Ecrane cu refresh rate ridicat – moft sau necesitate pentru gameri?

Gaming la refresh rate mare – un subiect pe care astăzi îl abordăm din perspectiva gamerilor obișnuiți, nu al jucătorilor profesioniști din eSport. Noi, cei majoritari, care nu jucăm competitiv, nu jucăm pentru a ne rotunji veniturile, nu jucăm pentru cupe și faimă virtuală – avem noi nevoie de ecrane foarte rapide? Cu ce ne fac aceste monitoare viața mai bună?

Plăci de grafice puternice avem (NVIDIA RTX 2080 Super par example), frame rate mare avem, ce facem cu ele, dacă avem un ecran de 60Hz?!

Deși articolul este dedicat necesității (sau nu, vă las pe voi să deciceți după ce parcurgeți acest material) unor ecrane rapide – indiferent că vorbim de Refresh rate variabil sau nu, este foarte important să înțelegem un lucru esențial: motorul frame rate-ului este placa video, nu procesorul.

Așadar, dacă tot v-ați luat un procesor bun, asigurați-vă că este ajutat și de placa video, care duce cu adevărat greul. Și nu mă refer la tehnologii cool precum NVIDIA Raytracing sau altele, ci la bătrânul frame rate. Veșnicul dușman al gamerilor. Dar acum, cu plăcile acestea rapide, frame rate-ul nu mai este o scuză. Și dacă tot avem frame rate mare, ce ne facem, dacă monitorul nostru taie toată distracția, lăsându-ne cu ochii în soare, cu 60 de cadre, că atâtea cadre poate arăta un biet monitor la 60Hz?

Primul meu of e legat de laptop-urile cu 60 Hz. Mai exact, așa numitele laptop-uri de gaming sub 5000 Lei.

Ideea acestui articol practic s-a născut de mult, nu de azi, de ieri. Am testat foarte multe laptop-uri anul acesta și realitatea m-a lovit brutal în față: pe un site important din România, din 50 de așa zise laptop-uri de gaming sub 5000 de Lei, doar 7 aveau ecrane cu refresh rate peste 60Hz. Incredibil!

refresh rate mic, frame rate mare si lipsa sincronizare LCD – Placa video -> duce la Screen Tearing[/caption]

Partea importantă de reținut: cu cât e mai mare refresh rate-ul ecranului – 120Hz, 144Hz, 240Hz, etc, cu atât Screen Tearing-ul este mai mic și șansele să apară, mai mici. Este logic, cu cât e mai iute panoul – (din monitor stand-alone sau laptop, nu contează) – cu atât scad șansele ca placa video să fie atât de potentă încât să trimită mai multe cadre pe secundă decât refresh rate-ul mare al monitorului.

De aceea, am spus-o mereu, dacă aveți un monitor cu 144Hz, 165Hz, 240Hz, veți avea cadre mai curate, apropiate de cele produse de monitoarele cu tehnologii precum G-SYNC sau FreeSync, și care, având refresh rate variabil, se pliau pe numărul de cadre trimise de placa video (cu mici limitări, pe ici pe colo, evident – precum – dezactivarea G-SYNC în momentul în care placa video trimitea mai multe cadre decât maximul refresh rate-ului monitorului, sau un număr mai mic de cadre decât limita inferioară în care funcționează FreeSync (30-45 de cadre).

Să nu mă înțelegeți greșit și să nu vă faceți iluzii pentru că Tearing veți vedea și la 144Hz, nu dispare de tot, pentru asta aveți nevoie de ecrane cu VRR, dar Tearing-ul va fi mult redus față de un ecran de 60Hz!

Și un mic studiu asupra monitoarelor de ”gaming” de pe piață

La începutul articolului am început cu ecranele laptop-urilor de gaming (preferatele mele, am testat două duzini în ultimul an), multe din ele așa zisele de gaming, acum hai să ne uităm cu atenție la monitoare pentru desktop-urile noastre. Pentru că majoritatea avem o cutie mare și neagră în căminul nostru (sau gri, sau colorată, etc – dar tot o cutie 🙂 ).

Tot de pe acel site autohton, punând filtru pe monitoarele din stoc, din gama Monitoare de Gaming, iată ce ne scoate adevăro-metrul la suprafață:

Cam tristuță treaba, vă spun sincer. Mă așteptam la altceva. Dar încerc să văd partea plină a paharului și să uit că am văzut că 45% sunt așa zise monitoare de gaming cu refresh rate maxim de 75Hz.

Și daca selectez toate monitoarele magazinului, situația este și mai mov – pentru că multă lume fuge de ideea de monitor de gaming, pentru că nu-i așa, beculețe inutile, RGB (sau ER-GHE-BE cum zicem noi românii) și toate cele și meniuri șmechere și prețuri pe măsură – și atunci încă unii încearcă să împace și capra și varza cu un ecran mare de 27 sau peste și prețul mai prietenos…și încă aleg monitoare de 60Hz – mai ales dacă au plăci video cu performanțe medii.

Dar să mă întorc la selecția monitoarelor de gaming, cu două grafice mai sus. Ce este îmbucurător că totuși, suma monitoarelor de 144, 165, 180 si 240 Hz este tot 44,4%, adică egalează felia ocupată de monitoarele de 75Hz și felia monitoarelor de 60Hz este din ce în ce mai mică.

Monitoare de gaming de 75Hz? Care e treaba cu asaltul ăsta de ”monitoare de gaming”?

Dar care e faza cu monitoarele de 75Hz așa zise de gaming? Ele sunt monitoare FreeSync, și FreeSync (respectiv, dacă merge, G-SYNC Compatible) funcționează pe o plajă foarte îngustă.

De exemplu, în cazul monitorului AOC G2460VQ2, un monitor ales pur la întâmplare din ”grupa mică”, la o privire mai atentă observăm că FreeSync merge bine în plaja de valori 35-75Hz, LFC-ul se activează și el sub 35 de cadre pe secundă (deși conform declarațiilor inițiale ale AMD, NU trebuia să funcționeze, rația dintre refresh rate-ul maxim și minim nu este de 2,5x (2.14 mai exact).

Șiu, culmea, acest monitor funcționează și cu plăcile video NVIDIA, comunitatea care îmbogățește lista de G-SYNC Compatible Monitors a raportat că răspunde bine monitorul în acest range – fie el și așa, limitat.

Oricum ar fi, această tehnologie este mai bună decât nimic, dar cu limitări ale domeniului în care FreeSync/G-SYNC este activ, le face să nu le pot recomanda din toată inima. Dar decât un monitor de 60Hz…da…

60 Hz = Input Lag mai mare, timp de reacție mult prea mare în jocuri = FAIL / șanse mici de a câștiga într-o luptă, șanse mici de bucurii

Și acum ajungem la a doua mare problemă: Input Lag-ul mare la 60 Hz. Practic, dacă ne jucăm cu un frame-rate de 60 de cadre, aproximativ, pe un ecran de 60Hz, chiar și cu V-SYNC OFF, avem un input lag de 35-40 ms, adică cu 15 – 20 ms mai mare decât dacă ne-am juca la 120/144 Hz. Și cu cât refresh rate-ul crește, input lag-ul mai scade câteva milisecunde. Evident, cea mai mare diferență este în prima treaptă, de la 60Hz la 120Hz. De acolo diferențele sunt din ce în ce mai mici.

V-SYNC ON? Nu este o soluție….

N-am spus nimic de V-SYNC. Asta pentru că niciun gamer adevărat nu-l ține pe ON. În niciun caz pe un ecran de 60 Hz. Nici măcar cu Triple Buffering-ul activat, căci oricum ar fi, generează un Input Lag enorm, adică acest input lag va fi de două – trei ori mai mare decât cu V-SYNC Off și astfel chiar nu mai aveți nicio șansă într-un joc rapid, dinamic, cu mulți inamici pe hartă. Fără Triple Buffering activat, în momentul în care frame rate-ul scade sub refresh rate-ul monitorului, pe ecran veți avea 30 de cadre, o scădere enormă și pe care o veți resimți ca o sacadare bruscă, adică Stuttering. După ce frame rate-ul trece din nou de refresh rate-ul monitorului, de la 30 de cadre veți avea din nou brusc 60 de cadre pe ecran, și tot așa, vor exista aceste trepte brutale de schimbare de framerate pe ecran, neplăcute în orice joc ați juca.

Tripple Bufferin-ul ajută să dispară stuttering-ul ce apărea în momentul în care V-SYNC este activat și frame-rate-ul ajunge sub refresh rate-ul  monitorului. Însă deși scăpăm de Stuttering, nu scăpăm de Input Lag, așa că…uitați de V-SYNC. Dar pentru cei care nu au ce face, au deja un monitor de 60Hz, Tripple Buffering-ul este Mandatory de activat dacă vreți să scăpați de sacadări.

În link-ul următor am inserat concluziile mele dintr-un articol anterior, dedicat tehnologiilor de sincronizare a refresh rate-ului cu frame-rate-ul,în acest link.

Frame rate, frame rate, dar fără o placă video puternică, totul e degeaba

A, am uitat să vă spun: degeaba aveți un ecran rapid pe laptop, dacă placa video este un NVIDIA GeForce 1650 sau mai slab. :). Știu că a sunat dur, dar la fel și pe PC: dacă aveți un monitor rapid, este obligatoriu să aveți și o placă video rapidă, preferabil de la un GeForce RTX 2070 în sus, altfel nu veți avea niciodată un frame-rate mare, dar mai important, unul stabil, care să vă ofere un joc stabil, fără stuttering, cu lag.

Adevărul trist este că nu e suficient să aveți într-o secvență 200 de cadre pe secundă, dacă în următorul cadru, când intrați într-o încăpere sau din contră, ieșiți într-un cadru larg, și aveți brusc 70 de fps-uri, veți resimți puternic scăderea dramatică a frame-rate-ului.

Pentru ca să fiți sigur că puteți avea un gaming stutter-free, printr-un frame time cât mai stabil, la un refresh rate mare, aveți nevoie de un sistem balansat. Procesor puternic, placă video puternică. Dacă nu, începeți să scădeți calitatea imaginii din setări. Degeaba un i3 cu o placă video puternică, e la fel de rău ca un procesor puternic și o placă video mainstream. Nu. Componentele trebuie să funcționeze în armonie.

De asemenea, trebuie să evitați să bombardați monitorul cu un flux inutil de mare de cadre ce nu vor fi afișate niciodată – aici intervin diferse soluții de limitare a framerate-ului.

Cel mai bun limitator este cel existent în joc – dacă există, nu orice joc are această setare din păcate. Fiind cel mai aproape de sursă, adică de engine-ul jocului, limitatorul din joc oferă zero penalizare la input lag.

Spre deosebire, limitatoarele oferite la nivel de drivere – precum AMD FRTC (Frame Rate Target Control) sau NVIDIA Frame Limiter din utilitarul NVIDIA Profile Inspector (pe care trebuie să-l descărcați separat, nu este în driverele NVIDIA, dar oferă setări ce nu apar în Control Panel) adaugă un mic lag, nu mare, însă sunt mai precise decât limitatoarele din jocuri.

De exemplu, în imaginea de mai sus, în Battlefield V, există doar câteva praguri de limitare, gen 144, 120 Hz, nu există pași mai fini. Pentru mine sunt inutili acești pași mari, se știe, cel mai bine este să limitezi frame-rate-ul cu câțiva Hz mai jos decât refresh rate-ul maxim al monitorului, de exemplu 140Hz în loc de 144Hz, ca să fii sigur că nu mai scapă câte un frame rebel și dă peste cap toată imaginea cu un screen Tearing de toată frumusețea.

Probabil cel mai bun limitator de cadre îl găsiți în RivaTuner Statistics Server (RTSS), și din Framerate Limit puteți să vă limitați frame-rate-ul pentru a nu încărca inutil placa video, și veți ajunge la un Frame Time stabil, nu unul fluctuant. Este o aplicație mai eficientă decât cele din drivere, însă se bazează pe forța procesorului pentru a capta aceste frame-uri pe care nu le dorim afișate. În caz că procesorul este încărcat puternic cu procesarea jocului, pot apărea efecte nedorite, precum chiar stuttering-ul de care doream să scăpăm…dar, sincer, puține sunt jocurile în care se duce la load peste 60-70% procesorul, așa să suntem safe. 🙂

În imaginea de mai jos, un frametime ideal, rock stable, cu care nu veți avea probleme în jocuri.

Concluzie: 60 Hz în jocuri multiplayer online = șanse de câștig spre zero.

Dacă puteți trece peste imaginile mai blurate, peste acțiunea mult mai puțin fluidă, că n-aveți ce face, înțeleg. Dar să știți că și doar din diferența de input lag, de 20-30ms dintre un jucător cu ecran de 144/240Hz și voi, care vă jucați pe 60Hz este cam cât două gloanțe ce vin către voi pe care nu le vedeți. Încă.

Pentru că atâta îi ia unui jucător de shootere bun: 20ms să tragă de două ori către voi, pentru că el v-a văzut deja, iar voi fie încă nu l-ați văzut, fie încă nu ați văzut că a tras, și muriți întrebându-vă; a trișat inamicul? Cum ați murit și n-ați văzut faza venind?