Xiaomi 15T Pro a sosit pe neașteptate și mi se pare chiar un telefon frumos. Are dimensiunile 162,7 mm înălțime, 77,9 mm lățime și doar 7,96 mm grosime, la o greutate de 210 grame. Adică un echilibru între masiv și ergonomic, dar înclinând binișor spre masiv.
Carcasa e sculptată dintr-un aliaj de aluminiu 6M13, cu spate din fibră de sticlă și sticlă, iar marginile rotunjite îți dau impresia că telefonul a fost gândit să alunece lin între palmă și buzunar. O să vorbim și puțin mai încolo de alunecat…Ecranul e protejat de Gorilla Glass 7i, are rezistența la apă și praf IP68, ceea ce înseamnă că poate fi scufundat în apă dulce până la adâncimea de 3 metri. Vine în trei nuanțe: Black, Gray și Mocha Gold, iar noi am primit la test versiunea argintie (Gray).
Cu alte cuvinte, e un pachet în care esteticul nu e doar „de vitrină”. Xiaomi a investit în materiale, în rezistență și în echilibrul dintre eleganță și robustețe.
Xiaomi 15T Pro nu e doar frumos. Mai e și mare și relativ greu, dar mai ales alunecos. Mi-a dat emoții când era să-l scap la un moment dat pe gresie, de aceea prima dată când l-am scos în lume i-am pus carcasa de protecție cu care vine în pachet. Aproape toată frumusețea s-a dus, dar a crescut exponențial siguranța oferită, aspect esențial când folosești telefonul mobil în viața de zi cu zi.
După ce am făcut pace cu ideea că frumusețea trebuie protejată cu o carcasă, a venit momentul să vorbim de ecran.
Și aici începe alt spectacol. Avem de-a face cu cel mai mare display pus vreodată pe un Xiaomi din seria T, de 6,83 inch, cu margini ultra-subțiri de doar 1,5 mm realizate prin tehnologia LIPO și o luminozitate care sare la 3200 de niți. Soarele nu mai e adversar, că nu te încurcă cu nimic. Poți să stai în mijlocul zilei, pe terasă, în soare, și tot vezi clar ce faci.
Rezoluția e de 2772 pe 1280 pixeli, panoul AMOLED cu refresh la 144Hz, adică un carusel de fluiditate. Iar certificările TÜV vin să spună că ochii tăi nu vor protesta la maratoane de TikTok sau gaming, pentru că ecranul știe să reducă flicker-ul și lumina albastră. Acesta este certificat ca „Circadian Friendly”, în traducere liberă, nu-ți dă reset la ceasul biologic când adormi cu el în mână.
Pe partea de calitate a imaginii, avem suport pentru HDR10+ și Dolby Vision, deci filmele și serialele arată exact cum au fost filmate, în culori vii, naturale, iar contrastul e suficient de adânc încât să nu mai faci diferența între negru și tăcerea dintr-o sală de cinema.
Adică, după ce te cucerește prin construcție și prezență, Xiaomi 15T Pro încearcă să-ți arate că frumusețea nu ține doar de carcasă, ci și de felul în care vezi lumea prin el. Dacă ecranul e great, sunetul trebuia să fie măcar cinema stereo, nu? Xiaomi 15T Pro vine cu difuzoare duale reglate de Harman Kardon, un array de trei microfoane și Dolby Atmos. Tradus: când pui un clip sau o piesă, nu te mai simți ca la telefon, ci ca și cum ai avea o boxă mică, dar serioasă, în mână.
Certificările Hi-Res și Hi-Res Wireless sunt acolo ca să confirme că nu e doar marketing. Cu o pereche bună de căști pe Bluetooth, diferența se simte imediat: basul e plin, mediile clare și vocile nu par scoase dintr-un borcan. Și da, la filme sau jocuri chiar simți efectul surround, mai ales când îl ții landscape. Nu zic că înlocuiește un soundbar, dar pentru un telefon, e surprinzător de imersiv.
La interior, Xiaomi 15T Pro vine cu procesorul flagship MediaTek Dimensity 9400+, construit pe 3 nm, cu CPU până la 3,73 GHz, GPU Immortalis-G925 MC12 și NPU 890 dedicat pentru AI. „Motorul” e completat de 12GB de RAM LPDDR5X și stocare UFS 4.1 de 1TB, ceea ce înseamnă performanță excelentă în gaming și multitasking. Sistemul de operare e Android 15 cu noua interfață HyperOS 3 și cu integrarea HyperAI, care aduce optimizări de design, multitasking mai fluid și funcții inteligente pentru întregul ecosistem de device-uri.
Telefonul suportă toate combinațiile posibile de SIM-uri: două nanoSIM-uri fizice, un nanoSIM plus, un eSIM sau chiar două eSIM-uri. La capitolul conectivitate ai 5G, Wi-Fi 7, Bluetooth dual 6.0 și NFC.
Tot aici mai apare și o curiozitate numită Astral Communication, adică posibilitatea de a vorbi direct între două telefoane din serie, fără rețea, pe distanțe de până la 1,9 km. Bun pentru munte, pădure sau apocalipsă zombie, gen The Walking Dead.
Xiaomi a anunțat recent că multe dintre telefoanele lor premium vor primi patru versiuni majore de Android și până la șase ani de patch-uri de securitate, dar nu există încă o confirmare oficială că 15T Pro va fi inclus în lista asta, așa că da, există speranță, dar nu putem garanta.
Când vine vorba de teste sintetice, Xiaomi 15T Pro îți pune câteva piedici. Aplicații consacrate precum 3DMark, AnTuTu Benchmark sau PCMark nu funcționează sau telefonul îți arată că nu sunt disponibile direct în Play Store. Sigur, Antutu nu e în PlayStore, PCMark este, dar nu apare la căutare, ca și cum nu există și dacă totuși ajungi la ea cumva îți spune că nu e compatibilă cu versiunea ta de Android. Bullshit, am descărcat-o dintr-o terță piață de aplicații și a mers.
Iată pașii: când descarci APK-ul dintr-o sursă externă prin browser îți apare Mi App Mall care scanează aplicația, apoi îți deschide o pagină să selectezi unde vrei s-o salvezi, după care apare un avertisment de 10 secunde care îți reamintește că te joci cu focul. Dacă dai totuși OK, mai treci printr-un Xiaomi Security Scan pentru verificare: e scanat APK-ul să vadă dacă conține viruși, dacă e aplicație contrafăcută și dacă mai prezintă și alte riscuri. Un mic maraton digital, dar care în final a dat rezultate.
Exagerând puțin, e mai plin de obstacole decât era acum câțiva ani să instalezi serviciile Google pe un Huawei. Și, ca spectacolul să fie complet, a mai apărut și o reclamă la Mini Relaxation Games. Atunci am trimis și eu un burst de organe în direcția dezvoltatorilor de la Xiaomi și am înțeles pe pielea mea la ce se referă oamenii când pomenesc de reclamele din system launcher. Situația seamănă cu un trailer pentru viitorul Android, unde Google va aproba fiecare dezvoltator și va limita sideloading-ul. Cu alte cuvinte, un fel de preludiu la cenzura care bate la ușă.
Bun, acum că am trecut prin toate aceste aventuri digitale, să ne uităm la testele care chiar au mers și la rezultatele obținute. În Geekbench 6, Xiaomi 15T Pro a obținut 2586 puncte single-core și 7793 multi-core, confirmând forța procesorului MediaTek Dimensity 9400+. Rezultatele sunt peste ceea ce oferă Exynos 2400 de la Samsung, dar încă rămân sub nivelul atins de Snapdragon 8 Elite de la Qualcomm. PCMark Work 3.0 a scos 15.960 puncte, cu un plus important la Photo Editing (27.717 puncte) și Web Browsing (19.137 puncte), semn că telefonul se simte ca peștele în apă la multitasking și sarcini de productivitate.
Testul de stocare a atins 155.916 puncte, cu viteze de scriere secvențială de peste 2.800 MB/s și citire de peste 1.600 MB/s, valori excelente pentru UFS 4.1. În CPU Throttle se vede și partea mai puțin glorioasă: procesorul a scăzut până la 84% din performanță la sarcini susținute, rămânând totuși stabil pe termen scurt, cu o temperatură maximă de 42°C și un throttling mediu de aproximativ 17% în testul pe 5 minute.
Din testele sintetice pe care le-am putut face reiese că hardware-ul e de top, dar și că 15T Pro are tendința să se încălzească repede. Asta ne face să bănuim că Xiaomi a preferat să ofere viteză maximă în sprinturi scurte pentru efectul „wow”, dar să taie din putere pe termen lung, ca să protejeze bateria și să evite supraîncălzirea. Nu știm exact, dar așa pare!
Xiaomi mai promite și un sistem de răcire IceLoop 3D, care ar trebui să țină temperaturile în frâu (deși testele noastre arată că nu e chiar atât de magic).
Totuși, există un scenariu care contrazice această impresie: gaming-ul. Am jucat cu setările la maximum și telefonul s-a încălzit simțitor, nu am observat nici o clipă vreo încetinire sau vreun disconfort termic care să mă scoată din joc. Da, se încălzește, dar nu atât încât să-ți faci omletă pe el.
La capitolul autentificare biometrică, Xiaomi 15T Pro bifează tot ce trebuie: senzor de amprentă în ecran și recunoaștere facială rapidă. Funcționează excelent, fără întârzieri sau erori grave. Totuși, am ajuns într-o etapă în care chiar și telefoanele de buget fac asta decent, așa că ar fi greu de crezut că un flagship killer precum 15T Pro ar putea da greș aici.
Camere și aplicația
La capitolul camere, telefonul vine cu un setup gândit să acopere toate focalele și scenariile de utilizare. Avem un sistem triplu, co-dezvoltat cu Leica, care acoperă de la ultra-wide (0,6X), până la super-telephoto (100X).
Camera principală Leica de 23 mm are un senzor de 50 MP Light Fusion 900, combinat cu o lentilă cu diafragmă f/1.62 și stabilizare optică. Alături de ea, găsim un teleobiectiv de 50 MP, Leica 5x Pro telephoto (115 mm) cu lentilă Leica Summilux, capabil de 5x zoom optic și până la 10x zoom de nivel optic, după cum zice Xiaomi. A treia e o ultra-wide de 12 MP la 15 mm, cu un câmp vizual de 120°, pentru peisaje și fotografii de grup.
Camera frontală wide (21mm) are un senzor de 32 MP, cu diafragmă f/2.2 și unghi de 90°. Cu alte cuvinte, surprinde un câmp de cuprindere mult mai larg decât vederea clară a ochiului uman, potrivit pentru selfie-uri de grup sau fundaluri largi.
Pe partea de video, filmarea merge până la 8K 30fps, plus 4K la 120fps și chiar 4K 60fps 10-bit Log cu LUT-uri, ceea ce îi dă un aer serios pentru cei care vor control cinematografic. Și, important, HDR10+ e disponibil pe toate focalele, deci culorile și contrastul se păstrează și când schimbi între camere.
În aplicația de cameră utilizatorul grăbit găsește modurile clasice (Video, Photo, Portrait sau Documente) unde AI-ul și Leica Vibrant sau Authentic fac toată treaba. Dar pentru cei care vor control total, modul Pro deschide cutia cu unelte serioase: fotografiere la 50 MP RAW, histogramă live, reglaje manuale de ISO, shutter și balans de alb, plus LUT-uri Leica (profile de culoare predefinite, ca să obții un look cinematografic direct din cameră) și alte setări personalizabile.
Tot în Pro ai modurile Slow Shutter (expunere lungă pentru lumini lungi, apă mătăsoasă sau cer înstelat), Quick Snap (fotografie instant, direct din standby, cu setările prestabilite) și Documentary (culori și contrast naturale, pentru un look autentic fără artificii). Ai și posibilitatea să creezi un profil pe gustul tău, unde salvezi setările preferate de expunere, balans de alb, focalizare sau profil de culoare Leica, pe care să le poți folosi oricând.
În setările generale găsești și o funcție precum Adaptive telephoto, care decide singură când să treacă de pe camera principală pe telefoto, în funcție de distanță și iluminare. O altă funcție din setările foto care mi s-a părut interesantă e că poți alege dintre 3 setări de distanță focală (23mm, 28 mm și 35mm) pentru camera principală, o abordare smart și utilă pentru compoziții și gusturi diferite.
Pe partea de selfie, telefonul vine cu un întreg arsenal de înfrumusețare digitală. Ai Smooth și Tone ca să-ți netezești pielea, Contour și Makeup pentru un machiaj virtual, iar la nivel mai „chirurgical” poți ajusta Slender, Head size sau chiar linia părului. Vrei ochi mai mari? Ai Big Eyes. Vrei dinți mai albi? Ai Teeth. Practic, selfie mode e un mini salon de estetică digitală, unde poți ieși direct pregătit pentru Instagram fără să mai treci pe la oglindă.
La video urci până la 8K/30fps, ai stabilizare ShootSteady, mod Night video și chiar un Teleprompter integrat pentru vloggeri.
La capitolul AI, aplicația de cameră vine cu câteva unelte practice: Extended depth of field (extinde zona aflată în focus atunci când folosești teleobiectivul la distanțe mici), Ultra zoom Beta (folosește AI pentru a îmbunătăți claritatea imaginilor mărite), scanarea automată a codurilor QR și chiar notificări de orientare, utile când fotografiezi documente sau vrei să ții telefonul perfect paralel cu solul.
Foto-video utilizare
Deci cum sunt camerele? În primul weekend l-am scos în oraș prin Centrul Vechi, am coborât la Universitate și am ieșit de la metrou vis-a-vis de Intercontinental, noul Grand Hotel Bucharest.
Am luat-o spre Universitate, am pozat diverse: de la o scară de bloc, amestec de grafitti si gri întunecat, până la fântâna arteziană, camerele de supraveghere de pe Universitate și TNB-ul. Am filmat intersecția la toate rezoluțiile și am coborât în dreapta, spre Calea Victoriei.
Mostră video 4k / 30 fps.
Am dat peste Librăria Eminescu și o frizerie încremenită în timp, care avea niște scaune din alea clasice ca în anii `80, când mă ducea bunicul la tuns, plângând. Eu plângeam, nu el. Asta e ca în bancul ăla vechi, când striga tovarășa profesoară: „…escule, mâine să vii cu tac-tu tuns la școală!
Am tras pe drum în cele două moduri Leica, Vivid și Neutral, la un moment dat am intrat și în modul Documente și am pozat B&W și Enhanced deși secțiunea aia e pentru totul altceva. Hotelul Corinthia arată grozav și în pozele alb negru și în toate versiunile de color.
Pe colț, la fostul magazin Romarta am traversat spre cercul militar „să mă scald” în balta aia perpetuă, mă rog, de vreo 5 ani măcar. Apoi m-am întors pe mijlocul străzii și luat-o în spre Palatul Telefoanelor. Era lume multă. Și la Capșa era plin balconul, dar mie îmi făcea mai mult cu ochiul candelabrul, care se întrezărea discret. L-am pozat la întoarcere când se risipiseră tutungiii.
Pe calea Victoriei, cam între Palatul Telefoanelor și Novotel, era o mare de oameni în jurul unui grup de tineri care cântau ceva cover-uri însoțiți de dansatoare. I-am filmat și eu puțin, dar am ajuns chiar când „strângeau taraba”.
O mostră 8k /30 fps.
Am tras câteva cadre cu ultrawide-ul la Novotel, m-am așezat o clipă să privesc oamenii și să-mi suflec sufletul, dădea pe afară de atâta liniște în toată agitația asta. După câteva minute am luat-o backwards spre capătul celălalt al străzii, pe unde am venit. M-am scurs printre localnici, turiști, vitrine și m-am oprit în față la Teatrul de Revistă, cu ochii pe afișe. Mamă câți necunoscuți!!! Niște caricaturi reușite cu politicieni și actori caught my attention, felicitări lui Ovidiu Stanciu!
Am dat să trec mai departe, dar un colț dubios împânzit de afișe, grafitti si o instalație de gaze (cred) mi-a fost model pentru câteva minute. Am traversat intersecția și am pozat în lung bulevardul Regina Elisabeta, după ce-am tras din nou Corinthia și cu ultrawide-ul. După câțiva pași am virat stânga pe sub o boltă și am luat la pozat Biserica Doamnei, înghesuită între blocuri. Interesant jocul de lumină și întuneric parcă boostat de antiteza arhitecturilor și a diferenței uriașe de vârstă.
Am ieșit și am tras câteva cadre într-o baltă, apoi am luat-o în jos spre cheiul Dâmboviței. M-am oprit pe la clădirea CEC-ului, care arată superb și am pozat-o din mai multe poziții. Era și ceva DJ-ală pe străzile înconjurătoare și am profitat de luminile lor să scot un cadru mai bogat.
Apoi am luat-o pe strada îngustă cu Carul cu Bere și la „intersecție” am făcut stânga spre BNR, apoi am mers în jos pe Lipscani și aici din nou „aglomerație ca la nebuni”. Oare de unde vine expresia asta? Într-un loc unde se terminau terasele, vis-a-vis de un magazin mai răsărit, un cerșetor mustăcios, cu șapcă, mânca cu vioara lângă el. Și mi-am adus imediat aminte de un dialog din Filantropica:
”- Violonist necăjit care nici nu mai cântă de disperat ce e.
– Sfâşietor… Poanta e că n-a cântat niciodată. Hehe. Habar n-are, săracu'.
– Nici vioara nu ştia s-o ţină pe genunchi. Io l-am învăţat.
– Da' uite că oamenii îi dă. Cât poa‘ să dea?
– N-o să-ţi vină să crezi. În câteva ore adună o mică avere.”
Am făcut dreapta pe Șelari, unde am dat peste alte terase și alți cerșetori pe lângă un club și m-am îndreptat spre „ieșire”, spre cheiul Dâmboviței. La stradă, multe trotinete și un șir impresionant de taxiuri. Am luat-o în stânga și am coborât la metrou.
Acestea sunt rezultatele unei plimbări de weekend de circa 3 ore. Într-o altă incursiune prin parcul Titan am făcut acest exercițiu, pornind de la ultrawide până la zoom-ul maxim.
Primul set, de la stânga la dreapta: ultrawide, camera principală wide, zoom 2x, zoom 5x.
Al doilea set, de la stânga la dreapta: zoom 10x, zoom 30x, zoom 60x și zoom 100x.
O mostră video 8K/30 fps din același loc.
Și o mostră video 4K / 30 fps pornind cu camera principală, trecând pe zoom 2x, 5x și revenire.
Am sute de alte imagini trase cu telefonul, dar cred că din exemplele de mai sus îți poți face o idee clară despre ce poate să facă în materie de foto și video.
Întrebarea logică e: e un cameraphone? Răspunsul e gri: și da, și nu. Ca pachet complet, telefonul e un flagship-killer cu pretenții clare de flagship, poate chiar cel mai bun în categoria asta, deși nu le-am testat pe toate. Ce pot spune fără dubii este că pe partea foto-video e unul dintre cele mai complete și mai solide telefoane de pe piață. Un cameraphone-killer.
Să ne înțelegem, nu e Xiaomi 15 Ultra și nici Huawei Pura 80 Ultra, dar pentru cine vrea un device cu care să facă foto-video pentru blog, Instagram sau orice altă platformă, e mai mult decât suficient. Și, bonus, nu trebuie să faci neapărat credit ca să-l cumperi. Dar nici nu e ieftin.
Când m-am apucat de review nu mă așteptam ca telefonul să mă surprindă cu altceva în afară de frumusețea construcției, dar partea de foto-video chiar a reușit. Totuși, ca să nu crezi că e perfect, iată și câteva minusuri:
– uneori ceea ce vezi pe ecran nu se potrivește cu rezultatul final, mai ales noaptea. De exemplu, acoperișul de la clădirea CEC părea complet ars pe ecran, dar în fotografie era expus corect;
– în contralumină, ziua sau noaptea, imaginea ar putea fi gestionată mai bine – o problemă pe care o întâlnim și la unele flagship-uri;
– noaptea, sursele de lumină puternice produc halo-uri vizibile, iarăși ceva ce apare și pe telefoane de top;
– dacă descarci pozele pe PC te uiți la pozele cu zoom 2x sau mai mare, sharpening-ul e agresiv și se vede destul de clar;
– în scene cu diferențe mari între zone întunecate și luminoase, echilibrul pare să se piardă și contrastul devine mai puternic decât ceea ce percepi cu ochiul liber.
Ca să închei secțiunea într-o notă pozitivă, trebuie să spun că unul dintre marile atuuri ale telefonului e viteza declanșării. Practic, m-a ajutat să prind un fulger în acțiune.
Nu e o fotografie perfect expusă sau încadrată, dar e un instantaneu autentic, care demonstrează clar cât de rapid reacționează declanșarea.
Xiaomi 15T Pro este loaded și cu HyperAI, ca să nu uiți că trăim în era inteligenței artificiale. Ai Gemini integrat, plus un arsenal de funcții în AI App Boost: scriere asistată, editare foto-video, traduceri simultane, subtitrări pentru apeluri și chiar recunoaștere vocală care distinge cine vorbește. La cât de multe face, mai lipsește doar să-ți aducă și cafeaua la pat dimineața.
Chiar și ecranul are AI dedicat prin AI Image Engine și AI HDR Enhancement, care îți reglează culorile și contrastul mai repede decât apuci să intri tu în setări. Parcă Xiaomi vrea să te facă să simți că AI-ul e lipit de tine la fiecare atingere.
Pe lângă ce am testat eu direct, există și ale atuuri care merită amintite. Xiaomi vorbește mult despre noua platformă AISP 2.0, cu funcții ca PortraitLM 2.0 și ColorLM 2.0, care ar trebui să rafineze portretele și să aducă tonuri mai naturale. Tot aici intră și efectele bokeh noi din Master Portrait, plus distanțele focale iconice din modul Leica Street Photography, inclusiv exclusivul 135 mm pe Pro.
Reîntorcându-mă la chestii mai concrete, Xiaomi 15T Pro vine cu o baterie de 5500 mAh, suficientă pentru o zi intensă de utilizare și chiar mai mult în regim moderat. Încărcarea e unul dintre punctele forte: 90W pe fir, care duce bateria de la 0 la 100% în aproximativ 19 minute, și 50W wireless, ceea ce îl clasează printre campionii încărcării rapide. Dar n-ai încărcător în pachet și va trebui să-l cumperi separat.
Un fel de concluzie
Xiaomi 15T Pro e genul de telefon care vrea să fie judecat pe fapte, nu pe pedigree. Și pe fapte, chiar are ce arăta: construcție premium, ecran spectaculos, difuzoare stereo reglate de Harman Kardon, procesor de top, AI la tot pasul și, mai ales, un sistem foto-video foarte complet. Nu e Ultra, dar nici nu trebuie, pentru majoritatea utilizatorilor, e suficient de puternic ca să fie „telefonul care-ți scoate Instagramul din anonimat” sau „cameră de buzunar pentru vacanțe”.
Partea mai puțin bună? Camera mai are de lucru la expunere și contralumină, iar la performanță, deși hardware-ul e foarte puternic, sistemul se încălzește repede și taie din putere în sarcini solicitante.
Dar dacă tragi linie, 15T Pro pare un cameraphone killer. Nu e perfect, dar e atât de complet încât este posibil să îngrijoreze unii concurenți.
Prețuri și alte produse / oferte
Și acum partea unde doare sau încântă, în funcție de buget: prețurile. Noi am testat varianta de top, Xiaomi 15T Pro cu 1TB stocare, care vine la 4.699 lei. Dacă nu ai nevoie de atât spațiu, varianta cu 512 GB costă 4.299 lei, iar cea cu 256 GB începe de la 3.799 lei. Versiuna de 256GB mi se pare și cea mai wise pentru majoritatea oamenilor, dar dacă fotografia sau filmarea sunt prioritare, atunci modelele cu stocare mai mare devin justificate.
Fratele mai mic, Xiaomi 15T, e ceva mai accesibil: 2.999 lei pentru 256 GB și 3.299 lei pentru 512 GB.
Toate variantele se găsesc pe mi.com/ro și la marii retaileri sau operatori: Orange, Vodafone, Telekom, Digi, eMag, Altex și Flanco. Culorile sunt și ele elegante: Pro vine în Black, Gray și Mocha Gold, iar modelul simplu în Black, Gray și Rose Gold.
Dar partea cu adevărat interesantă e la beneficii: trei luni gratuite de Google AI Pro, trei luni de YouTube Premium, trei rate fără dobândă și chiar o înlocuire gratuită a ecranului în primele șase luni. În plus, ai o reparație fără manoperă în termen de 12 luni și 24 de luni de servicii VIP.
Și dacă vrei să cumperi de pe mi.com/ro, sunt și bonusuri la pachet: de la HyperCharge Combo la Redmi Pad sau Xiaomi Pad 7, brățări Band 10 în ediții speciale, OpenWear Stereo Pro sau ceasul Xiaomi Watch S4 – toate disponibile la prețuri simbolice când adaugi telefonul în coș.
Comparație / concurență leu pe leu
La 3.800 de lei, varianta de bază a lui 15T Pro mi se pare mai inspirată decât ultimul model testat de noi pe Zona, adică S25 FE. Are procesor mai puternic, mai mult RAM și mai multă stocare încă din start. Plus o baterie mai mare și camere vizibil mai bune.
Continui comparația cu Samsung S25 și S25 Plus, pe hârtie construcția și hardware-ul lor par peste, dar 15T Pro oferă un pachet mai complet în ansamblu. Desigur, și aici ține de gusturi și ecosistem.
Alte alternative din același segment de preț: Xiaomi 14 sau chiar 15 (dacă îl prinzi la ofertă), realme GT 7 Pro, care are Snapdragon 8 Elite și baterie mai mare, dar camere mai slabe decât 15T Pro, și iPhone 16e, care în afară de preț nu prea are cum să concureze cu eroul review-ului de azi. Și da, repet fără să greșesc: ține și de gusturi.
Pentru varianta de 1TB o comparație firească e și cu Honor Magic7 Pro, dar aici Xiaomi 15T Pro pierde clar: Magic7 Pro e superior atât pe hârtie, cât și în utilizarea reală. Ca să ne înțelegem, adevărata afacere cu 15T Pro este varianta de bază. Cele cu 512 GB sau 1 TB intră deja pe terenul flagship-urilor consacrate, iar acolo minusurile sale devin evidente.
