Cea mai tare faza cu „fotografi” ever – Urmare si precizari!

Nu, nu imi propun sa fac un foileton din articolul publicat ieri, intitulat „Cea mai tare faza cu fotografi ever!!!”, si de fapt este ultima si singura interventie pe marginea lui. Si nici nu a fost vreo secunda in intentia mea (asa cum insinueaza unii) de a-l fi gandit ca „viral” din capul locului, desi multumim sincer zecilor de mii de oameni care l-au citit si comentat. Asta este un lucru bun: inseamna ca pe oameni ii „macina” impostura si diletantismul despre care vorbeste articolul, desi au fost cateva (si nu putine) remarci si comentarii, unele mai „dubioase” decat altele, care cred totusi ca merita precizari. Nu am sa numesc pe nimeni, pentru ca nu imi sta in fire sa intru in polemici si le evit pe cat posibil, ci am sa ma rezum la „subiect”, la ideile pe care aceste interventii le vehiculeaza.

-Unii spun ca povestea nu ar fi adevarata. Mi-a fost relatata de catre o persoana extrem de serioasa, intr-o discutie „casual”, fara nici o intentie de a face din ea o „istorioara cu talc”, ci a venit ca fapt divers, intr-o conversatie banala pe care o purtam in cafeneaua F64 in fata unui suc. Eu am fost cel caruia i s-a parut relevanta pentru un anumit tip de atitudine si comportament, din pacate prea raspandite in Romania. M-as fi bucurat sa am o atat de debordanta imaginatie incat s-o concep eu insumi si s-o scriu in redactie pe repede inainte, adica „in 2 minute”, asa cum au comentat unii. Stiti cum e: realitatea tinde mereu sa depaseasca imaginatia, „it is beyond your wildest dreams”, viata bate filmu’ bla, bla, bla.

-Altii mi-au cerut sa-mi deconspir sursa! Luati-va gandul! Si asta arata cat de „nefamiliari” suntem cu regulile de conduita aferente lumii civilizate in legatura cu aceste chestiuni. Sursa nu se deconspira!!! NO MATTER WHAT! Mi-aduc aminte un incident care cu ani in urma m-a adus in conflict cu un foarte cunoscut si respectat blogger din Romania, din cauza unui material publicat in ZONA IT la acea vreme, care…nici macar nu-mi apartinea. Era scris si publicat de o colega din TV, pe care nu am oprit-o din a-l publica pentru ca…nu am cenzurat niciodata din punct de vedere editorial opiniile colegilor mei. Si nici nu am precizat nicaieri ca nu-mi apartine, pentru ca am considerat ca…nu este relevant. Eram producatorul acelui program asa ca responsabilitatea imi apartinea! Si nici nu voi divulga vreodata acel nume, chiar daca asta a insemnat sa fiu balacarit si jignit in fel si chip. Whatever! Nu am ripostat niciodata, pentru ca nu cred in „discutiile aprinse”, in invective, in polemica neproductiva si nici nu cred ca poate iesi vreodata ceva bun din asta. Asadar, cu atat mai putin va afla cineva vreodata cine este „persoana” in cazul articolului de fata.

-Si asta ma duce la un alt aspect, de fapt singurul important: acest articol NU ESTE despre un nene „prost”, cum l-au catalogat unii, nici despre Canon, carora ar trebui sa li se „deschida un proces” pentru ca nu scriu mare in limba dulce mioritica pe display „CAMERA ASTA NU POZEAZA FARA CARD, DESTEPTULE!”, cum au sugerat altii, si nici despre F64, care, intre noi fie vorba sunt adevarati Mesia cand vorba despre consultanta, „ghidonarea” clientului, training foto si asa mai departe, lucruri pe care le stiu prea bine toti clientii acestui extrem de serios brand. Este despre impostura, diletantism, amatorism, „ghertzoism” si superficialitate. Puteti vedea zi de zi, ceas de ceas, la televizor sau in online in „tzarisoara noastra”, in momente de maxima audienta, „experti” in psihologie, sociologie, politica, economie, chiromantie, vrajitorie si orice alt domeniu va mai poate trece prin cap, dandu-si cu parerea despre orice si oricine, cu „mutre lungi si avizate”, de la „cestiuni arzatoare” pana la „babe violate”. „Experti” pe langa care bietul nostru utilizator, si a lui „gherla” cu cardul din aparat, este o veritabila glumitza. „Experti” a caror legitimitate nu este chestionata de nimeni, pe care nimeni nu-i intreaba ce pregatire au, ale caror „spuse” nu sunt „supuse” nici unui filtru critic.  Dar publicul nu-i taxeaza pe acesti „a toate stiutori”, ba le si devoreaza avid „spusele” si intelepciunea. Despre asta a fost vorba in acel articol. Este tragi-comic ceea ce i s-a intamplat bietului „fotograf” si clientilor lui, dar…SIMPTOMATIC pentru tara in care traim.

Nu voi mai discuta artificiile tehnice gen „nu este posibil sa declansezi shutterul fara memory card” (ba da, setarea se numeste RELEASE SHUTTER WITHOUT CARD – ON – n-o mai traduc, cred ca se intelege) si nici altele asemenea. Dar tot ceea ce am „precizat” aici se refera la o „minoritate” extrem de redusa intre cei care au citit articolul „incriminat”, pentru ca majoritatea zdrobitoare, aproape 30.000 de oameni de ieri pana azi, au inteles exact „despre ce este vorba”. Iar asta ma bucura nespus, si ma face sa cred, naiv sau nu, intr-un viitor in care profesionalismul, seriozitatea, expertiza adevarata ne vor guverna existenta.

Si aici punem punct acestei istorii. Nu vom mai reveni asupra ei. Si acum va invit sa revenim fiecare dintre noi la treburile noastre. Va asteapta cateva articole excelente in seara asta pe zonait.ro.