani in urma despre FF7 si povestea acestuia. La inceput, trebuie sa recunosc ca nu prea m-a atras seria in general din cauza influentelor anime. Cultura pop asiatica in general, este mult in afara gusturilor mele si cu greu ma ating de ceva care are legatura cu aceasta. Final Fantasy VII Remake insa a fost mult prea bine cotat ca sa nu ii dau o sansa.
Sa revenim insa la poveste; jocul te pune in pielea lui Cloud Strife, un mercenar care insoteste un grup eco-terorist numit Avalanche. Scopul acestora este sa opreasca Shinra, o companie malefica de electricitate care distruge planeta. Actiunea are loc intr-un oras numit Midgar, in care tehnologia este prezenta si in cele mai neingrijite mahalale. Si antagonistul principal al jocului original, Sephirot, isi face aparitia. Doar ca Final Fantasy VII Remake pune mai mult accent pe conflictul dintre Shinra si Avalanche.
Primul contact cu jocul este in cadrul unei centrale Shinra, unde protagonistii jocului au ca scop distrugerea unui generator. Dupa cateva lupte si niste cut-scene-uri, natangii au reusit sa creeze o explozie mult mai mare decat au estimat si au sfarsit prin a devasta si orasul.
Un punct slab al povestii sunt personajele: mi se pare ca sunt prea fortate, prea… mult. Dialogurile sunt tampite si lipsite de umor, iar singurii oameni care s-ar putea identifica cu acestea cred ca sunt asa numitii otaku. O categorie de care clar, ma simt foarte departe. Bine, nici nu stiu cum e mai bine. Au pastrat umorul vechi care nu mai este relevant astazi, dar comparativ cu ce ar fi putut introduce acum, cred ca e mai bine. Si asa povestea are o tenta SJW (social justice warrior) si pare sa se joace prea aproape de limita penibilului.
Final Fantasy VII Remake nu a fost readus la viata, ci si umplut cu aceasta
Cred ca povestea lui Final Fantasy VII Remake ar fi fost mai dezastruoasa daca nu ar fi fost sustinuta de lumea jocului. Odata ce termini misiunea introductiva, esti lasat liber prin Midgar. Orasul este plin de viata si imbina elemente SF cu aspecte ale vietii de zi cu zi cu care suntem obisnuiti. Astfel locuitorii par foarte reali, insa de fiecare data cand te gandesti ca iti pare familiar, apare o matahala robotizata in fundal si iti reaminteste unde te afli. Si ca tot am deschis discutia despre oameni, tot ce se intampla in secventele open-world din joc ii ofera o autenticitate aparte. Oamenii isi vad de viata, vorbesc, ba chiar unii par fericiti… doar de nu aruncai in aer reactorul de la inceputul jocului!
Aceste aspecte sunt ajutate si de grafica jocului. Sunt rare momentele in care grafica unui joc de consola ma da pe spate, iar Final Fantasy VII Remake nu este o exceptie. Nu ma intelegeti gresit, arata bine, arata a joc de 2020, dar nu are elemente wow. Oricum, modul in care reflexiile realiste si luminile completeaza mediul, creeaza cadrul perfect pentru Midgar si imprejurimile sale. Au fost pe ici-colo texturi care dadeau de gol faptul ca pana la urma jucam pe o consola lansata in 2013, dar trebuie sa apreciez dezvoltatorii care chiar au lucrat la optimizare. Framerate-ul nu a fost nimic iesit din comun; 30FPS cred ca este aproape de realitate jocului.
Auditiv, Final Fantasy VII Remake ia sunetele MIDI ale originalului si le inlocuieste cu o coloana sonora moderna. Vocile personajelor au primit si ele o atentie sporita si per total, zgomotul orasului completeaza peisajul. Lumea jocului combinata cu grafica si sunetul care o aduc la viata, creaza ecuatia perfecta pentru un joc superb.
Sistemul de lupte este cea mai buna schimbare a acestui remake
Cred ca multi dintre voi se vor identifica cu urmatoarele cuvinte: nu sunt un fan al luptelor turn-based din jocuri precum Final Fantasy. Asta a fost un mare turn-off pentru mine si m-a tinut departe de original. Final Fantasy VII Remake a schimbat asta si a introdus un sistem de lupte libere, in care tu controlezi modul in care se desfasoara actiunea. Vei avea in continuare acces la diverse abilitati si vraji si vei putea comuta intre personaje cand vrei, doar ca asta se va intampla foarte fluid.
Adversarii sunt si ei la fel de liberi ca si tine, dar mi se par cam nepopulati cu materie cenusie. De multe ori vor sta in fata ta pe post de carne de tun. Bine, luptele de tip boss fight sunt ceva mai grele si la final te simti mai implinit. De asemenea, Final Fantasy VII Remake te cam obliga sa profiti la maxim de punctele slabe ale adversarilor. Daca nu faci asta, te vei trezi in postura in care mori de multe ori.
Sistemul de progresie este satisfacator si jocul pastreaza in continuare tehnica de level up. Pe masura ce cresti in nivel iti vei imbunatati abilitatile si armele. In acest fel, ceea ce la inceput pare un joc oarecum simplu devine si mai usor… nu? Ei bine, nu chiar. Pe masura ce cresti in nivel, adversarii vor fi si ei ceva mai destepti. Aici ma refer la boss fights, nu la patrulele de rand, care mi se par la fel de inutile si la inceput cat si mai departe in joc.
Controlul este destul de simplu si te vei obisnui destul de repede cu ce face fiecare buton. Imi place implementarea Commands Menu care incetineste jocul atunci cand cauti in lista de comenzi, dar nu taie din fluiditate. De asemenea, odata ce inveti cand e momentul sa folosesti modul de lupta special al fiecarui personaj (Punisher Mode in poza de mai sus), vei avea un avantaj in bataile cu adversari fie mai numerosi, fie mai mari. Doar, nu folosi pentru orice ametit modul asta intrucat jocul a avut tendinta sa devina imprevizibil destul de des.
Este Final Fantasy VII Remake un joc chiar atat de bun?
Deja stiu ca multi vor sari cu gura pe mine pentru asta, dar este parerea mea si-o expun in varianta .raw: Final Fantasy VII Remake este un joc ok, dar atat. Candva a fost o legenda, insa 23 de ani mai tarziu pare ca a imbatranit cam urat. Apreciez faptul ca dezvoltatorii au incercat sa adapteze un joc atat de vechi vremurilor noastre, dar exista o problema. Unde Resident Evil e mai usor de digerat pentru orice generatie (doar in cazul in care in viitor nu ne paste o apocalipsa zombi), Final Fantasy este ceva mai special. In 1997, jocul acesta a avut un impact atat de mare deoarece aducea foarte multe noutati si spunea o poveste intr-un mod in care putine jocuri au facut-o.
Derulam caseta pana in 2020 si avem Final Fantasy VII Remake; un joc batran pe care doar fanii veterani il vor aprecia cum se cuvine. Din nefericire pentru review-ul de fata, nu ma numar printre acestia, astfel il voi puncta din perspectiva omului cu doar o luna mai batran decat jocul original.
Verdict!
Poveste - 6
Gameplay - 8
Grafica si Sunet - 8
7.3
Injectie de nostalgie!
Final Fantasy VII Remake este un joc care nu cred ca va reusi sa retraiasca gloria originalului. Pur si simplu a trecut prea mult timp ca anumite concepte si idei sa mai stea in picioare, iar oamenii care il vor gusta din plin, sunt aceiasi care s-au bucurat de Final Fantasy VII; cel din 1997.
