Căștile True Wireless (TWS) au ajuns în cei câțiva ani de la lansarea primei perechi de AirPods un accesoriu pe care mulți îl avem, dar ce faci dacă formatul actual cu dopuri care îți violează canalul auditiv nu este pe gustul tău? Ei bine, sunt deja câteva brand-uri care își încearcă mâna la filosofii diferite, iar noua pereche Xiaomi OpenWear Stereo este una dintre perechile de căști wireless diferite.
În primul rând, și cea mai mare diferență față de celelalte perechi de căști este că acestea nu îți intră în urechi, ci stau deasupra lor, un lucru practic din mai multe puncte de vedere. În primul rând, în general, căștile de genul ăsta sunt mai comode pentru purtat o perioadă mai lungă de timp, deoarece sunt mai mult prinse de pavilionul urechii tale decât îndesate înăuntru. În al doilea rând, o abordare deschisă de genul ăsta îți asigură faptul că, pe lângă muzică, mai auzi câte ceva și din sunetele ambientale din jurul tău, gen claxoane de mașini, deci poți fi mai prezent și mai atent atunci când mergi sau alergi pe stradă.
Dar vin și cu câteva dezavantaje notabile, care ar putea reprezenta un dealbreaker pentru unii, dar ajungem și acolo. Astea fiind zise, rămâneți cu mine pe mai departe ca să vedem dacă noua pereche de căști open de la Xiaomi are sau nu ce-i trebuie.
Design, construcție și confort
Dar toate la timpul lor, și începem așadar cu perechea de căști Xiaomi OpenWear Stereo. La prima vedere, căștile arată ca un handsfree de pe vremuri, cum aveau taximetriștii, dar nu lăsați asta să vă păcălească, pentru că OpenWear pot face mult mai mult decât atât. Cu toate astea, modul cum se prind de ureche este similar cu mai sus menționatele handsfree-uri, deci ai un braț de cauciuc care se așează pe exteriorul urechii, alături elementul pentru difuzor gândit să stea deasupra canalului auditiv.
Materialele din care sunt construite căștile nu sunt deloc rele, cauciucul este moale și de foarte bună calitate iar plasticul lucios din mijloc arată bine, deși suspectez că se poate zgâria ușor dacă nu ai grijă. Brațele în sine sunt robuste și suficient de flexibile încât să îți permită să le așezi într-o poziție cât mai confortabilă pentru forma urechilor tale.
Și dacă tot am menționat de asta, hai să vorbim confort. Iar aici am câteva virgule, dar voi spune din start că, dacă ești o persoană care nu poartă ochelari, vei uita că ai niște căști pe urechi la câteva minute după ce începi să le porți. Sunt ușoare, nu există puncte de presiune nicăieri care să te jeneze după o perioadă mai lungă de folosire iar forma lor s-a potrivit bine la toți oamenii cărora le-am înmânat căștile să le testeze.
În schimb, eu sunt ochelarist, iar cum brațul de susținere trece fix pe deasupra urechii în punctul cel mai sus, adică tot acolo unde se odihnesc și brațele ochelarilor, avem un mic conflict care nu e tocmai plăcut. Ce vreau să spun este că locul unde ochelarii și căștile se întâlnesc poate deveni incomod după câteva zeci de minute, dar your mileage might vary, așa cum zice americanul. Poate ai niște ochelari cu brațe mai subțiri decât ale mele, sau poate pur și simplu nu te va deranja deloc, dar asta poți știi cu siguranță doar dacă probezi tu o pereche de Xiaomi OpenWear.
Sunet
Acum trecem la al doilea aspect extrem de important atunci când vine vorba de o pereche de căști: sunetul. Pentru că degeaba sunt comode, dacă se aud ca niște cutii cu boxe de Solenza atașate. Și aici lucrurile nu stau rău, dar nici grozav. În mod previzibil, bass-ul e sublim dar lipsește cu desăvârșire, un lucru la care m-am așteptat imediat cum am aflat ce fel de căști sunt astea. E greu să livrezi un bass punchy și prezent într-un format deschis cum e acesta, deci dacă ești un mare fan al frecvențelor joase și nu îți imaginezi muzica fără bass, atunci caută altceva.
Dacă nu pui așa mult preț pe asta însă, OpenWear nu se aud deloc rău. Au o doză serioasă de claritate, ceea ce am apreciat, iar vocalizele regretatului Layne Stanley pe piesa Man in the Box de la Alice in Chains sună bine și fără distorsiuni. Am remarcat însă ceva probleme la frecvențele foarte înalte, cum ar fi cinelele tobelor în piesele country, unde timpanul meu a fost deranjat, în unele cazuri, de audio. Separarea între instrumente e ok, nimic spectaculos, și aș spune că mi-ar fi plăcut o idee mai multă spațialitate, că tot avem în față o pereche de căști open.
Dar, cu toate astea, am fost mulțumit de felul cum se aud. Desigur, perechea asta de căști nu este gândită pentru audiofili și se vede, iar pentru scopul lor inițial de a adăuga o coloană sonoră navetei sau activităților tale fizice, nu am ce să comentez. O să comentez totuși la capitolul anularea activă a zgomotului de fond pentru că da, OpenWear au și așa ceva, dar aș descrie eficiența lui drept „aproape inexistentă”.
Dacă ai căștile în urechi și activezi și dezactivezi ANC-ul vei simți o mică diferență, ca și cum lumea s-a dat cu 10% mai încet, dar atât. Conversațiile celor din jur, zgomotul motorului de autobuz și alte sunete asemenea, pe care în mod normal un sistem de ANC le-ar bloca fără drept de apel, trec aici nestingherite direct în urechea ta. Adevărul e că asta îți și dorești de la o pereche de căști de genul, dar nu era mai bine, mai simplu și mai ieftin dacă Xiaomi nu includeau deloc funcția asta? Eu zic că da, și poate generația următoare (dacă va exista una) ori va renunța complet la ANC pentru un preț mai mic, ori va îmbunătăți serios sistemul până în punctul în care merită folosit dacă vrei o doză de liniște.
Ca să nu credeți că sunt hater și atât, am fost impresionat de felul cum perechea asta de căști izolează sunetul emis de ele doar pentru tine. Practic, dacă ții căștile la un volum rezonabil, între 50 și 70 la sută să zicem, cei din vecinătatea ta imediată nici nu vor știi că asculți muzică. Ăsta e un plus mare dacă intenționezi să le folosești și în spații mai liniștite, cum ar fi o bibliotecă sau la birou, unde nu îți vei polua fonic colegii. Dacă le dai în blană însă, nu doar că devin audibile și de cei din jur dar și calitatea audio per se scade și devin destul de incomode de ascultat.
Funcții extra și aplicație
Dar ca orice produs tech din zilele noastre, normal că Xiaomi OpenWear Stereo vin cu o aplicație la pachet, și am câteva gânduri de împărtășit cu voi. Am apreciat faptul că poți configura gesturile și acțiunile pe care ele le controlează. Astfel, cu o apăsare dublă poți da pauză la piesă, cu una triplă poți da skip iar cu o apăsare mai lungă poți activa asistentul virtual de care telefonul tău dispune, iar toate astea pot fi modificate după preferințe.
Dacă ar fi să mă iau de ceva în legătură cu aplicația însă, mi-ar fi plăcut să văd un egalizator în toată regula. As it stands, singurele două opțiuni sunt pentru a boosta frecvențele înalte sau vocile, două efecte care, dacă activate, înrăutățesc simțitor calitatea audio. Nu mă gândesc neapărat la un egalizator cu 8 sau 12 benzi, ci măcar unul cu trei distincte, pentru bass, medii și înalte separat. Cer mult?
O funcție prezentă de care mă bucur este suportul pentru conexiune duală, ceva ce din ce în ce mai mulți producători încep să includă în produsele lor. Practic, asta înseamnă că această pereche de căști se poate conecta la două device-uri simultan, cum ar fi un telefon și un laptop, și știu să comute în mod inteligent sursa în funcție de nevoile tale. Imaginează-ți că lucrezi pe laptop cu Spotify-ul deschis în fundal. În același timp primești un apel pe telefon, iar tot ce trebuie să faci este să răspunzi iar căștile se vor schimba automat, fără să fie nevoie de vreun input din partea ta.
În afara celor expuse până acum, aplicația mi se pare cam spartană, și un loc unde Xiaomi mai are ceva de lucrat. Cu toate astea, trebuie să raportez că nu am avut probleme de fiabilitate, crash-uri sau bug-uri cu aplicația, deci deși nu e cea mai plină de funcții implementare, măcar merge bine. Nu m-am lovit de probleme nici cu conexiunea căștilor la telefon, și nu am avut momente în care să se întrerupă sunetul și nici nu am auzit artefacte specifice unei conexiuni Bluetooth neadecvate.
Apelurile se aud ok, atât în tabăra interlocutorului cât și a receptorului. Eu am reușit să aud persoana de la celălalt capăt al firului tare și clar, iar microfoanele mi-au transmis vocea mai departe corect. Nu sunt cele mai bune căști pentru apeluri și convorbiri, dar îți poți face treaba cu ele și persoana care te ascultă te va înțelege fără prea mari probleme.
Un dezavantaj inerent unui format de genul ăsta este dimensiunea carcasei de încărcare, care este substanțial mai mare decât la orice altă pereche de căști obișnuite. HUAWEI au reușit să evite problema asta cu design-ul nonconformist al căștilor FreeClip, dar aici nu e cazul. Carcasa este lată și lungă cât o zi de post, deci nu îți va încăpea în buzunarul mic de la blugi, dar este totuși destul de subțire.
Nu am nimic de reproșat la capitolul baterie și autonomie însă, iar cele 7,5 ore de playback continuu ar trebui să fie suficiente în aproape orice scenariu. Când rămâi fără juice la căști, baza mai poate suplimenta încă aproape 40 de ore, ceea ce nu e rău deloc.
Concluzie
Ne apropiem de finalul recenziei, deci e vremea să tragem și niște concluzii. Dar înainte de toate, prețul. La momentul scrierii acestui material, Xiaomi OpenWear Stereo sunt disponibile pentru suma de 690 de lei, un preț corect dacă ce cauți de la o pereche de căști sunt confortul și bateria de lungă durată. Însă, trebuie să recunosc că mi-au plăcut mai tare FreeClip-urile celor de la HUAWEI. Erau mai comode pentru un ochelarist ca mine, calitatea audio e comparabilă sau mai bună și prețul a ajuns să fie similar.
Deși lansate la 999, acum le găsești pe site-ul oficial pentru puțin sub 700 de lei, deci vorbim de o diferență destul de mică între cele două modele. Dar dacă forma variantei de la HUAWEI nu e pe gustul tău, atunci poți să mergi liniștit pe Xiaomi OpenWear Stereo. Se aud ok, sunt rezistente și își fac treaba bine, deci dacă ești în căutare de o pereche de căști deschise cu care să auzi și lumea din jurul tău când ești out and about, poți trece pe listă și modelul ăsta.
