ROG Ally este ceea ce și-ar fi dorit Steam Deck să ajungă (review)

Câteodată adevărul se spune și-n glumă, iar în momentul în care ASUS a prezentat ROG Ally de Ziua Păcălelilor, ceva din mine mi-a spus că jucăria asta e prea mișto ca să NU fie reală. Și ce să vezi, că printre râsete și glumițe de 1 aprilie, producătorul deja câștigase atenția oamenilor și când s-a aflat că este reală, noua consolă portabilă de la ASUS a intrat pe lista de cumpărături a multor gameri – asta în condițiile în care nici nu știam ce ascunde la interior, dar este ROG, deci avea să fie bună.

Nu știam însă cât de bună, iar când am făcut cunoștință cu procesorul, mi-am dat seama că Steam Deck va avea probleme. Faceți cunoștință cu AMD Ryzen Z1 Extreme, un APU cu opt nuclee și 16 fire de execuție care ajung în boost la 5.1GHz, alături de un chip grafic bazat pe arhitectura RDNA 3 care oferă 12 unități de calcul cu frecvența de până la 2.7GHz. Toate astea cu un consum cuprins între 9 și 30W, ceea ce-ar face, cel puțin pe hârtie, ca ROG Ally să mănânce de vie alternativa celor de la Valve.

Asta ne-aduce la performanță, unde nu vreau să intru neapărat în detalii pentru că vorbim despre două produse diferite. Plus că marii revieweri străini care și-au primit jucăriile mai devreme, mi-au ușurat treaba când au încasat în plin toate problemele hardware și software pe care le-a avut consola în primele zile, iar ce-am primit eu este cumva, mai stabil, deși veți vedea că experiența de utilizare încă lasă de dorit în multe aspecte. Cu toate astea, ROG Ally mi se pare o achiziție mai bună decât Steam Deck. Și pentru aceia dintre voi care iau în considerare performanța, am făcut niște comparații directe între cele două console.

Pentru o comparație 1:1 am folosit ambele console pe modul Performance, adică setate la consum de 15W. Setările grafice din jocuri au fost aceleași și chiar dacă Steam Deck poate 800p la format 16:10, am preferat să păstrez lucrurile cât mai fair and square. În Cyberpunk 2077 am obținut 45 FPS pe ROG Ally, în timp ce Steam Deck a menținut o medie de 37 de cadre.

Forza Horizon 5 a rulat și el bine, cu 54 FPS pe Ally și 41 pe Deck, iar Horizon Zero Dawn a dus lucrurile în zona 60+, cu 62 de cadre pe secunde pe consola de la ASUS, comparativ cu cele 51 FPS obținute de Steam Deck. Și cam aici voi opri comparația de performanță dintre cele două console, pentru că oricât am continua-o, Steam Deck va fi lăsat într-o baltă de sânge de competiție. Și totuși, este și normal, mai ales că specificațiile sunt din lumi cu totul diferite.

Spre exemplu APU-ul despre care tot vorbesc. Partea de procesor este Ryzen Z1 Extreme care folosește arhitectura Zen 4, adică aceeași ca pe Ryzen 7000. Pe Steam Deck avem un chip custom bazat pe arhitectură Zen 2, adică Ryzen 3000. După care aruncăm o privire la chip-ul grafic și chiar dacă diferența este mai mică, arhitectura RDNA 3 folosită pentru ROG Ally oferă îmbunătățiri însemnate în comparație cu nucleele grafice RDNA 2 de pe Deck. Măcar memoria RAM este aceeași: 16GB LPDDR5.

Ăsta este însă doar vârful unui iceberg imens, și aș fi la fel de original ca o Dacie Logan albă dacă aș face și eu tot un material de tip ROG Ally vs Steam Deck. Comparații vor mai exista, că na, ăla e standardul în industrie acum, dar vor rămâne la un minim posibil. În schimb mă voi concentra pe motivele care fac din ROG Ally cel mai bun produs în această categorie și vă explic de ce merită cumpărat, în ciuda câtorva neajunsuri despre care vom discuta mai departe.

Performanță masivă îmbinată cu un ecran superb

Mulți au presupus că odată cu lansarea lui ROG Ally, cei de la ASUS vor încerca să profite de o piață care încă e la început de drum și vor oferi un produs sub așteptări, construit pentru profituri. Dar oricât de multe probleme ar avea ASUS și de câte ori o dau în bară, un lucru știu sigur – nu fac lucruri de mântuială, ori pentru un profit rapid. Iar ce-au reușit aici, cu ROG Ally, nu este impresionant doar din perspectiva performanței, dar și din cea a prețului.

Valve își vinde Deck-ul de la 2.100 de lei în sus, cea mai scumpă configurație având un preț de aproximativ 3.400 de lei. În același timp, ROG Ally este disponibil la pre-comandă pentru 4.000 de lei. Adică pentru vreo 600-700 de lei diferență, primești o consolă simțitor mai bună. Și nu doar că învinge Steam Deck în comparații directe cu aceleași jocuri setate la fel și aceeași rezoluție. Consola de la ASUS știe și câteva trucuri pe care Deck-ul nu le poate reproduce.

Aici vorbesc, desigur, despre capabilitățile ecranului. Aceiași 7 inch ca pe Deck, dar cu rezoluție net superioară la 1920 x 1080 pixeli și o rată de refresh de 120Hz. Acoperirea gamei de culoare sRGB în proporție de 100% îți asigură o experiență de vizionare cel puțin decentă, iar cu o diagonală atâtica, densitatea pixelilor este atât de mare încât imaginea va arăta mult mai bine decât ar arăta într-o zi normală, pe un monitor FullHD.

În cea mai scumpă configurație a sa, Steam Deck oferă un coating de protecție care luptă și cu reflexiile de pe ecran. ROG Ally vine cu Gorilla Glass Victus ca și dotare standard, iar coating-ul Gorilla Glass DXC de pe ecran asigură cât mai puține reflexii și previne zgârieturile, zoaiele de degete și altă mizerie care se mai adună în utilizarea de zi cu zi.

Ecranul face casă bună cu chip-ul Ryzen Z1 Extreme, iar ROG Ally obține niște rezultate destul de ok și la rezoluție FullHD. Bine, pentru asta a fost nevoie să trec consola în modul Turbo, care urcă consumul la 25W. În plus, ASUS a implementat și un al patrulea mod, dacă-l putem numi așa, în care consumul poate atinge 30W atunci când consola este la încărcat. Full-power înseamnă performanță maximă, iar la FullHD consola oferă niște rezultate absolut impresionante.

În Cyberpunk 2077 am obținut o medie de 34 FPS, ceea ce în sine este impresionant. Numai de n-ar fi fost rezultatele de aproape 60 FPS în medie pe care le-am scos în Forza Horizon 5 și Horizon Zero Dawn. În Forza am înregistrat 57 FPS, în timp ce primele aventuri ale lui Alloy le-am experimentat la 53 de cadre pe secundă, ori p-acolo. Iar performanța a fost destul de stabilă, cu excepția câtorva momente în care am înregistrat ceva stuttering.

Bine, trebuie să ținem cont și de jocurile alese și setările folosite. Dacă vrei să te joci lansări AAA pe ROG Ally, opțiunea de a scădea rezoluția la 900p cu setări Medium-High și eventual ceva FSR îți va permite să le savurezi la 60FPS sau pe acolo. Cât despre jocuri indie sau d-astea mai mici, nici măcar nu ai nevoie să duci consola în modul Turbo.

Și că tot veni vorba despre moduri de funcționare, haideți să trecem rapid și printre acestea ca să lămurim lucrurile:

• Turbo – 25W (30W atunci când se încarcă)
• Performance – 15W (consumul unui Steam Deck la capacitate maximă)
• Quiet – 9W (modul de Power Saving care nu face o treabă excelentă)

Despre modurile Turbo și Performance am vorbit și cred c-am lămurit treaba. Ne mai rămâne doar modul Quiet, iar aici apar și primele probleme ale lui ROG Ally. Procesorul din interior, deși foarte performant în contrast cu consumul, este un chip de laptop la bază. Asta înseamnă că nu se descurcă la fel de bine la consum mic, iar în modul silențios de numai 9W, tot consumă de trei ori mai mult decât Steam Deck-ul care poate coborî la 3W.

Asta înseamnă că durata de viață a bateriei în browsing, multimedia și alte chestii care nu solicită hardware-ul prea tare va fi mai mică pe ROG Ally decât pe alternativa de la Valve. Cât de mică însă? Circa 6-7 ore pentru Netflix și YouTube. În modul Turbo, în ceva precum Cyberpunk 2077 te aștepți la maxim două ore de gameplay.

ROG Ally mai poate fi utilizată și în modul desktop, iar portul USB Type-C de pe consolă permite conectarea unui hub USB din care să pleci cu monitor, mouse, tastatură și ce mai ai nevoie. Oooori, poți să-ți cumperi o unitate ROG XG cu placă video dedicată pe care o conectezi la portul de pe consolă. În felul ăsta ai un procesor Ryzen 7000 de laptop, în combinație cu ceva gen RTX 4090 sau mai slab. Deci potențialul de performanță este mult mai mare pe o Ally decât pe orice ar putea oferi competiția. Costă extra, da, dar este deja un PC cu Windows 11 și suport full pentru periferice, ecrane și așa mai departe.

Călcâiul lui Ahile

Cu ocazia asta am ajuns la partea software, ori cum îmi place mie s-o alint, călcâiul lui Ahile atunci când vorbim despre ROG Ally. La prima vedere arată bine. Ai Windows 11 cu interfață grafică Armoury Crate SE. Asta înseamnă că poți să îți instalezi liniștit orice platformă de gaming vrei, indiferent că este Steam, GOG sau obscurități precum Itch.io. Și ai și avantajul că dacă ai jocuri mai vechi pe discuri sau platforme precum Humble Bundle, le poți juca fără probleme atâta timp cât găsești o modalitate să le instalezi.

În realitate însă, Windows 11 nu este atât de stabil. După care ai și Armoury Crate-ul care în sine este un haos necontrolat atunci când vorbim despre stabilitate. Și când le combini și cu schema de control non-tradițională, obții ceea ce am vrut să arunc pe geam de câteva ori. Navigarea prin Windows este frustrantă din touch-screen, iar când merge, stick-ul din dreapta nu ușurează cu nimic procesul.

Nici cu Armoury Crate SE nu îmi este rușine, iar inconsistențele sunt imense și pe aici. Și înțeleg că avea nevoie de o interfață grafică faină și cât se poate de custom, dar asta de la ASUS nu e nici utilă, nici frumoasă, nici prea bine gândită, cu setări și alte funcții ce țin de consolă rătăcite aleatoriu prin alte meniuri. Integrarea cu Windows 11 este dezastruoasă, iar aici nici măcar nu pot da vina pe ASUS.

Se vede că producătorul a făcut tot ce i-a stat în puțină. Ai un buton dedicat care îți afișează desktop-ul, ai un buton pentru setările rapide ale consolei, butoane programabile pe spate pentru macro-uri și funcții din Windows și așa mai departe. Dar nici cu mouse și tastatură nu poți să repari ceea ce Microsoft strică. Interfața este greoaie, fie cum o fi, dar ce mă enervează cu adevărat este lipsa unor funcții dedicate dispozitivelor touch-screen. Toate butonasele alea minuscule sunt aproape imposibil de apăsat dacă ai degete groase, iar interfața nu răspunde la comenzile la care te-ai aștepta să răspundă. De exemplu este nevoie de dublu click și hold pentru a trage o fereastră pe ecran pentru că nu știe Windows 11-le ăsta de drag & drop.

Din punctul ăsta de vedere, Steam Deck are de departe interfața mai matură. Acolo totul merge cum trebuie, dar ai și mai puține chestii prin care să te pierzi, iar Valve cu al său Steam Big Picture a făcut o treabă excelentă aplicând o interfață grafică peste sistemul de operare. Lucrurile se vor îmbunătăți și în cazul ROG Ally, dar mai avem de așteptat până atunci.

Dar nimic din astea nu schimbă faptul că strict din prisma compatibilității, ASUS are avantajul. Da, Steam Deck e tare și rulează jocuri în Linux pe care nimeni nu cred că se-aștepta vreodată să le joace pe altceva în afară de Windows și console – dar lista tot e limitată, unele sisteme anti-cheat tot nu merg și bug-urile în jocuri neoptimizate sunt mult mai greu de ocolit sau rezolvat pe Linux. În unele cazuri nici măcar nu vorbim despre rezolvări ușoare, ci de adevărate provocări pentru user.

Asta ne lasă cu o singură soluție: să așteptăm. Steam Deck a avut problemele sale în perioada lansării și unele dainuiesc și astăzi, așa că nu văd de ce ROG Ally ar fi cu ceva diferit. Cu atât mai mult în condițiile în care suntem pe Windows 11, sistem de operare care face probleme și pe unele PC-uri de gaming moderne, deci nu pot avea așteptări de la o consolă portabilă. Personal, mi-aș instala Steam Big Picture în secunda doi și așa aș ține-o, pentru că urăsc cu pasiune Armoury Crate-ul ăsta. Ori mai bine decât atât, țin direct scurtături pe ecran și c’est la vie.

Construit mai bine, dar nu perfect

Când a fost lansată, Steam Deck a fost întâmpinată cu reacții mixte. Unii adoră ideea asta de consolă portabilă improvizată dintr-un PC de mici dimensiuni, mai ales că este loc (și nevoie) de foarte multă creativitate atunci când vorbim despre aspectul produsului, modul în care sunt răcite componentele și schema de control. Valve a trecut prin multe stagii de prototip până a ajuns la forma actuală și a reușit să înghesuie o mulțime de chestioare extra pe ea.

Părea un design imbatabil, mai ales că oferă și răcire bună și ergonomie ok, dar totul s-a schimbat odată cu ROG Ally. Consola de la ASUS nu arată ca un controller construit în jurul unui ecran, ci mai de grabă invers, ca un PC adaptat după forma și utilitatea unui controller. Și cu exemple precum PSP și PS Vita, Nintendo WiiU și Switch pe piață, Ally pare mai de grabă inspirată de-aici decât de Steam Deck-ul de la Valve.

Comparate la mână, amândouă-s pe-acolo ca și greutate, dar Ally este ceva mai ușor de mânuit grație dimensiunilor mai mici. Și chiar dacă în mod normal nu prea contează asta, raportul de greutate per volum este important la un produs pe care-l folosești handheld 90% din timp. ROG Ally este mai înghesuit, ceea ce înseamnă că automat este și mai solid dpdv al construcției. Și după ce te joci câteva ore pe el, Steam Deck va părea că se rupe de la jumătate prin comparație.

Materialele folosite de ASUS nu lasă deloc de dorit, iar pe orice parte ai întoarce-o, consola este cât se poate de robustă și închegată. Dar la fel ca și în cazul lui Steam Deck, problema nu e neapărat carapacea, ci mai de grabă butoanele. Povestea se repetă și în cazul lui ROG Ally, ale cărui butoane de Xbox se simt de parcă apasă pe mămăligă, nu pe o membrană. Și în plus, asta e ceva ce-am observat și-n alte recenzii, am reușit să le blochez de multe ori sub carcasă. Nu stau bine în poziție și la o apăsare mai fermă se mișcă din gaura prin care ar trebui să circule.

Nici triggerele nu sunt mai răsărite, fiind la fel de mici și fragile, însă stick-urile chiar m-au impresionat. Sunt net superioare celor de la Steam Deck și sunt așezate într-un format asimetric, mult mai ergonomic decât cel oferit de controllerele cu format pentru PlayStation. Pe perioade mai lungi am observat că prefer să mă joc pe ROG Ally, dar în același timp am dat și de-un neajuns enervant: dacă ai palmele mai mari, muchiile din zona de jos te vor împunge într-o zonă sensibilă, în zona moale dintre degetul mare și inelar.

Măcar nu te frige la palme, chestie care lui Steam Deck îi cam place să facă. Și oricât de funny ar suna denumirea sistemului de răcire din ROG Ally, cică Zero Gravity, își face treaba al naibii de bine. Ventilatoarele de la interior sunt cuminți și nu generează foarte mult zgomot, iar când se formează hotspot-uri, acestea sunt de obicei “în tavan”, între triggere. Adică nu vei atinge zona caldă din greșeală și nici nu stai cu degetele pe acolo în mod normal. Iar ca greutate, ROG Ally are 608g, cu vreo 61 mai puține decât Steam Deck. Nu sună a mare lucru, dar după vreo ora-două începi să simți alea câteva zeci de grame.

Și să nu credeți că scot Republic of Gamers ceva fără iluminare RGB. Ally vine cu câte un inel luminos în jurul fiecărui thumbstick, iar iluminarea poate fi controlată ca de obicei din Armoury Crate. Nu este ceva deranjant și nici nu îți rupe ochii. Ba chiar m-a ajutat iluminarea când mă jucam noaptea pentru că găseam imediat stick-urile cu degetul pe întuneric. Iluminarea RGB poate fi sincronizată și cu alte dispozitive ale producătorului, precum căștile wireless ROG Cetra, deci rămâi și-n ecosistem dacă ai mai multe produse Republic of Gamers.

Dacă totuși căștile nu sunt pe placul tău și vrei să te joci pe boxe, difuzoarele incluse în ROG Ally sunt destul de bune. Avem parte de două bucăți așezate central care vin și cu tehnologie de anulare a zgomotului de fond cu ajutorul inteligenței artificiale, dar și cu suport pentru formate Dolby Atmos și Hi-Res Audio. Se aud bine chiar și la volum maxim, fără cine știe ce distorsiuni, iar la 80% din volum am găsit echilibrul perfect.

Concluzie

Acum că v-am prezentat noua ROG Ally, nu vă mai rămâne decât s-o cumpărați. Asta desigur, dacă o să puteți, pentru că am o presimțire că nebunia asta o să vândă ca pâinea caldă, iar dacă succesul lui Steam Deck este un indicator bun, cred că Ally va fi mai mereu sold-out. Oferă o configurație hardware puternică și actuală, cu loc de îmbunătățiri. Platforma în sine este la început de drum, vorbind despre Zen 4 care încă necesită îmbunătățiri. Chip-ul grafic este RDNA 3 deci o să pupe și FSR 3 când o da Domnu’ să se întâmple minunea și cu promisiunea celor de la ASUS că și interfața grafică se va bucura de optimizări în timp, chiar cred că potențialul acestei console este mare… mai mare decât cred mulți.

După care mai ai și ecranul net superior. Mulți nu s-au încumentat să-și cumpere Steam Deck fix din cauza display-ului, dar acum că există o alternativă puțin mai scumpă dar mult mai bună, cred că unii își vor găsi curajul să facă pasul și să cumpere o consolă portabilă.

Și ca să închei frumos povestea asta, vin și cu un scenariu de utilizare realist. Mă uit de ceva vreme la o consolă d-asta portabilă, dar Linux-ul și ecranul m-au făcut să mă feresc de Steam Deck. Acum că există ROG Ally, mi-aș lua unul și i-aș trânti interfața Steam Big Picture în secunda doi. Doar acolo mă joc, așa că altă interfață nu prea are sens, iar cum Armoury Crate-ul de la ASUS este borked, prefer să o schimb oricum. Partea bună este că Windows e full de aplicații, așa că poți să-ți personalizezi experiența mult mai departe de atât. Din partea mea, ROG Ally primește o mare bilă albă și până la proba contrarie, nu cred că există o alternativă mai bună pe piață.

Iar pentru cei care își fac probleme din pricina prețului, nu uitați că Republic of Gamers mai au pe țeavă încă un model de Ally, probabil un SE sau Lite. Ăsta o să fie dotat cu un Ryzen Z1 non-Extreme. Procesorul este cu doar 200MHz mai leneș decât versiunea Extreme, însă placă video este mult mai slabă. Dar acolo cred că ne uităm la o consolă pentru jocuri indie, cu focus mare pe durata de viață a bateriei, deci s-ar putea ca ASUS să cucerească fără mari dificultăți piața asta de console de buzunar cu Windows.