La nivelul administratorilor de companii AI-ul este văzut ca o soluție a tuturor problemelor, un „glonț magic” cu care poți să obții reduceri masive de costuri prin eliminarea ineficiențelor, simultan crescând productivitatea și câștigurile realizate. Dar care sunt părțile redundante, ineficiențele? Păi, angajații, desigur.
În aproape orice ramură a industriei te-ai uita, companiile din domeniul respectiv caută de zor modalități pentru integrarea AI-ului. Dar scopul direct nu este de a ajuta angajații să-și îmbunătățească productivitate la locul de muncă, ci de a crește productivitatea pur și simplu. Iar dacă asta înseamnă că anumite operațiuni sunt automatizate până ce angajații respectivi nu mai au nimic de făcut, asta nu înseamnă că vor sta toți la pauză de cafea de dimineață și până seara.
Ideal ar fi ca desființarea unor locuri de muncă să fie compensată prin creșteri de salarii pentru angajații rămași în posturi cheie, pe care AI-ul nu le poate acapara. Doar că în realitate nu sunt vizați doar acei angajați slab calificați, plimbătorii de hârtii, AI-ul luând la țintă și amenințând cu dispariția zeci de profesii care necesită un nivel de calificare înaltă.
Unele sunt meserii respectate, cum ar fi cea de istoric, matematician, scriitor și autor lucrări. Altele, cum ar fi profesia de reprezentant vânzări și translator-traducător, sunt doar victime sigure prin ușurința cu care AI-ul le poate imita. Dar află că nici cariera de model nu mai are viitorul asigurat, platformele media abundând deja de „vedete” create exclusiv pe calculator și animate de AI.
Și nu exagerez dacă spun că birourile unor companii cu sute de angajați se vor goli pur și simplu în lunile și anii ce vor urma. Iar angajați rămași într-un număr mai mare nu vor fi specialiștii bine plătiți, ci acei angajați de la „munca de jos”: femeia de serviciu, instalatorul, muncitorii care încarcă/descarcă marfă în depozit. Ce au toți aceștia în comun: muncesc cu propriile mâini, iar dacă ajung să folosească vreun computer, e doar pentru emiterea unei facturi.
Iar lista cu primele 40 de meserii „de viitor” pe care Microsoft le-a identificat, ironic tot cu ajutorul AI, cuprinde în mod exclusiv activități care presupun muncă fizică fizică, departe de calculator. Unele sunt meserii bănoase: tehnician dentar, chirurg, asistent medical, vopsitor, zidar. Dar cum ar fi să treci de la meseria Web Developer la cea de lucrător pe escavator, sau de la asistent financiar personal la… îmbălsămător pompe funebre. Te-ai putea întâlni cu unii dintre foștii tăi clienți, dar tot e o alegere imposibilă pentru reconversie profesională.
Vom ajunge cu toții să lucrăm ca „în epoca de aur”, doar la munci fizice de șantier sau la spălat farfurii, în timp ce marii giganți tehnologici ridică imperii financiare cu ajutorul AI? Sau vom asista la prăbușirea modelelor economice așa cum le știam, companiile producând bunuri și servicii pe care oamenii de rând nu le mai pot cumpăra.
