Miercuri, 29 octombrie, a avut loc la Madrid cea de-a 10-a ediție a Huawei Connect Europe, conferință care a reunit în capitala Spaniei lideri din industrie, parteneri și experți în tehnologie, într-un moment în care bătrânul continent pare să caute echilibrul între accelerarea digitalizării și reducerea amprentei de carbon. Sub tema „All Intelligence, Greener Europe”, evenimentul a pus în centrul discuției rolul inteligenței artificiale în transformarea economiei europene și în construcția unei infrastructuri sustenabile.
David Wang: „AI, 5G și energia regenerabilă vor rescrie regulile economiei globale”
În deschiderea evenimentului, David Wang, director executiv al Consiliului de Administrație Huawei, a vorbit despre tranziția accelerată către o lume inteligentă. Potrivit estimărilor sale, doar inteligența artificială va contribui cu peste 22,3 trilioane de dolari la economia globală în următorii cinci ani.
Oficialul a spus că Europa se află „bine poziționată” pentru a beneficia de această revoluție tehnologică folosind infrastructura Huawei, care poate conecta aproximativ o treime din populația europeană, inclusiv zonele rurale. Compania colaborează cu peste 5.000 de parteneri locali pentru dezvoltarea de soluții personalizate în educație, sănătate și industrie.
Wang a adăugat că Huawei a livrat 278 miliarde de kWh de energie curată către Europa, echivalentul unui consum anual a 80 de milioane de gospodării, până la finalul anului 2024. În paralel, programele Huawei ICT Academy au format peste 30.000 de studenți europeni în domeniul tehnologiilor informației.
Deși Huawei vorbește despre o rețea extinsă de centre de cercetare și producție pe continent, compania se confruntă în continuare cu restricții în sectorul telecomunicațiilor în mai multe țări europene, inclusiv în România. De aceea, reorientarea strategică către alte segmente devine esențială.
IMM-urile, câmpul de luptă favorit
Leo Chen, Vicepreședinte senior și Președinte de vânzări enterprise Huawei, a dus discuția în zona aplicată. Mai exact, cum poate fi tradusă strategia digitală în beneficii concrete pentru companii și comunități. Chen a avertizat că doar 36% dintre firmele europene au adoptat până acum tehnologii de inteligență artificială, iar peste 8 milioane de specialiști ICT vor fi necesari până în 2030. Huawei propune trei direcții pentru a acoperi aceste decalaje: inovație tehnologică, ecosisteme de parteneri și formarea de talente.
Printre noutățile prezentate s-au numărat soluțiile HUAWEI eKit 4+10+N, dedicate IMM-urilor din sectoare precum educația, comerțul și sănătatea, și platforma SHAPE 2.0, un cadru de colaborare care să sprijine distribuitorii și integratorii locali prin finanțare, certificări și traininguri. Huawei plănuiește să deschidă 15 noi centre de experiență și training în Europa și să extindă programele academice pentru formarea a peste 250.000 de profesioniști ICT până la sfârșitul lui 2030.
UNESCO și Huawei, parteneriat pentru educație digitală în Europa Centrală. România, printre țările-pilot
Un moment deosebit al conferinței de la Madrid a fost prezentarea susținută de Jing Fang, expert principal în cadrul Biroului Regional UNESCO pentru Știință și Cultură în Europa, care a vorbit despre colaborarea organizației cu Huawei în domeniul educației STEM (știință, tehnologie, inginerie și matematică). Deosebit pentru că Jing Fang a fost singura prezență feminină pe main stage și pentru că prezentarea ne privește în mod direct.
Proiectul UNESCO s-a derulat între 2022 și 2024 în cinci țări europene: Belgia, Germania, Malta, Macedonia de Nord și România. Acesta a avut ca obiectiv promovarea alfabetizării științifice și digitale în rândul elevilor și profesorilor. În România, proiectul a introdus kituri de micro-științe în licee, promovând un model de învățare bazat pe practică și fără costuri apăsătoare. Peste 500 de studenți din licee au participat la program, care a fost conceput să facă experimentele științifice mai accesibile în contextul resurselor limitate din multe școli.
În paralel, compania chineză continuă să investească local în formarea de competențe ICT prin programele Seeds for the Future și Huawei ICT Academy, derulate deja în mai multe universități din România.
Potrivit lui Jing Fang, proiectul a dus la o creștere a interesului pentru științe, 93% dintre elevii implicați declarând că doresc să continue studiile în domenii STEM. De asemenea, inițiativa a generat noi modele digitale educaționale, adaptate la nevoile elevilor și profesorilor din regiune.
Dezbaterea „Future-Proof Europe”, între reglementare și inovație
Dezbaterea „Future-Proof Europe – The Power of Openness and Fair Competition”, moderată de Berta Herrero, Head of Diversity, Equity and Inclusion pentru Huawei Europe, a fost probabil unul dintre cele mai vii momente ale evenimentului.
„Europa a fost cândva prima în toate. Acum, am ajuns la coadă. Ne-am pierdut dinamismul în prea multă birocrație și prea multe procese”, a declarat tranșant Radosław Kedzia, consilier senior Huawei. Acesta a și avertizat că reglementarea excesivă riscă să încetinească ritmul tehnologic al continentului. „Trebuie să rămânem competitivi global, nu doar corecți procedural”, a punctat el.
În contrapartidă, profesoara Cecilia Celeste Danesi, specialistă în etica inteligenței artificiale la Universitatea Pontificală din Salamanca, a pledat pentru o viziune echilibrată: „Nu cred că reglementarea ucide inovația. Cele mai reglementate industrii sunt și cele mai profitabile, farmaceuticele, finanțele. Ceea ce contează este să stabilim standarde globale, nu ziduri naționale.” Ea a amintit de AI Act, primul cadru legislativ important pentru inteligența artificială, ca instrument de „ghidaj global” și a argumentat că „AI ar putea fi recunoscută, în viitor, ca un drept fundamental, asemenea accesului la internet.”
La rândul său, Garry Connolly, fondatorul Digital Infrastructure Ireland, a adus un exemplu pragmatic: Irlanda, devenită hub european pentru centre de date, a reușit să combine digitalizarea cu decarbonizarea, dar „nu fără greșeli”. El a criticat limbajul complicat folosit în industrie: „Trebuie să vorbim despre date și energie în termeni pe care politicienii și cetățenii îi înțeleg. Dacă nu explicăm de ce centrele de date sunt vitale pentru economie, pierdem opinia publică.”
Panelul a inclus și subiectul diversității în tehnologie. Danesi a accentuat că femeile reprezintă doar 25-30% din forța de muncă în AI, iar în poziții de leadership proporția scade sub 15%. „AI-ul poate amplifica stereotipuri, dacă nu includem diversitate în echipele care o construiesc”, a spus ea. Tot ea a menționat proiecte precum Women for Ethical AI (UNESCO) și European Leadership Academy, inițiată de Huawei, prin care peste 15.000 de femei din Europa au aplicat pentru programe de formare digitală și de leadership.
În încheiere, Kedzia a revenit cu o notă personală: „Înainte să învățăm AI să nu fie părtinitoare, trebuie să ne depășim propriile biasuri inconștiente. Europa are tot ce-i trebuie, competențe, infrastructură, valori. Dar trebuie să-și regăsească dorința de a face, nu doar de a discuta.”
