Wacom MovinkPad Pro 14 are un nume în care parcă te împiedici. MovinkPad… se simte puțin ciudat la rostire. Dar, dincolo de nume, primul lucru pe care îl remarci este că e o tabletă mare.
Cât de mare? Ei bine, mai mare decât ecranul laptopului meu de 14 inci. Și, spre deosebire de un simplu ecran are tot hardware-ul integrat în cei 5,9 milimetri grosime. Ecranul mat se face repede remarcat. Colegii nici nu știu exact ce tabletă e, dar observă imediat cât de mișto arată ecranul și te întreabă ce dispozitiv e. Pentru publicul consumer, Wacom nu e cel mai popular brand, pentru că în general fac tablete grafice profesionale, așa cum e și MovinkPad Pro 14. Și japonezii ăștia, că azi vorbim de japonezi nu de chinezi, au o poveste extrem de interesantă.
Wacom, inventatorii creionul grafic wireless
Wacom a fost înființată în iulie 1983, în orașul Ageo din prefectura Saitama. Numele companiei vine de la „World Computer”, combinat cu „wa”, care în japoneză înseamnă armonie și echilibru. Un an mai târziu, în 1984, lansau primul pen tablet din lume cu stylus fără fir, seria WT. Până atunci, stylusul era legat cu fir de tabletă. Adevărata lovitură a venit în 1987, cu seria SD, care folosea tehnologia de rezonanță electromagnetică, EMR pe scurt. Pe românește, tableta generează un câmp electromagnetic, iar stylusul își ia energia din el, așa că n-are nevoie de baterie. Asta e și motivul pentru care stylusul tabletei de azi nu se încarcă niciodată, spre deosebire de un Apple Pencil. Seria SD a pionierat și sensibilitatea la presiune fiind strămoșul tuturor tabletelor Wacom din prezent.
De aici povestea devine de film, la propriu. Disney a folosit tablete Wacom pentru animația „Frumoasa și Bestia”, lansată în 1991, iar în 1996 Bill Clinton a semnat legea telecomunicațiilor din SUA cu un stylus Wacom. Și dacă tot ziceam că Wacom nu e un nume cunoscut publicului larg: dacă ai avut vreodată un Samsung Galaxy Note sau un Galaxy S Ultra cu S Pen, ai folosit tehnologie Wacom fără să știi. Samsung o folosește din 2011, de la primul Galaxy Note. OLED-ul e în schimb o noutate pentru ei: primul ecran de desen Wacom cu OLED, Movink 13, a apărut abia în 2024. MovinkPad 11 a venit în iulie 2025, iar MovinkPad Pro 14, tableta de față, în octombrie 2025.
Construcție și design
Lăsând la o parte istoria, tableta vine într-o culoare deschisă și greu de definit, un fel de gri pal, numită oficial Light Gray. Pe latura mare de sus a tabletei ai cele trei butoane, pardon, două. Al treilea e de fapt doar ușița de acces pentru cardul microSD, dar eu am crezut că e un slider pentru vreun mod special. Ei bine, nu e! Măcar e un slot util, pentru că acceptă carduri de până la 2 TB.
Pe laturile mici, stânga și dreapta, dar mai sus ca să nu le blochezi cu mâinile, sunt două difuzoare. Pe dreapta, sub difuzor, e și portul USB-C. Și dacă tot am pomenit mai devreme grosimea, hai să vă spun și celelalte dimensiuni: 323,3 mm lungime, 210 mm lățime și cântărește 699 de grame. Pe latura mare de jos sunt două fante pentru atașarea husei, dar trebuie să spun că aceasta nu se folosește tocmai intuitiv pentru utilizatorul obișnuit și, oricum, se achiziționează separat.
Husa e doar pentru protecția ecranului, nu devine stand. Doar o dai la o parte și o așezi sub tabletă ca să poți lucra pe MovinkPad Pro 14.
Cadrul intern al tabletei este realizat din magneziu, iar exteriorul și muchiile par din plastic. Dacă ai fi în segmentul consumer asta ar fi meh, dar aici e irelevant. Tot pe spate sunt patru mici puncte de sprijin, scrie mare în centru MovinkPad, mai jos WACOM, urmat de două rânduri cu scris foarte mic.
Ce mai atrage atenția la tabletă? Faptul că n-are nicio cameră, nici în spate, nici în față, ceea ce la un astfel de produs mi se pare o decizie excelentă.
Ecran și Pen
Display-ul este un OLED de 14 inci, în format 16:10 (că tot am comparat-o cu ecranul de la laptop), rezoluție 2880 x 1800 pixeli și rată de refresh de până la 120 Hz. Luminozitatea de bază este de 400 de niți, cu un vârf de 900 de niți, contrastul este 100.000 la 1 și afișaj pe 10 biți, adică peste un miliard de culori. Wacom declară acoperire de 100% pentru sRGB și 100% pentru DCI-P3.
Am pus YouTube pe ea. Am pus filme. M-am jucat. Bă… se vede superb. E greu de transpus feelingul în cuvinte, dar pe scurt experiența e great. Și sunetul e acolo, nu te dă pe spate la modul absolut, dar completează imaginea așa cum trebuie. Am văzut un film pe HBO, „Agentul secret”, un fel de film document despre Brazilia sfârșitului anilor 70, și mi s-a părut extraordinar cum tenta de galben, care imită pelicula Kodak, completează atmosfera amestecată de liniște, viață intensă și moarte care pândește la orice pas. Așa cum spunem uneori despre căști sau boxe că sunetul se aude cum l-a gândit creatorul, compozitorul etc, aici cred că imaginea se vede exact cum a gândit-o regizorul.
Albul e alb, negrul e negru și culorile sunt aprinse, vii fără a fi țipătoare. Nu ai senzația aia de display consumer setat pe „Vivid”, cu culorile care îți ard retina și oamenii par bronzați artificial. Imaginea pare foarte echilibrată.
Pă ce făcuși Bobiță, te-au plătit japonezii să-i lauzi??! Ai zis că nu e tabletă de consum media ci profesională! Am zis, dar de aia se vede extraordinar, că e profesională. Echilibrul dintre culori, contrast și luminozitate o plasează în altă ligă decât cele consumer și oricine vede diferența imediat.
Să vorbim și despre Pen. Wacom Pro Pen 3, arată destul de banal, dar de fapt e foarte șmecher. E negru, relativ subțire și ușor. Nu are baterie și nici nu se încarcă. Zona de unde-l apuci, cam două treimi din lungime e mată, de unde începe partea de lucios se deșurubează și ascunse acolo sunt 3 vârfuri de rezervă. Pe lateral are trei butoane cu funcții presetate:
- Primul dispre vârf transformă temporar instrumentul în gumă de șters cât timp îl ții apăsat. „Radieră” mi s-a părut întotdeauna un nume cam pretențios pentru ceva atât de simplu.
- Al doilea comută între instrumentele de scris/desen, dar numai când vârful pen-ului atinge ecranul tabletei. De aia n-am reușit din prima, îl apăsam cu pen-ul ridicat și nu se întâmpla nimic.
- Al treilea îți permite să muți pânza, ca și cum ai împinge foaia, suprafața de desen cu mîna.
Nu poți reconfigura butoanele din sistemul de operare (Android) al tabletei, dar în Clip Studio Paint, în Studio Mode, le poți atribui alte funcții.
Hardware, software și teste sintetice
La interior tableta, model DTHA140, are un Snapdragon 8s Gen 3, 12 GB RAM și 256 GB spațiu de stocare. Iar dacă 256 GB nu-ți ajung, există acel slot microSD pe care inițial l-am confundat ca un slider. Sistemul de operare este Android 15 și are Google Play, deci din punctul ăsta de vedere se comportă ca o tabletă Android normală.
Doar că Wacom a adăugat peste Android propriile funcții și aplicații specializate. Mă refer la Wacom Canvas pentru desen rapid, Wacom Shelf pentru organizarea proiectelor și Wacom Tips. Una dintre funcțiile care mi se pare foarte tare este Quick Drawing. Cu tableta în sleep, pui pixul pe display și îl ții puțin acolo, iar Wacom Canvas pornește direct.
La ce ajută? În loc să deblochezi tableta, să cauți aplicația, să deschizi proiectul și până atunci să uiți ce voiai să desenezi, folosești dispozitivul mai aproape de felul în care ai deschide un caiet și ai începe să schițezi. Iar proiectul poate fi mutat apoi în Clip Studio Paint sau ibisPaint X pentru lucru mai serios.
În pachet există și licențe promoționale pentru software de creație. Și mai avem ceva foarte interesant, dar momentan în beta: Instant Pen Display Mode.
Asta permite ca MovinkPad Pro 14 să fie conectată la un PC sau Mac și să funcționeze practic ca un pen display Wacom clasic. Adică tableta standalone se poate transforma, la nevoie, într-una atașată la computer.
În teste sintetice MovinkPad Pro 14 a obținut:
- 1.704 puncte single-core și 5.276 multi-core în Geekbench 7;
- 3.447 de puncte în Wild Life Extreme, cu un frame rate între 15 și 26 fps;
- între 3.454 de puncte și 3.195 după 20 de bucle în testul de stres Wild Life Extreme, cu o stabilitate de 92,5% și temperatura a urcat doar 5 grade, de la 24°C la 29°C.
E un hardware puternic, dar nu la nivelul celor mai performante tablete sau telefoane de pe piață.
Experiența de utilizare
N-am testat tableta singur, pentru că nu mă pricep la partea de creație grafică, desenele mele le poți încadra în cel mai bun caz la „opere naive”. Cum ziceam mai devreme, am făcut tot ce ar face un om obișnuit pe ea și în continuare voi rezuma experiența artiștilor din echipă: Anastasia și Filip. Deși amândoi au mai lucrat cu tablete grafice, opiniile lor despre MovinkPad Pro 14 au fost relativ diferite.
Anastasia lucrează în mod normal pe MacBook cu Blender, pe iPad cu Procreate și mai are și un Wacom Intuos vechi de aproape nouă ani. Ei i-a plăcut foarte mult combinația dintre suprafața mată și Pro Pen 3. Spune că pen-ul alunecă natural, presiunea este interpretată foarte bine, iar ecranul de 14 inci lasă suficient spațiu pentru desen chiar și când aplicația este plină de meniuri și tool-uri. I-au plăcut și cele trei butoane programabile de pe pen, mai ales pentru un eventual workflow de 3D.
Filip, care vine tot din Procreate, a avut o reacție diferită cu Pen-ul. Lui mecanismul vârfului i s-a părut prea apropiat de un Wacom Intuos Pro și mai puțin de senzația unui creion real.
Și la software au fost diferențe. Anastasia s-a acomodat repede cu Wacom Canvas și Clip Studio Paint și a apreciat inclusiv funcțiile mai avansate, cum ar fi vector layers. Filip a simțit mai puternic learning curve-ul și spune că, după câțiva ani de Procreate, chiar și operațiuni simple i s-au părut mai complicate decât ar trebui.
Dar amândoi au fost de acord cu publicul țintă. MovinkPad Pro 14 nu pare cea mai potrivită tabletă pentru cineva care abia începe să deseneze pe suport digital.
Anastasia a încercat și Instant Pen Display Mode, adică funcția prin care tableta poate deveni pen display pentru PC sau Mac, dar n-a reușit să o facă să funcționeze. Fiind încă beta, nu putem spune că nu merge, dar experiența de configurare mai trebuie rafinată.
Pe scurt, Anastasia a văzut MovinkPad Pro 14 mai aproape de un caiet de schițe digital foarte capabil, în timp ce Filip a văzut-o mai degrabă ca pe un instrument profesional de lucru în deplasare. În ansamblu tableta are mai mult sens pentru un ilustrator sau artist conceptual care are deja un setup principal acasă și vrea un instrument portabil pe care să schițeze, să lucreze în deplasare și apoi să continue proiectul pe workstation.
Baterie și autonomie
Tableta are o baterie de 10.000 mAh, iar Wacom zice că ține până la 10 ore și jumătate de funcționare. Cifra e însă măsurată după un standard japonez de laborator, JEITA, care e destul de blând cu dispozitivele. Cei de la GIGAZINE, un site japonez de știri tech, au ținut-o la luminozitate maximă, cu YouTube pornit și Clip Studio Paint deschis în fundal, iar tableta s-a stins după ceva mai mult de 6 ore. La mine, folosită ca tabletă obișnuită, nu ca tabletă grafică, cu luminozitatea pe auto, pe YouTube, filme, ceva jocuri și browsing a ținut cam o zi și jumătate.
Încărcarea nu e cea mai rapidă, ținând cont că Wacom recomandă un adaptor terț USB Power Delivery de 18 W. N-am urmărit exact viteza, dar în aproximativ o oră și jumătate sau 2 ore se încarcă până pe la 50%, deci probabil are nevoie de aproape 4 ore pentru o încărcare completă. În acest caz, cel mai simplu e s-o lași la încărcat peste noapte.
Ce nu-mi place, că inevitabil sunt și din astea
Sunt de multe ori confuz care e partea de sus sau de jos a tabletei ca să ajung la butoane, dar cred că asta ține și de obișnuință. În utilizarea cotidiană, când te uiți la clipuri pe YouTube, uneori imaginea nu se sincronizează cu sunetul, parcă încetinește și rămâne puțin în urmă.
Wacom Pro Pen 3 n-are un spațiu dedicat în tabletă, ceea ce nu e grozav, ținând cont că este esențial pentru creație. Dacă cumperi husa dedicată, aceasta are un locaș din material textil în care îl poți fixa.
USB 2.0 pe singurul port USB-C mi se pare greu de justificat la un produs Pro în 2026. Iar 256 GB stocare internă nu e cine știe ce pentru un dispozitiv destinat creatorilor, chiar dacă microSD-ul rezolvă parțial problema. Aș zice și încărcarea, dar asta cred că se rezolvă cu o baterie externă și în 2026 cred că toți avem măcar una.
Preț și concluzie
La momentul la care vezi acest review, Wacom MovinkPad Pro 14 costă în România aproximativ 4700 de lei. Doar că prețul acesta este valabil până după Black Friday. Din 9 noiembrie va urca la aproximativ 6000 de lei. Sora ei mai mică, Wacom MovinkPad 11, costă acum în jur de 2.500 de lei și va ajunge la aproximativ 2.700 de lei după Black Friday.
La aproape 5.000 de lei sau la 6000 o s-o compari cu iPad Pro, Galaxy Tab sau alte tablete premium. Doar că în acest caz comparația nu prea are sens. MovinkPad Pro 14 este poate 25% tabletă consumer și 75% instrument profesional. Poți să te uiți la YouTube, să te joci sau să navighezi pe internet, dar n-a fost construită pentru asta.
Wacom a combinat display-ul pe care desenezi cu stylus-ul și a băgat în spatele lor suficient hardware încât să nu mai ai nevoie de computer. Iar dacă ești ilustrator, designer, animator sau pur și simplu desenezi foarte mult, diferența față de o tabletă consumer nu stă în Snapdragon și nici în câți giga de RAM are. Diferența se simte în momentul în care pui Pro Pen 3 pe suprafața aia mată și tragi prima linie. Abia atunci, experiența de peste 40 de ani a Wacom în domeniul ăsta începe să capete sens.
Autor
