Ce poți face cu un Threadripper și două plăci RTX 4090? Orice!

De-a lungul acestui lung an de când construim PC-uri, am asamblat multe nebunii de sisteme. Procesoare de top pentru segmentul consumer, 13900K, 14900K, 7950X3D, plăci video RX 7970XTX, 4090, montate vertical în carcase care mai departe mai ochioase sau, dimpotriva, mai discrete și mai office. Ne-am chinuit cu blestematul ăsta de DDR5, care ne-a scos peri albi cu fiecare ocazie, ne-am luptat cu incompatibilități și cu piese cu defecte de fabricație (ca ele să nu ajungă la voi așa), am testat ore întregi și am configurat sute de sisteme.

Am cărat la modul cel mai concret tone de PC-uri (ba chiar am calculat, avem peste cinci tone de PC-uri urcate și coborâte pe scările noastre cele vestite), Bogdan a conectat și coafat kilometri întregi de fire, a folosit zeci de mii de șoricei… și nici măcar nu glumesc, Tudor a făcut toate calculele astea. Și în toată activitatea asta, am mers de la mult la și mai mult, de mă și întrebam ce am mai putea asambla mai performant decât sistemul X sau sistemul Y.

Și de fiecare dată când credeam că clienții nu ne mai pot surprinde, mai venea câte o nebunie, vezi de exemplu sistemul de gaming construit recent într-o carcasă NYX Pro de un roșu aprins, pe stilul Transformers. Sau Gamebox Custom-ul cu RTX 4090 amplasat vertical într-o carcasă HYTE Y60. Totuși, astăzi vă voi prezenta ceea ce, fără îndoială, este cel mai performant sistem pe care l-am construit vreodată și cel mai scump pe care, cel mai probabil, îl vom construi anul ăsta. Bine, eu mi-aș dori să mă înșel, dar o să înțelegeți imediat de ce sunt așa convins.

Cel mai puternic Workbox construit la Zona până acum

Vă prezint Workbox Custom, un sleeper care de afară nu dă aproape niciun indiciu, în afară de dimensiunile impunătoare, de ce se ascunde sub capotă. Hai să deschidem totuși capota și să vă zic: sub acest Corsair H150i Elite se ascunde (cu greu) un Threadripper din seria 7000, cea mai nouă de la AMD, pe numele lui Threadripper 7970X, cu dăcât 32 de nuclee și 64 de fire de execuție. Și nu e orice orice 7970X, ci ceea ce e, cred eu, primul astfel de procesor montat pe un sistem în România.

În decembrie, când clientul nostru a venit cu această provocare pentru noi, a trebuit să ne întindem antenele în alte țări, pentru că la noi încă nu exista acest procesor în stoc pe la vreun furnizor. Păi cine e nebun să țină pe stoc un procesor de 3000 Euro? Cu ajutorul AMD România am reușit să găsim procesorul în Cehia, de unde l-am și adus. Bun, pasul 1 complet, ce urmează?

Evident, acest monstru cu consum de 350W a avut nevoie de o placă de bază, și bineînțeles, și asta a fost adusă pe comandă. Placa, pe numele ei de botez Gigabyte TRX50 AERO D a avut o călătorie și mai plină de aventuri, fiind pe unul din vapoarele care au trebuit să ocolească Africa pentru a nu face cunoștință cu rachetele lansate de rebelii Houthi din Yemen.

De altfel, vaporul respectiv avea mai multe piese pentru PC-urile noastre, motiv pentru care am întârziat comenzile cam mult pentru unii clienți. Problema s-a remediat, învățăm din greșeli, astfel că vom mări stocul când știm că urmează perioade mai dificile (uite, de exemplu acum, în februarie, că vine Anul Nou chinezesc). Dar să revenim la placa asta de bază, la fel de oversized ca și procesorul.

Blindată cu cantități industriale de radiatoare, placa în format Extended ATX are o listă impresionantă de funcții, de la dual Ethernet (10 Gbps și 2.5 Gbps) la Wi-Fi 7, două sloturi PCIE 5.0 x16 (care chiar sunt x16, nu cum se mai practică mai nou, sloturi x16 care sunt cablate doar x4 sau x8), un slot PCIE 4.0 x16, patru sloturi M.2 pentru SSD-uri și nu în ultimul rând suport pentru până la 1TB de memorie DDR5 ECC Registered, în quad channel.

Memoria instalată este de „doar” 128 GB, o valoare cu care am avut mari probleme pe toate celelalte platforme DDR5. Bine, ăsta nu e orice DDR5, ci este memorie ECC Registered. Ce înseamnă asta? Fără a ntra în prea multe detalii, ECC, adică Error Correcting Code, asigură corectitudinea datelor transmise din memorie, iar acel Registered înseamnă că semnalul electric este mult mai stabil, memoria având circuite suplimentare  pentru a face un buffer pentru date.

Bineînțeles, pe platforma sTR5, 128 GB sunt așa, ușurel, de vară, iar sistemul a pornit din prima cu cele patru stick-uri de memorie instalate – lucru pe care nu-l putem spune despre nicio platformă consumer cu DDR5 testată de noi. By the way, vestea bună e că acum puteți pune pe sistemele Workbox 96 GB RAM DDR5. Nu sunt chiar 128, dar funcționează perfect la frecvențele XMP.

Mergând mai departe, pentru acest Workbox Custom, la cererea clientului, stocarea este asigurată de un SSD Samsung 990 Pro de 2 TB, un performer pe măsura platformei, cu viteze de transfer de peste 7000 MB/s. Clientul are deja soluții de stocare performante, deci acest „micuț” SSD va fi folosit pentru sistemul de operare și programe.

Bun, hai că nu mai ocolesc subiectul, de fapt subiectele, că sunt două: sistemul găzduiește două Gigabyte AORUS RTX 4090 Xtreme Waterforce, adică răcite cu apă. De ce sunt două? Pentru că acest sistem va fi folosit în programe în care performanța scalează liniar cu numărul de plăci video. Două plăci, de două ori performanța. Și de ce răcite cu lichid? Asta cred că e evident, spațiul dintre plăci ar fi generat probleme de evacuare a căldurii pentru plăci video răcite pe aer.

Se va găsi cineva deștept prin comentarii să întrebe de ce nu am mers pe o soluție cu răcire custom pe lichid. Nu-ți obosi tastatura, că îți răspund de pe acum: nu suntem adepții răcirii custom pe lichid. Da, arată spectaculos și în unele cazuri economisește spațiu prețios, dar este extrem de pretențioasă, necesită mentenanță periodică și într-un mediu de productivitate nu-ți poți permite să te tot fâțâi prin service cu sistemul sau să îți vină instalatorul să îți curețe țevile.

În plus, chiar dacă un sistem custom ar fi avut, teoretic, o capacitate mai mare de răcire, după cum veți vedea, căldura nu este o problemă cu răcirile astea. Sistemele AIO, all in one, sunt sigilate (deci ai mult mai puține impurități în sistem), nu necesită mentenanță și păstrează o bună parte din avantajele sistemelor custom. Am montat deci radiatorul de la o placă pe față, radiatorul de la cealaltă pe lateral, iar coolerul pentru procesor l-am pus în tavan, în așa fel încât să scoată aer din carcasă.

Pentru cârcotași, suntem încă în probe cu sistemul, iar configurația în care am făcut testele este următoarea: intake prin față, prin radiatorul primei plăci video, și prin spate, pe la ventilatorul care în mod normal e utilizat pentru evacuare. Evacuarea se face pe sus și prin lateral, acolo unde avem radiatorul procesorului, respectiv radiatorul celei de-a doua plăci video. Până să ajungă la client, vom mai testa câteva configurații, ca să fim siguri că alegem cea mai bună soluție de răcire.

Sistemul e alimentat de una dintre cele mai fiabile și mai de calitate surse existente pe piață, Seasonic Vertex, de 1600W, cu certificare 80+ Titanium, adică peste 94% eficiență. Chiar e nevoie de cei 1600W ai sursei? Păi procesorul consumă 350W iar plăcile 450W fiecare. Așa, scurt. Sursa vine cu două ieșiri 12VHPWR cu 16 pini, fiind făcută exact pentru scenariul ăsta – două plăci video puternice și un procesor la fel de gurmand. Am forjat sistemul în load combinat 100% și n-am avut nicio problemă de stabilitate, dar trebuie să recunosc că am avut ceva emoții cu privire la rețeaua electrică din studio.

Toate componentele le-am adunat, după cum se vede, într-un Corsair 7000D Airflow, un campion la versatilitate și calitate a construcției, una din relativ puținele carcase care permite montarea a trei radiatoare de 360 mm. În afară de RGB-ul de pe pompa coolerului de la procesor, am lăsat luminile pentru monitor, pentru că sistemul va fi folosit într-un mediu profesional. Și că tot veni vorba…

La ce poți folosi un astfel de sistem, care depășește lejer 50000 lei și 1200W consum? Păi, cam la orice. Poate și gaming 4K, fără îndoială, dar e aproape păcat să îl folosești pentru așa ceva. La ce excelează bestia asta este proiectare, editare video, randare, animație, practic acest Workbox Custom este o unealtă extrem de utilă unui prosumer din domeniul creativ. În cazul de față, sistemul va fi folosit în programe de animație și cinematografie (Cinema 4D, Redshift etc.), unde atât procesorul, cât și cele două plăci video vor fi folosite la maxim și vor produce artă… și bani.

Rezultate în teste

Să ne uităm, deci, la performanțe. Am jignit sistemul și cu câteva teste de gaming, dar cele mai multe teste s-au axat pe productivitate, ca să vă dați seama ce avantaje are un astfel de sistem față de unul de, să zicem, 25000 lei, cu un i9 14900k și un RTX 4090. Și încep ușurel, cu un Cinebench R23, unde 14900K scoate undeva între 38000 și 40000 de puncte, în funcție de cât de cald vrei să îți fie în casă.

În Cinebench R32, Threadripper 7970X a scos… 65043 puncte, adică cu 63% mai mult decât procesorul Intel, care atenție, consumă tot 350W în full load. Asta da eficiență! Și nu e doar eficient energetic. Procesorul singur îți poate economisi 25 de minute la o randare care pe 14900K ar dura o oră, chiar și mai mult în unele cazuri. Și nici n-am ajuns la plăcile video! Este interesant că performanțele Single-Core nu sunt superioare procesorului Intel, dar cam greu să te lupți cu 32 de nuclee și 64 de fire de execuție.

Iată și rezultatele în testele pentru specialiști. Cine lucrează în domeniu va interpreta cu siguranță aceste scoruri așa cum trebuie, dar pentru cei neavizați, vă sumarizez eu: acest Workbox Custom este o unealtă ideală pentru randare.

Ca referință, scorul obținut de i9-14900K în utilitarul 7 Zip este de 215201, deci aproape la jumătate față de acest Threadripper. În Blender, cu randarea pe procesor, scorurile sunt fix duble față de un sistem cu Intel i9-14900K:

Din păcate nu am avut la îndemână un sistem cu Intel i9-14900K și RTX 4090 pentru bateria extinsă de teste, ca să putem face o comparație și în programele de randare utilizate mai devreme. Totuși, din rezultatele de pe internet, scorurile sunt la jumătate față de acest Workbox Custom cu Threadripper, ceea ce confirmă faptul că în aplicații profesionale, performanța crește direct proporțional cu numărul de plăci video montate.

Am testat plăcile video și în benchmark-urile uzuale, 3DMark și Superposition, dar după cum probabil știți, aceste teste nu utilizează ambele plăci video. Astfel, în scenarii de gaming, beneficiul unei a doua plăci RTX 4090 este zero. În Port Royal am obținut un scor de 25809 puncte, dar în Time Spy Extreme ne-am lovit de limitările programului de test, care nu scalează cum trebuie de la 10 core-uri în sus.

În Unigine Superposition 4K Optimised, scorul obținut a fost de 31224 puncte, versus 33553 obținute de un Gamebox Custom la vreo 25000 lei, cu RTX 4090 și un procesor 14900K.  Și în jocuri, Gamebox Custom va fi mai rapid cu câteva procente decât Workbox Custom. Așa cum e și normal, fiecare configurație are rolul ei și nu există o soluție care să fie campioană pe toată linia. Totuși, vorbim de câteva FPS diferență la 4K, diferență care nu va modifica în niciun fel experiența extrem de bună. Și să nu uităm că în timpul ăsta, la Workbox Custom cealaltă placă video se plictisea în slot.

Închei secțiunea de teste cu câteva rezultate legate de consum și temperaturi. Pentru testele de acest tip, dar și cele de stabilitate, folosim, printre altele, un program numit OCCT – probabil m-ați mai auzit menționându-l. Programul ăsta este foarte util când vrei să testezi comparativ sisteme identice, dar e util și atunci când vrei să evaluezi starea de sănătate a răcirii calculatorului.

Folosind o combinație de teste, am încărcat ambele plăci video, dar și procesorul, și am monitorizat parametrii cu OCCT. Procesorul a ajuns la un maxim de 92 de grade, sunb limita de 95-96 de grade la care managementul termic începe să limiteze performanțele. Plăcile video au avut temperaturi diferite, ceea ce este normal în configurația în care au fost așezate. Astfel, cea care trăgea aer de afară a avut o temperatură maximă de 56 de grade, cu 64 la memorii și 72 la hot spot, iar cea care scotea aerul afară din carcasă a atins 63 grade, cu 74 grade pe memorii și 77 pe hot spot.

Temperaturile astea sunt foarte mici – de exemplu hot spot-ul poate ajunge până la 105-115 grade înainte ca managementul termic al plăcii să reducă frecvențele. Totuși, cum ziceam mai devreme, ne vom mai juca cu configurația pentru a găsi airflow-ul optim. Cât despre consum, nu e mare lucru de spus: plăcile video au consumat fiecare câte 450W în teste, iar procesorul a ajuns până la limita de 350W și acolo a rămas. Dacă mai punem cam 100W consumul celorlalte componente, reiese o putere maximă de 1450W. Dat fiind randamentul foarte bun al sursei, estimez că acest Workbox Custom trage în full load aproximativ 1500-1550W de la priză.

Concluzie

Trebuie să recunosc că mă așteptam ca gama Workbox să aibă succes. Până la urmă, concurenții noștri sunt marii producători de pre-built-uri, care folosesc orice scurtătură posibilă pentru a reduce costurile. Nu de mult am desfăcut un astfel de pre-built pentru un upgrade, și ce am văzut acolo m-a liniștit foarte tare cu privire la ce asamblăm noi. O placă de bază cheală, fără răcire pe VRM-uri, cu un număr extrem de mic de circuite de alimentare, un sistem de răcire insuficient pentru procesorul i7 din interior, și bineînțeles multe piese custom, care nu puteau fi înlocuite în niciun fel cu piese din comerț.

În contextul ăsta, am proiectat gama Workbox ca să fie exact opusul acestor pre-built-uri de la marii integratori: cu configurații flexibile și echilibrate, cu răcire dimensionată direct proporțional cu piesele din interior și cu zero compromisuri când vine vorba de brandurile utilizate. Și înainte să închei, mai menționez ceva: gama Workbox a fost actualizată și vine de acum cu plăcile din gama Super a celor de la NVIDIA, prețurile rămânând neschimbate (cu excepția configurației cu RTX 4080 Super, la care am scăzut prețul).