TLC continuă expansiunea europeană lansând noi modele de televizoare cu imagine bună și preț atractiv, dezvăluind într-un eveniment organizat la Paris o ofertă ce include soluții pentru toate buzunarele. Înainte de a intra in detalii, haideți să facem un scurt rezumat al noii oferte de televizoare TCL 2025.
Primul dintre ele este modelul X11K, cel mai cel TV din întregul lineup al celor de la TCL, iar apoi, in ordinea numerelor de pe tricou, vine seria C cu modelele 9, 8, 7 si 6K, si in vreme ce primele 3 sunt in categoria premium, C6K se vrea a fi modelul de buget.
Remarcabil este faptul ca deși vorbim despre o varietate mare de preturi, inclusiv modelele de buget păstrează caracteristici tehnice foarte bune. Iar acum, permiteți-mi câteva observații generale. In primul rând, TCL pariază explicit pe doua direcții: tehnologia din spate, adică mini LED, si diagonalele mari. Deci in ce privește tehnologia, TCL merge all-in pe mini LED si afirma ca este o soluție câștigătoare inclusiv in fata OLED-urilor, iar eu am făcut o față lungă la auzul acestei afirmații si promit sa dezbatem acest subiect ceva mai la vale.
Înțeleg întrucâtva accentul pe mini LED, dat fiind ca TCL, spre deosebire de alții, si mă refer inclusiv la case mari, gen Samsung sau LG, deci TCL își produc singuri panourile, si nu doar atât, ci produc si pentru alte branduri. Samsung si LG nu mai fabrica panouri LED deja de ani buni, si vom mai reveni si asupra acestui subiect. In ceea ce privește diagonalele, filozofia TCL este pe principiul „the bigger, the better”, sau pe limba dacilor liberi, mărimea contează.
Așa ca seria flagship X11 vine in diagonale de 85 si 98 de inch, cu frecventa nativa a display-ului la 144 de Hz si o luminozitate in peak de pana la 6.500 de niți in HDR. Iar daca X11K este capo di tutti capi, o treapta imediat sub se gaseste tot o serie premium, tot Quantum Dot Mini LED, compusa din modelele C9K si C8K.
Si aici contează mărimea, C9K vine in versiuni de pana la 85 de inch, iar C8K are si o versiune de 98 de inch. C7 si C6K sunt modelele mai de masa, tot Quantum Dot mini LED, dar cu doua caracteristici notabile: C7K beneficiază si de un așa numit strat Crystal Glow, si am sa explic imediat ce înseamnă asta, si mai vine si cu cea mai mare diagonala din întregul lineup TCL, de un impresionant 115 inch. Iar C6K, modelul cel mai accesibil din seria C, se remarca prin varietatea imensa de diagonale, de la 50 la 98 de inch.
Iar ultimele dar nu cele din urma, sunt TV-urile din seriile P si S, cu P7 si P8 pe tehnologie QLED si rezoluție 4K. Nu voi insista prea mult asupra acestora, sunt TV-uri robuste, dar fără mari pretenții. Important mi se pare însă faptul ca de la P8K si pana la vârful de gama X11K, toate modelele au frecventa de 144 de Hz, care poate fi mai poate fi suplimentată si cu așa numitul Game Accelerator, adică modul lor de gaming, in rezoluție Full HD, pana la 288Hz si de asemenea, toate suporta multiple standarde HDR, de la 10 si 10+ si pana la Dolby Vision IQ, si toate au luminozități înalte, de la 3.000 de niți in sus.
Încă un aspect interesant este ca TCL folosește sistemul de operare Google TV pe toate modelele de la P la X, doar TV-urile ieftine din seria S rămânând pe vechiul Android TV. La prezentare au mai insistat pe câteva aspecte pe care ei le considera importante, si anume ca avem de-a face cu a 7 a generație de panouri mini LED, care aduce un control mai precis al luminii pe zone, care zone evident ca sunt acum mai multe, si nu in ultimul rând, pe eliminarea halo-ului din jurul obiectelor strălucitoare din imagine.
Au mai punctat faptul ca nu mai exista black matrix si ca prin urmare, TV-urile lor sunt acum cu adevărat borderless, iar modelele premium beneficiază de sunet tunat de cei de la Bang & Olufssen, au mai precizat ca parte dintre modelele lor premium vor fi Gemini ready pana la final de aprilie, si o alta parte pana la final de mai. Iar acum, haideți sa lămurim lucrurile in privința acestei tehnologii QD mini LED pe care pariază TCL, si sa vedem daca pretențiile lor de calitate a imaginii, asta însemnând culori, contrast, acuratețe etc. sunt valide prin comparație cu OLED-ul.
Cu micro LED-ul încă departe, este limpede ca in 2025, si probabil si in următorii câțiva ani, cele mai importante doua tehnologii competitoare sunt Quantum Dot mini LED si QD-OLED si ambele promit calitate excelenta a imaginii, dar o obțin in moduri diferite. Quantum Dot mini LED este in principiu un tip avansat de LCD. Practic, combina o iluminare din spate mini LED cu un strat de așa numite puncte cuantice pentru a îmbunătăți strălucirea, contrastul si culoarea.
De ce mini LED-ul este diferit de backlight-ul tradițional LED? Deosebirea principala sta in număr si in mărimea individuala a fiecărui LED. In loc sa ai câteva sute de LED-uri care iluminează ecranul, ca la un model clasic, un TV mini LED folosește mii de astfel de surse de lumina. Mini LED-urile sunt aranjate in zone care pot fi controlate independent, si având mai multe astfel de zone si LED-uri mult mai mici, asta se traduce intr-un control granular al strălucirii in diferite zone ale ecranului. Înseamnă ca pârțile întunecate ale unei imagini pot fi cu adevărat întunecate, pentru ca intensitatea luminoasa poate fi micșorata sau mini-led-urile din acea zona pot fi complet oprite, in vreme ce zonele luminoase sunt cu adevărat strălucitoare, îmbunătățind astfel contrastul.
Cat despre partea numita Quantum Dots din expresia QD-MINILED, ea se refera in primul rând la culoare. Acest layer de „puncte cuantice” este folosit pentru a genera lumina roșie si verde, din iluminarea led din spate. In practica este vorba despre un strat, un film, care este adăugat deasupra LCD-ului. Iluminarea din spate, cel mai adesea albastra, trece prin acest layer Quantum Dot, iar acele puncte cuantice emit lungimi de unda roșii si verzi extrem de precise, care apoi trec prin pixelii LCD-ului.
Acest proces ajuta la obținerea unui color gammut mai larg si la o acuratețe mai buna decât cea a LCD-urilor tradiționale. Bunăoară Samsung se lauda ca TV-urile lor pot produce un volum de culoare de 100%, indiferent de nivelul de strălucire, asta însemnând ca se păstrează chiar si atunci când strălucirea este in blana.
De cealaltă parte, TCL spun ca pe gama lor premium din 2025, au adus doua îmbunătățiri majore, si anume au micșorat distanta dintre backlight si suprafața exterioara a ecranului, obținând astfel o strălucire mai buna si un halo mai mic, si au mai adăugat si un strat de micro-lentile, menit nu numai sa amplifice, ci mai ales sa controleze mai precis lumina emisa de surse. Acest strat microOD, cum ii spun ei, cică ar produce si o uniformitate a iluminării o data si jumătate mai buna decât pe modelele din 2024, si ar scădea cu aproape 20% halo-ul, adică așa numitul blooming. Asta însă nu va voi putea confirma decât la momentul la care vom testa riguros noi înșine noile modele.
Revenind la tehnologia QD mini LED si rezumând lucrurile in termeni simpli, putem spune ca aceste TV-uri sunt, de fapt, niște LCD-uri pe steroizi. Este deci o tehnologie tried and tested, tradițională, dar căreia i s-au adus rafinamente si îmbunătățiri. Este drept ca backlight-ul mini LED oferă un control mult mai bun al zonelor luminoase si întunecate, reducând acel glow din jurul obiectelor strălucitoare si îmbunătățind nivelul de negru, iar stratul Quantum Dot aduce culori mai bogate si mai precise.
Dar in mod fundamental, tehnologia rămâne aceeași ca in trecut, doar ca TCL o numește QD mini LED, Samsung o numește NeoQLED iar LG ii spune QNED, si in final, sunt nume diferite care desemnează de fapt același lucru, adică utilizarea unui strat, unui filtru de puncte cuantice, peste o iluminare din spate mini LED. Desigur, fiecare brand aduce propriile sale soluții de rafinare a acestei tehnologii, si oricum ai denumi aceasta tehnologie, rezultatele sunt, fără discuție, zdrobitor mai bune decât in cazul vechilor modele LED.
Generațiile noi încep sa se apropie de negrul profund al OLED-ului, oferind in același timp o strălucire mult mai buna. Deci in acest sens, TCL nu pretinde degeaba ca poți avea o experiență cinematografică la tine acasă. De cealaltă parte, tehnologia QD-OLED, si TCL nu fabrica așa ceva, este o abordare complet diferita, împerechind OLED-ul cu aceleași filtre Quantum Dot. Intr-un TV OLED, fiecare pixel produce propria sa lumina folosind compuși organici. Panourile tradiționale OLED, numite si WOLED emit lumina alba, iar deasupra se găsește un filtru colorat. Cu alte cuvinte, pixelii OLED înșiși generează acea lumina alba, iar apoi un filtru creează sub-pixeli roșii, verzi si albaștri pentru fiecare pixel. Modelele OLED mai moderne includ si un sub-pixel alb nefiltrat, pentru a spori luminozitatea. Nu este cea mai buna soluție, pentru ca aceasta adiție poate sa duca la culori spălăcite la niveluri înalte de strălucire. Dar QD-OLED-ul schimba aceasta paradigma, pentru ca in loc de lumina alba si filtre, folosește un material emisiv albastru ca sursa de lumina, si deasupra fiecărui pixel se afla puncte cuantice ce convertesc o parte din acea lumina albastra in roșu si verde. Nu mai exista un filtru de culoare in sens tradițional, acele Quantum Dots emit ele însele culoare. Mai simplu spus, avem deci un layer auto-emisiv care livrează lumina albastra, care trece printr-o conversie Quantum Dot pentru a produce subpixeli roșii si verzi, in vreme ce restul de lumina albastra formează ea însăși subpixelul albastru. Practic acest design combina pixelii auto-iluminați OLED, cu abilitatea punctelor cuantice de a genera culori pure.
Eliminarea filtrelor de culoare si utilizarea punctelor cuantice aduce doua mari avantaje: strălucire mai buna si eficienta mai ridicata decât a precedentelor OLED-uri. Dat fiind ca nu mai exista pierderi de lumina prin filtrele de culoare, cea mai mare parte a luminii generate ajunge direct la ochiul tău si le permite TV-urilor QD-OLED sa fie mai strălucitoare decât tradiționalele WOLED-uri, depășind astăzi 1.000-1.500 de niți.
Si in al doilea rând, oferă un volum de culoare mai amplu si un Color Gammut mai larg. QD-OLED-urile sunt capabile sa afișeze culori pure chiar si la luminozitate înalta, pentru ca punctele cuantice livrează culori primare foarte saturate, motiv pentru care QD-OLED-urile pot atinge in jur de 90% din spațiul de culoare REC2020, mult peste standardul DCIP3 utilizat la majoritatea conținutului HDR. Este vorba despre acel pop-up al culorilor, si la fel de important, pot menține fidelitatea de culoare inclusiv la străluciri înalte. Iar companiile care pariază pe QD-OLED sunt in principiu Samsung si Sony, si vom vorbi in zilele următoare si despre noile modele de TV-uri de la Sony, care in paranteza fie spus, folosesc tot panouri QD-OLED Samsung, in vreme ce LG rămân loiali propriei lor tehnologii WOLED, la care au adus si ei îmbunătățiri majore, precum acel strat de lentile numit MLA sau Micro Lens Array.
Iar acum, haideți sa comparam cele doua tehnologii, si sa vedem daca pretențiile celor de la TCL sunt întemeiate sau nu. Pe parte de strălucire, TV-urile QD mini LED frâng pe genunchi orice OLED, si cum am văzut mai înainte, TCL se lauda cu străluciri absolut orbitoare de peste 6.000 de niți in peak pe TV-urile lor de vârf. Asta înseamnă ca lumina soarelui sau exploziile din imagine pot fi incredibil de strălucitoare si de impactante.
Prin comparație, QD-OLED-urile de top abia acum se apropie de străluciri de vârf de 1.500-2.000 de niți, si asta doar in zone limitate ale imaginii. Sigur, sunt străluciri impresionante pentru un OLED, dar ele nu ajung la nici măcar o treime din ce pot cele mai coioase mini LED-uri. De ce este asta important? In viată reală, in care luminoase sau când consumi conținut ziua in amiaza mare, un QD mini LED va fi mult mai ușor de privit si mai important. Chiar daca bate soarele in încăpere, strălucirea extra a panoului ajuta. In plus, in ultima vreme, multe modele premium au primit si straturi anti reflexie, care deși in teorie mai întuneca imaginea, asta nu se simte tocmai gratie rezervei mari de luminozitate.
In schimb, in medii mai întunecate, strălucirea este un avantaj mai puțin critic. Aici QD-OLED-ul are un avantaj net. Abilitatea OLED-ului de a afișa magistral atât zone strălucitoare cat si întunecate una lângă alta, fără urma de bleed, este un mare plus, chiar daca in materie de niți OLED-ul este sub. Desigur, celor de la TCL le place sa sublinieze avantajele strălucirii si sa se laude ca modelele lor ating nivele de luminozitate la care OLED-ul nici nu visează. Dar in realitate, asta este un avantaj critic doar in medii cu lumina ambientala foarte puternica. Intr-o camera ușor întunecată, ambele tehnologii afișează un HDR superb, deși in teorie si pe hârtie, mini LED-ul are mai mult headroom pentru cele mai strălucitoare highlight-uri.
Dar TV-urile nu sunt doar despre strălucire, un alt capitol cel puțin la fel de important este culoarea, si chiar daca modelele actuale din ambele tabere au ajuns sa ofere culori excepționale, la acest capitol, zic eu ca tehnologia QD-OLED iese on top. Are fără discuție cea mai larga paleta de culoare si cea mai buna puritate a respectivelor culori gratie emisiei directe a acestora prin intermediul punctelor cuantice. Desigur, in majoritatea cazurilor ce implica conținut obișnuit, diferențele nu sunt atât de vizibile, si ambele tehnologii oferă paletele bogate de culoare, necesare filmelor sau jocurilor in HDR. Dar daca ești cinefil, cu siguranța vei aprecia mai mult absenta oricărei filtrări de culoare a QD-OLED-urilor si volumul mai mare al culorilor la niveluri extreme. Dar pentru utilizarea zilnica, te poți aștepta la acuratețe excelenta si color gammut larg din partea ambelor tehnologii, atât timp cat TV-ul respectiv este de buna calitate si bine calibrat.
Un alt capitol important este contrastul, unde din nou QD-OLED-ul câștigă. Când vine vorba despre nivelul de negru si contrast, in special in încăperi mai întunecate sau in setup-uri de tip Home Theatre, QD-OLED-ul rupe. Fiecare pixel este propria sa sursa de lumina, așa ca se descurca impecabil in cele mai dificile scene întunecate, fără blooming si cu detalii senzaționale. QD mini LED-ul începe sa se apropie, iar in scenele mai luminoase sau moderat întunecate, cu greu vei sesiza deosebiri.
Așadar, OLED-urile păstrează un avantaj doar la imaginile extrem de contrastante si daca ești foarte sensibil la halo si blooming. Dar este fără îndoială un miracol ca tehnologia LCD a ajuns atât de departe astăzi, încât sa pretindă ca se poate apropia de OLED ca nivel de negru. Iar acum haideți sa trecem la un alt scenariu tot mai frecvent, si vedem cum producătorii de TV-uri insista din ce in ce mai mult pe gaming, unde criteriile sunt altele. Gamerii sunt mai preocupați de responsivitate, adică așa numitul lag, de mișcarea fluida si eventual de retenția de imagine. Acum toți producătorii, indiferent de tehnologia aleasa, ca e QD-mini LED sau QD-OLED, vin cu modele optimizate pentru gaming si cu funcții avansate pentru aceasta activitate. In materie de input lag, ambele tehnologii sunt capabile sa atingă valori foarte scăzute, intre 5 si 15 milisecunde, si când spun asta mă refer nu doar la TCL, ci si la Samsung, Sony sau LG. Prin urmare, daca input lag-ul este stresul tău, ambele tehnologii au ajuns in punctul in care nu prea mai ai de ce sa-ti bați capul, indiferent ca vei alege un mini LED sau un OLED din generația actuala. La fel si in ceea ce privește frecventele si ratele de refresh variabile.
Atât QDOLED-urile cat si QD mini LED-urile premium, vin toate cu HDMI 2.1, ceea ce înseamnă ca suporta rezoluție 4K la 120 de Hz sau mai sus, si rata de refresh variabila cu FreeSync sau G-Sync, pentru a preveni tearing-ul. Si când spun mai sus mă refer in principal la afirmația TCL cum ca au deja pe majoritatea modelelor lor, fie ele ieftine sau scumpe, frecventa nativa la 144 de Hz, la care se mai adaugă si acel boost atunci când micșorezi rezoluția, adică poți împinge frecventa pana la 288 de Hz. Alte preocupări ale gamerilor țin de timpul de răspuns si de fluiditatea mișcării, iar aici QD-OLED-ul are un avantaj, pixelii auto-emisivi ai acestuia au un timp de răspuns aproape instantaneu de 0.1-0.2 milisecunde. Asta înseamnă ca obiectele in mișcare nu lăsa urme, adică nu prezinta motion blur. Pe LCD-uri, procesul este mai lent, de câteva milisecunde bune. Sigur, exista si panouri high-end actuale, cu intre 2 si 6 milisecunde GTG, dar se simt urme de motion blur, in special in scenele întunecate, prin urmare, in jocurile rapide, de acțiune, un OLED va avea o imagine mai clara.
Pe parte de gaming in HDR, sunt de părere ca ambele tehnologii livrează la fel de bine. Gratie strălucirii superioare, mini LED-ul iți va oferi in jocuri highlight-uri super strălucitoare, in vreme ce QD-OLED-ul livrează un contrast mai bun in scenele întunecate, ceea ce li face potrivit pentru jocuri horror, unde vrei ca întunericul sa arate cat mai realist. Asta înseamnă ca ai putea prefera OLED-ul pentru imersiune in scenele întunecate, in vreme ce alții prefera LCD-ul pentru punch-ul de strălucire. Si ultimul aspect despre care as vrea sa discut in relație cu gaming-ul, este riscul de burn-in. Fata de un filme, in care imaginea se schimba permanent, intr-un joc, mai ales in cele competitive sau in grand strategy-uri, exista elemente statice care rămân timp îndelungat pe ecran, ceea ce face OLED-ul susceptibil la retenție permanenta a imaginii afișate static, cunoscuta si ca burn-in. Mai simplu spus, pot rămâne „imprimate” definitiv pe ecran elemente din UI-ul jocului.
Dar in anii din urma, producătorii OLED-uri au implementat tot felul de tehnologii de compensare, gen pixel shifting, logo dimming sau refresh-uri ciclice ale pixelilor care sa minimizeze riscul de burn-in. Iar rapoartele recente indica situații din ce in ce mai rare de burn-in, ceea ce i-a făcut pe producătorii de panouri OLED gen Samsung sau LG sa ofere pentru TV-urile lor OLED perioade de garanție similare cu cele ale modelelor mini LED. Deci riscul de burn-in este minimal, dar nu inexistent. Daca te joci 8 ore pe zi timp de luni de zile cu un HUD fix, ai putea avea surprize. De cealaltă parte, modelele QD mini LED, au risc zero de burn in. Poți lasă o imagine statica forever pe ele, fără risc de imagini fantoma sau de deteriorare a ecranului. Desigur, asta nu înseamnă si ca ar trebui sa o faci. Dar asta face mini LED-ul atractiv pentru heavy gaming, știri, sport, utilizare ca monitor de PC etc., fără sa te doară capul. Pe scurt, daca vrei sa te joci luminos si din gros, mini LED-ul este probabil cea mai sigura opțiune. Iar acum haideți sa rezumam si partea cu gaming-ul, iar concluzia este asta: poți alege OLED pentru timpul de răspuns imbatabil si pentru contrastul fabulos, mai ales daca te joci cu măsura si într-o camera mai întunecată. De partea cealaltă, daca ceea ce-ti dorești este doar un monitor uriaș pentru consola sau PC-ul tău, atunci mini LED-ul este clar opțiunea mai buna pentru gaming intensiv.
Totul depinde pana la urma de propriul tău scenariu de utilizare. Daca ești gamer cazual, poți merge liniștit pe oricare dintre ele, daca ești hardcorist, atunci mai bine mergi pe mini LED. O singura completare as mai vrea sa fac înainte de a reveni la modelele TCL anunțate ieri, si anume un aspect particular care pe mine mă interesează in mod deosebit. Nu știu alții cum sunt, dar eu am dezvoltat o obsesie in privința afișării corecte a mișcării in filme, iar daca vad acel efect de soap opera, simt ca orbesc instantaneu. Pentru mine, sa nu poți dezactiva complet acei algoritmi imbecili de fluidizare a mișcării, este un deal breaker din start. Poate sa fie ala dumnezeul TV-urilor, daca nu-mi reda un 24p cinematografic in mod credibil, îl stropesc cu benzina si ii dau foc. Din fericire, exista destule modele atât OLED cat si LCD capabile sa afișeze conținut filmic in 24 fps, cu acuratețe buna. Iar aici se întâmpla o mare ironie: tocmai timpul de răspuns mai lent al LCD-urilor, care din acest motiv introduce si un pic de blur, poate face ca mișcarea sa arate un pic mai cinematografic, deși cu costul sharpness-ului. De cealaltă parte, OLED-urile, prin răspunsul lor instantaneu, atunci când redau 24p, pot induce un mic judder, ceea ce este ironic, dat fiind ca din punct de vedere al culorilor si contrastului sunt mai potrivite pentru vizionarea de conținut cinematografic. Dar este o diferență subtilă pe care probabil nu mulți o vor sesiza. N-am sa mai intru aici si acum in detalii despre consumul de energie si alte astfel de aspecte, pentru ca ne-am întinde cu aceasta discuție pe încă zece clipuri.
As vrea sa mai vorbesc însă puțin despre preturi si disponibilitate, unde tehnologia QD-mini LED are un avantaj major si este probabil si unul dintre motivele pentru care TCL își pariază toți banii pe ea. Sa începem cu disponibilitatea, clar mai vasta la tehnologia QD-mini LED, din simplul motiv ca sunt mai multe branduri care o produc, deci modelele sunt extrem de variate. TCL, Hisense, Samsung, LG, Sony, Phillips, si de fapt toți producătorii relevanți din piața au, in acest moment, in portofoliu, TV-uri Quantum Dot mini LED, care acoperă zone variate de preț, de la mid-range si pana la high-end.
De cealaltă parte, panourile OLED au doar doi producători, adică LG si Samsung, iar daca ne referim la QD-OLED in particular, exista doar unul singur: Samsung. Practic, in 2025 toate panourile QD-OLED di pe planeta, au un singur supplier, iar ala este Samsung Display. Prin urmare si numărul modelelor QD-OLED este extrem de limitat. Avem seria S de la Samsung si câteva modele Bravia de la Sony, despre care așa cum va spuneam, vom vorbi săptămâna viitoare după ce expira embargo-ul. Niciunul dintre ceilalți jucători mari, fie ca ei se numesc TCL, Hisense sau LG, care LG are propria sa tehnologie OLED, NU oferă QD-OLED. Prin urmare, mini LED-urile acoperă un spectru mult mai larg de preturi, de la cele mai prietenoase, cum se întâmpla in cazul seriei C6K de la TCL si pana la OZN-uri precum X11K-ul menționat mai înainte. Practic in arealul QD mini LED exista modele pentru toate buzunarele.
Așadar, din aceste perspective importante ale disponibilității si preturilor, QD mini LED-ul iese clar intr-un avantaj zdrobitor. Si prin urmare era de așteptat ca TCL, ca niște chinezi pragmatici ce sunt, sa meargă pe opțiunea mai practica, mai eficienta. Prin urmare, daca ai un buget strâns si vrei cea mai buna imagine de banii aia, cel mai probabil vei sfârși prin a cumpăra un QD-mini LED, tehnologie care acoperă tot spectrul de la value propositions si pana la premium. De cealaltă parte, QD-OLED-urile sunt DOAR premium. Ele sunt fie flagship-uri in gama celor doua branduri care le vând, adică Samsung si Sony, sau se găsesc imediat sub flagship, cum se întâmpla la Sony, deci NU exista QD-OLED-uri de buget. Dar probabil pe măsura ce procesele de producție se vor îmbunătăți, si preturile vor mai scădea. Pana atunci însă QD-mini LED-ul va continua sa domine.
Si ne apropiem de finish cu acest expozeu, nu înainte însă de a puncta încă vreo câteva anunțuri importante de la TCL de ieri. Printre ele se numără un monitor de gaming de 27 de inch despre care TCL pretinde ca este bun la toate, adică atât pentru gaming cat si pentru activități mai pretențioase, gen editare foto si video sau grafica 3D. Si dați-mi voie sa mă îndoiesc.
Nu mă înțelegeți greșit, doamne ajuta sa fie așa, dar eu nu prea am văzut astfel de hibrizi care sa si funcționeze. Sa nu fie precum cauciucurile all season. Evident, si acesta este tot un QD-mini LED, adică obsesia celor de la TCL. Pe parte de gaming, are o frecventa la 180Hz si un timp de răspuns de 1 milisecunda GTG, are si FreeSync Premium, ceea ce ar trebui sa asigure o imagine fluida, tear free. In schimb, pe parte de culori si acuratețe, TCL susțin ca împărtășește calitățile TV-urilor lor QD mini LED de top, ceea ce aduce oarece credibilitate.
Tot pe parte de afișare a imaginii, au mai arătat doua mini proiectoare asupra cărora n-am sa insist prea mult. Este vorba despre Playcube, un mini proiector mic si modular, care are si o baterie incorporata cu o autonomie de 2 ore si jumătate, si scoate Full HD la o diagonala de maxim 120 de inch. Celălalt, numit A1S, este tot mic, tot Full HD, si mai are si 2 difuzoare de 8W. Partea mișto este ca asta are Google TV, prin urmare se comporta si funcționează ca un televizor.
Nu l-am testat, prin urmare ezit sa fac vreo recomandare, dar pe hârtie cel puțin, arata bine. Si ultimele dar nu cele din urma sunt telefoanele, da, TCL, ca toți chinezii care se respecta, fac de toate.
Si stați așa, ca încă n-ați văzut mașinile de spălat, frigiderele si aerele condiționate. Revenind la telefoane, mi-a atras atenția modelul 60SE Next Paper, care vine cu o găselniță extrem de interesanta: se vrea o combinație intre un display clasic si un afișaj E-Ink. Well, nu e chiar E-Ink ci un display tradițional, dar care poate fi setat sa arate destul de aproape de un E-Ink. Inclusiv stratul anti-reflexie sau cum se simte sticla la atingere simulează hârtia. De asemenea, filtrele pentru lumina albastra contribuie si ele la senzația de cerneala electronica, de e-book reader, iar felul in care poți modifica toate astea, din punct de vedere software si hardware, este foarte bine gândit. Trecerea de la un ecran color clasic, așa cum întâlnești pe toate telefoanele, la un e-reader, se face cat se poate de simplu, printr-un switch aflat pe lateral. Apeși in jos si într-o clipa telefonul se transforma intr-un veritabil e-book reader.
Tehnologia asta este numita NXTPaper, si trebuie sa recunosc ca pe display-ul asta de aproape 7 inch, se simte si arata foarte mișto. Exista trei trepte de setare a ecranului, in care Max Ink este cea mai agresiva, si o data setat telefonul in acest mod, bateria sa de 5.200 de mAh te va tine o săptămâna întreaga de utilizare intensiva.
Desigur, asta presupune si niște compromisuri, practic, telefonul se transforma complet intr-un e-book reader, tăind inclusiv conexiunea cu exteriorul. La autonomia excelenta mai contribuie cu siguranța si procesorul mai firav, un Mediatek Dimensity 6300. Clar nu este un telefon gândit pentru jocuri sau pentru aplicații intensive, in schimb primești o autonomie impresionanta.
Are o singura camera de 50 de megapixeli, pentru ca pe cea de-a doua de macro, nici măcar nu sunt dispus sa o iau in calcul, si overall este un telefon corect pentru prețul cerut, de vreo 200 de euro.
Ne-am mai jucat si cu doua tablete cu aceeași tehnologie, si parca pe 11.5 inch si rezoluție 2,2K, tehnologia asta NXTPaper se simte încă si mai mișto. Si tabletele au acel buton numit Key de pe lateral, ceea ce face trecerea de la un regim de afișaj standard la unul de gen E-Ink extrem de rapid si fluid, fără sa mai bâjbâi prin meniuri. Înțeleg ca toate aceste produse vor deveni disponibile cat de curând si in Romania, si când spun asta nu mă refer exclusiv la televizoare, monitoare sau electrocasnice, ci si la telefoane, tablete sau proiectoare.
Așadar, toate aceste produse se vor găsi si la noi, treptat, pe parcursul acestui an. Nu pot sa nu recunosc ca mă bucur ca exista acum o competiție mai acerba într-o piața dominata autoritar, in ultimii mulți ani, in zona de mid si high-end, de brand-uri precum Samsung si LG. Pe măsura ce modelele noi de la TCL vor ajunge la raft, le vom testa si noi pe fiecare in parte, si le vom compara cu oferta existenta a celor doua mari companii coreene.
