Leul se prăbușește, euro la maxim istoric, știri din ce în ce mai alarmiste în spațiul public în ultimul timp. Vine criza peste noi, nu vom mai avea ce mânca, se scumpește pătrunjelul… Înainte de a emite vreo părere, haide să vedem întâi care este contextul economic în care ne scăldăm.
Despre inflația din România și despre ratele dobânzilor am discutat și zilele trecute: în luna aprilie rata inflației a încetinit semnificativ, la o creștere anuală de 11,23% față de creșterea de 14,5% înregistrată în martie, iar trendul este cu atât mai susținut dacă avem în vedere vârful de 16,8% înregistrat în noiembrie anul trecut. În “Raportul asupra inflației” prezentat de guvernatorul BNR Mugur Isărescu pe 12 mai, este prevăzută o dezinflație notabilă pe parcursul anului, inflația urmând să ajungă la 7% la finalul anului și la 4,2% la finalul anului viitor.
Scăderea inflației va duce inevitabil și la scăderea dobânzilor la lei
Deficitul bugetar al României la finele anului 2022 a fost de 81,01 miliarde de lei, respectiv de 5,68% din PIB. Deficitul bugetar reprezintă diferența dintre veniturile și cheltuielile statului iar, în cazul în care diferența este negativă, sursele de finanțare ale acestuia sunt fie din privatizări și valorificări ale activelor statului fie prin împrumuturi de stat, această ultimă variantă fiind preferată de statul român.
Gândiți-vă că doar cheltuielile cu dobânzile aferente acestor împrumuturi au fost de aproximativ 29 de miliarde de lei – 5,8 miliarde de euro, o sumă de-a dreptul incredibilă în condițiile în care cea mai mare parte a deficitului provine din sume necesare plății salariilor și asistenței sociale și nu investițiilor.
Dobânzile cu care se împrumută statul român au urmat trendul crescător al inflației și au crescut puternic pe parcursul anului 2022, urmate de o scădere lentă de la începutul acestui an. Spre exemplu, dobânda anuală a titlurilor de stat Tezaur emise pentru populație a atins un maxim de 8% în octombrie-noiembrie anul trecut și a scăzut la 6,5% la cele emise în prezent. Și vor mai scădea ușor în continuare, odată cu scăderea inflației.
În condițiile acestor dobânzi ridicate, instituțiile financiare au venit în România și au schimbat euro în lei pentru a cumpăra titluri de stat iar asta a dus la aprecierea cursului euro la finalul lui 2023 sub nivelul de 4,9 lei, impulsionat și de primirea primei tranșe de bani din PNRR.
Inflația din zona euro și prima de risc a României
Pe de altă parte, inflația din zona euro a Uniunii Europene a crescut cu 7% la nivelul lunii aprilie 2023 iar Banca centrală Europeană a majorat dobânda la începutul lunii la nivelul de 3,25%. Totodată, prima de risc pentru împrumuturile României se învârte la ora actuală la aproximativ 2,5%: pe înțelesul tuturor, dacă scad această primă de risc din dobânda plătită de statul român de 6,5% obțin un randament de aproximativ 4% și comparat cu dobânda la euro de 3,25% asta ne duce la concluzia că nu mai merită să schimbi euro și să cumperi titluri de stat românești.
Ci dimpotrivă, să vinzi titlurile de stat românești și să te întorci la euro pentru că diferența de dobândă nu mai merită riscul.
Deficitul comercial a avut o valoare record de 34 de miliarde de euro în 2022
Deficitul comercial reprezintă diferența negativă dintre valoarea bunurilor exportate și a celor importate. Cu alte cuvinte, producem mult mai puțin decât consumăm iar o parte importantă din acest consum provine din exterior, bunuri și servicii care trebuie achitate cu valută (euro, dolari). Partea proastă la deficitul comercial al României este că provine din cheltuielile bunurilor de larg consum în dauna investițiilor în echipamente care ar putea să aducă producție și creștere ulterioară.
Deficitul comercial poate fi acoperit cu valoarea investițiilor străine directe care a însumat 10,7 miliarde de euro anul trecut și cu remiterile românilor din străinătate care s-au ridicat la 4,4 miliarde de euro în 2022. Deci, tot a mai trebuit de acoperit diferența de 19 miliarde de euro, sumă imensă care se adaugă la deficitele din anii precedenți, sume acoperite de împrumuturi, private sau de stat, dar și prin devalorizare adică prin scăderea cursului euro-leu.
Numai că devalorizarea a fost foarte redusă în ultimii ani, cursul euro a fost foarte stabil față de monedele din regiune iar diferențele de plus/minus 1-2% sunt mult prea mici și total nesemnificative pentru o alarmare – spre comparație cu fluctuațiile de peste 10-15% înregistrate de perechea valutară euro-dolar.
Adăugați la aceste motiv pur tehnic mult frământata rotativă guvernamentală care nu este de fapt o schimbare de guvern dar este percepută ca atare de investitorii externi. Ca să nu mai zic de a doua tranșă din PNRR, în valoare totală de 2,81 miliarde de euro, tranșă pe care ar trebui să o primească România și care este în aer în acest moment datorită pensiilor speciale.
În concluzie, cursul euro ar trebui să fie mult peste 5 lei
Așadar, sunt toate motivele să avem un curs mult peste 5 lei, trăim din împrumuturi, private și de stat, împrumuturi care nu merg către investiții ci către consum, împrumuturi care nu sunt acoperite de productivitate sau de devalorizare. Nu trebuie să ne mire o scădere mai accentuată a leului în perioada următoare dar totuși cred că BNR va menține un interval de fluctuație între 4,95 și 5 lei.
Nivelul de 5 lei este mult prea psihologic pentru a fi depășit momentan.
