O echipă de cercetători australieni a dezvoltat o metodă ingenioasă, bazată pe folosirea de muște modificate genetic, pentru reciclarea materiei organice rezultată din activitățile umane.
Deja știm cum funcționează treaba cu muștele. Lași mâncarea pe masă și pleci în vacanță, iar când te întorci peste câteva zile ești confruntat cu o priveliște de nedescris, sute de larve „populând” farfuria uitată pe masă. Dar dacă ai putea folosi această „resursă” transformând-o într-o sursă de materie primă pentru viitoare produse, de la lubrifianți și biocombustibil pentru industria auto, până la mâncare pentru pisici (sau pentru oameni)?
Spre deosebire de oameni, muștele nu sunt deloc pretențioase când vine vorba de meniul zilnic, acceptând aproape orice se scurge din mașina de gunoi. Problema e că „recolta” bogată în proteine obținută la final nu e ușor de strâns, iar dacă nu ești atent ar putea să-și ia zborul.
Încercând să îmblânzească muștele domestice, o echipă de cercetători de la Universitatea Macquarie din Sydney au găsit o subspecie idealã, ”musca soldat neagră” sau musca domestică pe care o întâlnim la tot pasul, inclusiv în România.
”Ne îndreptăm către un dezastru climatic, iar deșeurile din gropile de gunoi eliberează metan. Trebuie să aducem acest lucru la zero”, a spus dr. Kate Tepper, autorul principal al lucrării. Dr. Maciej Maselko conduce un laborator de biologie sintetică animală la Universitatea Macquarie, unde Tepper a început deja să selecteze pentru noua varietate de muște. Dr Maselko susține că insectele ar fi „următoarea frontieră” în abordarea problemei de gestionare a deșeurilor de pe planetă, care generează aproximativ 1 miliard de tone pe an doar în deșeurile alimentare.
Mai eficiente decât orice animal sau metodă industrială de procesare, larvele de muște pot mânca resturi organice reprezentând dublul greutății corporale, în fiecare zi. Produsul rezultat, larvele ajunse aproape de maturitate pot fi colectate ca și sursă de proteine, respectiv folosite pentru hrana animalelor. Maselko a spus că muștele își pot face deja treaba de a consuma deșeuri mai repede decât microbii. Iar dacă materia organică „procesată” cu ajutorul muștelor este prea contaminată de chimicale, proteinele și grăsimile rezultate pot fi rafinate în produse pentru uz industrial, precum lubrifianți și combustibili.
Echipa universității a creat o companie satelit, EntoZyme, pentru a-și comercializa produsul creat și speră să-și poată vinde muștele modificate genetic, împreună cu tehnologia asociată, către operatorii centrelor de reciclare din lumea întreagă.
