Fie că au urmărit doar să-și ușureze munca, sau au fost constrânși chiar de angajator, o bună parte dintre angajații care folosesc în mod intensiv ajutorul inteligenței artificiale la locul de muncă susțin că au ajuns să petreacă mai mult timp corectând conținutul generat de chatboți, decât lucrând efectiv.
Potrivit cercetării realizată de Use.AI prin chestionarea a peste 8.316 de adulți care utilizează inteligența artificială la locul de muncă, folosirea intensivă a instrumentelor AI pentru producerea de materiale se dovedește contraproductivă în foarte multe situații, materialele rezultate având nevoie de corecții și revizuiri substanțiale înainte de a putea fi folosite.
Deși unii respondenți au considerat că inteligența artificială poate produce documente și materiale pe care nu le-ar fi creat singuri, aproape jumătate (48%) dintre aceștia au ajuns la concluzia că folosirea acestor tehnologie creează mai multe probleme decât rezolvă: În loc să muncești pentru rezultatul dorit în mod direct, muncești pentru a corecta soluțiile imperfecte livrate de inteligența artificială.
Chiar dacă unii angajați au trecut oricum la o abordare de tipul „arde și uită” în ceea ce privește folosirea materialelor generate de inteligența artificială, persoanele care nu pot accepta să lucreze cu conținut imperfect sau fundamental greșit pot ajunge să piardă mai mult timp corectând materiale nejustificat de lungi și elaborate, decât ar petrece muncind de la zero pentru rezultatul dorit.
Totuși, studiul care a inclus respondenți din Regatul Unit și Uniunea Europeană, SUA, Canada, Australia și America Latină a relevat și unele aspecte pozitive. De exemplu, 62% dintre respondenții s-au arătat impresionați în ce privește ușurința cu care pot fi generate tot felul de documente, notițe și chiar cod. Problemele apar atunci când te uiți la detalii și mai ales, dacă le ignori. Un îngrijorător procent de 34% dintre respondenți obișnuiesc să folosească lucrările produse exclusiv (sau asistate) de inteligența artificială fără a verifica conținutul. Acest lucru poate duce la probleme atunci când inteligența artificială a produs ceva nepotrivit sau ilizibil.
48% au răspuns că au primit lucrări asistate de inteligența artificială care necesitau corecții majore, iar 43% au declarat că au fost forțați să refacă complet lucrări nepotrivite generate de inteligența artificială. Ambele situații presupun timp de lucru suplimentar, 39% spunând că verificarea efortului depus de inteligența artificială a durat mai mult decât crearea propriei versiuni de la zero, iar 41% au declarat că nevoia de revizuire și verificare a materialelor a crescut substanțial de când inteligența artificială a fost introdusă în procesele creative.
Chiar dacă folosirea inteligenței artificiale poate ajuta la îmbunătățirea productivității, utilizarea la scară largă a acestor tehnologii poate avea efectul contrar, afectând productivitatea și calitatea rezultatelor obținute.
Constatările ridică o întrebare interesantă. În ultimii ani, s-au cheltuit sume pe dezvoltarea instrumentelor și implementarea a tot felul de politici și proceduri. Multe companii au mers până la înlocuirea personalului și regândirea activităților în jurul folosirii intensive a inteligenței artificiale.
Iar studiul arată că în loc să aducă doar avantaje pe linie, pentru multe afaceri AI-ul înseamnă doar înlocuirea unor probleme vechi cu altele complet noi și fără soluții ușoare. Spre exemplu, multe companii au descoperit că strategia de a cheltui pur și simplu mai mult pentru rezolvarea unei probleme (ex. mai multe token-uri cheltuite pe accesarea unor modele AI mai sofisticate) te poate trimite rapid într-o spirală a costurilor scăpate de sub control.
O altă problemă evidențiată de 58% dintre respondenți: nu există reguli clare pentru verificarea muncii asistate de inteligența artificială, ceea ce duce la afectarea calității prin includerea a tot felul de inexactități și informații nesolicitate, emise printr-o singură solicitare trimisă AI-ului și preluate fără nicio formă de verificare.
Autor
