Denumit în întregime ASUS ProArt P16 – H7606WP este cel mai nou portabil care ne-a pășit pragurile redacției și care vrea să fie prietenul tău cel mai bun în materie de productivitate dar și în taskuri GPU intensive. Hai să vedem împreună dacă și cum reușește acest lucru.
Design/Construcție
Privit de la distanță, ProArt P16 pare un laptop foarte cuminte, cu un design plăcut, care se poate integra în absolut orice setup ai avea. Tonurile de negru mat, sau Nano Black cum le numește ASUS, vin să sublinieze estetica aceasta de „copil tăcut pe care te poți baza că-și face temele liniștit” adoptată încă de la versiunile precedente ale acestuia, unele chiar testate de noi.
Construcția este solidă, cu o carcasă unibody din Aluminiu prelucrat CNC, iar finisajul hidrofob, mat, Nano Black este menit să minimizeze atât zgârieturile dar și diferitele urme. În practică însă am observat că prinde ceva pete și grăsime de la degete dar se curăță ușor.
Dacă ai senzația că ai in față un laptop firav, având o grosime de 1.7 cm în cel mai gros punct, ei bine, ProArt P16 a fost chinuit intens și a trecut teste de Rezistență la șocuri, de vibrație, operare la altitudine, în temperaturi joase dar și ridicate și nu a fost iertat nici în cele de rezistență la nisip și praf sau umiditate crescută. Toate acestea teste fac parte din suita militară MIL-STD 810H și vin să susțină pe cei mai neîndemânatici dar și pe cei mai exotici utilizatori.
Trebuie să subliniem faptul că ASUS ProArt P16 nu este un model destinat gamingului, chiar dacă te vei uita pe specificații și vei țipa la monitor, dar uite… are 5070. Așa e, dar placa video nu este singurul factor determinant în atribuirea etichetei „dă gaming” unui dispozitiv. Dacă privim per ansamblu, se pot observa destule indicii care te vor dirija spre concluzia că ProArt P16 este mai degrabă un sidekick pentru creatorii de conținut, pentru designeri sau pentru editorii foto/video care nu sunt legați de un birou fizic și pot beneficia real de acest ecran tactil Lumina OLED.
Un prim semnal că ai în față un laptop destinat creatorilor de conținut sunt porturile și conectivitatea. ProArt P16 are în dotare două USB-C-uri, unul 3.2 și un 4.0 care poate atinge viteze de 40 Gigabiți pe secundă, 2 USB-A-uri 3.2 Gen2, HDMI 2.1, combo audio jack dar și sfântul cititor de carduri SD Express 7.0 care poate atinge aproape 1 GigaBYTE pe secundă viteze de transfer.
Nici conectivitatea fără fir nu este neglijată. DaCĂ CAfeneaua ta preferată are Wi-Fi 7, află că te poți bucura de vitezele și stabilitatea oferite de acest nou standard fără fir inclusiv pe noul ProArt P16.
Ecranul din dotare este un superb OLED tactil, numit de ASUS Lumina OLED. Acesta poate reda culori pe 10 biți la o rezoluție 4K, format 16:10, adică 3840 x 2400 pixeli, are 60 Herzi și un timp de răspuns tipic OLED-urilor de numai 0.2 milisecunde, totul protejat de sticlă Corning Gorilla Glass, o raritate în zona ecranelor de laptop. Printre certificările cu care vine acest Lumina OLED enumerăm VESA DisplayHDR True Black 500, Pantone Validated, TUV Rheinland low blue light și flicker free. Peste acestea piperezi și compatibilitatea Dolby Vision și ai deja rețeta unui display excelent nu numai pentru muncă dar și pentru joacă și consum de conținut multimedia.
Dar nu ne oprim aici, adăugăm un contrast de 1.000.000 la 1 și o luminozitate de 500 nits și ai un ecran pe care te poți baza și în cele mai luminoase medii. Trebuie să eviți însă lumina directă a soarelui pentru că finisajul este Glossy și te vei umple de reflexii.
Mai mult de atât, acuratețea culorilor redate, un atribut esențial în editarea foto/video, este și ea la standard înalt, cu deltaE subunitar, iar spectrul de culoare DCI-P3 este acoperit în totalitate. Ce înseamnă asta? Luăm un exemplu realist, anume că printul celor mai noi tricouri de pe zona.store are exact aceiași culoare în realitate ca pe ecranul Lumina OLED unde ai conceput designul.
Toate protecțiile panoului OLED prezente și pe alte modele Asus sau ROG testate în trecut sunt prezente și aici, deci poți sta liniștit că frumusețea asta de ecran te va ține mult timp ne-arsă.
Era să uit, pentru cei mai talentați în ale desenului, ecranul este compatibil și cu stylus, cu detecție de până la 4096 nivele de apăsare.
Nu vom insista prea mult pe cei 64GB RAM sau pe partea de CPU pentru că am mai avut modelul precedent ProArt P16 la teste, care se baza pe același AMD Ryzen AI 9 HX 370, un procesor excelent de altfel, foarte bun în materie de productivitate, care nu va comenta indiferent de taskul aruncat în direcția sa. Pentru cei care doresc mai multe teste și detalii, vă lăsăm articolul/video-ul aferent aici în colț.
În schimb, am ales să ne legăm puțin mai mult de noul RTX 5070 de laptop și ce poate aduce el la masă în materie de productivitate. Chinuit în 3DMark, pentru că este primul laptop cu 5070 prins, am obținut câteva scoruri respectabile, anume: 3250 puncte în Speed Way, 2961 în Nomadul de Oțel, 16 000 în Fire Strike Extreme și 8500 de puncte în Port Royal. Trecem rapid și pe la Procyon unde P16 a obținut în testul AI Computer Vision 685 de puncte pe GPU, adică RTX 5070, și 120 pe Procesorul Ryzen AI 9. Ambele teste au fost efectuate la precizie Float32, iar rezultatele indică o performanță respectabilă pe partea de generare AI.
Și cum nu ne-am putut abține, am rulat și un Cyberpunk 2077, un joc care arată excelent pe acest OLED chiar și la 60Hz. Aici avem de reținut în 1600p, 140 FPS cu detalii pe High, Ray Tracing pe Ultra și DLSS Quality 60% ajutat de Multi Frame Generation, cum am mai zis, nu scopul principal al laptopului, dar bine de știut că totuși te și poți juca pe el.
Dar deși benchmarkurile ne dau o imagine asupra unde putem încadra exact performanțele unor componente, nu e nimic mai elucidant decât o randare în DaVinci Resolve ca să ne ofere ceva mai tangibil:
Haideți să vă dau cateva detalii despre proiect: softul utilizat a fost DaVinci Resolve Studio 20, fișierele folosite au fost XAVC Intra 422, filmate cu Sony FX-6 pentru stand-up, H265 422 filmate cu FX-3 pentru ilustratie, si H264 pentru alte elemente, descarcate de pe net sau filmate cu telefonul. Durata timeline-ului este de 30 de minute fara vreo 7 secunde, iar dimensiunea totală a proiectului e de 221 de Giga. Setarile de export din DaVinci au fost MP4 ca format, cu codec H264, la rezolutie UHD, 3840 cu 2860, la 60 de cadre pe secunda. Si rezultatele vorbesc de la sine. Avem 21 de minute si 45 de secunde timp de randare, față de un Mac cu M3 care a stat peste 23 de minute la același task.
Toată această performanță este ținută sub control de un sistem de răcire destul de complex, fără a compromite la capitolul grosime. Pentru disiparea cât mai rapidă și eficientă a căldurii generate de procesor s-a folosit o soluție bazată pe Metal Lichid dezvoltată de cei de la Thermal Grizzly. Aceasta poate scădea temperatura CPU cu până la 10 grade Celsius față de pasta termică standard.
În full load, cele 3 ventilatoare pot deveni ușor gălăgioase, dar sunt în linie cu așteptările noastre. Totuși avem de răcit și o placă video dedicată.
O altă mare necesitate, cel puțin în materie de editare video, este spațiul. Mai sus menționatul videoclip randat de noi cântărea aproape 200 de Giga, deci ne bucurăm tare că versiunea primită la teste avea 2TB stocare rapidă m.2. Desigur, există și versiuni mai dotate, cu până la 4 Tera de stocare împărțite între cele 2 sloturi interne.
Sunetul
Toate cele 6 difuzoare prezente în carcasa lui ProArt P16 sunt certificate de Harman Kardon și produc unul din cele mai bune soundstage-uri auzite de urechile mele, de la un laptop, desigur. M-a surprins complexitatea sunetului redat în cele mai încărcate melodii dar și separarea frecvențelor, un capitol la care difuzoarele de laptopuri în general suferă rău de tot. Pe scurt, ai un bass fin, dar clar, care nu se urcă peste medii și poți distinge frecvențele înalte, voci sau instrumente după bunul plac.
Mai mult de atât, volumul maxim este și el mai mult decât suficient și calitatea audio nu are de suferit, iar dacă vrei să țipe meetingul și mai tare în difuzoare ai și un volume booster la care poți apela, prin MyASUS.
Și dacă tot am adus aminte de software… nu mă pot abține să nu trag încă o dată pe ASUS de mânecă, Iar avem 50 de aplicații care fac același lucru, un obicei frustrant întâlnit și la alte dispozitive ASUS/ROG testate în trecut. Exemplu concret este ProArt Creator Hub, care este singura aplicație care poate configura un mod Manual de alocare a resurselor sistemului, în ciuda faptului că același meniu de moduri de funcționare există bine-mersi și în MyASUS. De ce nu se putea face totul de acolo? Păi simplu, după aveai prea multe resurse ne-consumate de varianta maro a lui MyASUS, pardon ProArt Creator HUB, cu aceleași meniuri, setări și informații.
Ca la Chrome… ar putea un tab să nu consume 500 de mega, dar dacă tot ai liberi… ??
Tastatura și trackpad
Dar să revenim: Tastatura lui ProArt P16 este aceiași de anii trecuți, la fel de bine iluminată și cu aceiași cursă restul de redusă a tastelor din trecut. Aș fi preferat câțiva milimetri în plus, dar asta plânge gamerul din mine, cei care sunt utilizatori intenși ai tastaturilor de laptopuri vor fi mai mult decât mulțumiți de comportamentul acesteia.
ASUS a păstrat și trackpadul gigant, un must-have pentru munca on-the-go. Acesta este la fel de responsiv și rapid ca în trecut și suportă în continuare gesturi multi-touch. Mai mult de atât, a rămas și ASUS Dial, pentru că totul trebuie să aibă un nume fancy, adică cerculețul touch configurabil prin încă un soft separat denumit ASUS Dial & Control Panel… da, exact ce ziceam mai devreme…. putea fi un Tab în mai sus menționatele MyASUS sau ProArt Creator HUB…. Dacă te obișnuiești cu multitudinea de shortcut-uri și gesturi pe care i le poți atribui, Dial poate deveni cel mai bun prieten al tău.
Concluzii
Tragem linie și ne declarăm mulțumiți de noua iterație a lui P16, model care ne-a plăcut mult și în trecut și de care ne bucurăm că primește în continuare toată dragostea ASUS.
ProArt P16 va fi foarte sus pe lista recomandărilor noastre pentru creatorii de conținut care caută un dispozitiv solid, rezistent, dar care nu compromite nici la performanțe, nici la ecran și nici la conectică. Ar putea să mai scadă din multitudinea de aplicații care se cam încalecă în funcții, dar hei, nimic nu e perfect în lumea asta.
