Google procesează aproximativ 90% din căutările pe internet realizate de utilizatorii din SUA, deținând de facto un monopol asupra pieței serviciilor de căutare online. Analizând această situație care contravine prevederilor legislației anti-monopol, Departamentul de Justiție al SUA ia tot mai în serios o măsură cu ramificații majore și asupra altor companii de tehnologie: spargerea monopolului Google prin vânzarea forțată a unor produse precum browser-ul Chrome, platforma Android și Play Store, respectiv business-ul de publicitate către alte companii din industrie.
Potrivit oficialilor guvernamentali, sunt luate în considerare ”remedii comportamentale și structurale ce ar împiedica Google să utilizeze produse precum Chrome, Play Store și Android pentru a obține avantaje pentru motorul său de căutare online, fapt care conferă un avantaj produselor sale (…) asupra rivalilor sau a jucătorilor nou intrați pe piață”.
Spre deosebire de Huawei, care și-a „vândut” business-ul de telefoane pentru a „fenta” interdicțiile comerciale impuse de SUA, „spargerea” Google nu este motivată pe criterii de geopolitică sau rivalități între puterile lumii, ci de legislația creată pentru a combate practicile anticoncurențiale și monopoliste, la care mega-corporațiile cu acoperire globală tind să conveargă odată ce devin suficient de puternice și influente.
Iar monopolul Google creează un mediu concurențial extrem de ostil, atât pentru companiile din SUA dar și cele din alte regiuni ale lumii care sunt efectiv blocate din a se impune pe oricare nișă acoperită deja de gigantul american.
Fără a fi luat o decizie oficială, Departamentul American de Justiție (DOJ) ia în considerare opțiuni pentru scindarea Google în mai multe companii cu administrare și conducere proprie. Asta înseamnă că îl loc să fie sub umbrela corporației Alphabet, Google, Android și Chrome vor funcționa ca și entități comerciale distincte, care pot fi listate pentru tranzacționare la bursă. Nu este clar în ce măsură companiile nou create vor concura una cu alta, însă colaborările orchestrate după principii monopoliste (ex. prin interconectarea produselor și serviciilor în moduri care exclud sau dezavantajează în mod flagrant competiția) vor fi mult mai dificil de pus în practică.
În plus, Google ar putea fi obligat să devină mai transparent, punând la dispoziția rivalilor indexurile, datele și modelele pe care le utilizează pentru afișarea rezultatelor căutărilor și pentru funcțiile de căutare asistată de AI. În mod cert, influența și veniturile Google ar fi reduse prin adoptarea acestor măsuri, dar companiile concurente din domeniu ar avea mai multe șanse de creștere.
Cât despre motivul pentru care Android și Chrome sunt vizate în mod direct, experții consultați de către DOJ le-au identificat drept principali promotori ai dominație Google Search. Și cam așa este. Oare cât de popular ar fi fost astăzi Google Search dacă nu era promovat la orice pas utilizatorilor Google Chrome, cel mai folosit web browser din lume. Sau dacă Android nu avea Google ca aplicație/serviciu de căutare preinstalat.
O altă măsură ce ar putea viza și alți mari jucători din industria de tehnologie ar putea fi interzicerea „contractelor exclusive”, care stabilesc un motor de căutare implicit, cum este cel în baza căruia Google Search este opțiune prestabilită pentru căutările inițiate de pe dispozitive iPhone/iPad.
Google a numit propunerile “radicale” adăugând că ele “depășesc cu mult problemele juridice specifice din acest caz”. Departamentul de Justiție ar putea face publică o propunere mai detaliată în jurul datei de 20 noiembrie, cu răgaz până pe 20 decembrie, timp în care Google va putea contesta măsurile pregătite și propune soluții alternative mai favorabile pentru interesele companiei.