Într-o Românie care încă se luptă cu birocrația, cu site-uri publice greu de folosit și cu un apetit redus atât al cetățenilor, cât și al autorităților pentru soluții online, Summitul pentru Guvernanță Digitală organizat la Palatul Cotroceni marți, 25 noiembrie, a adus în același loc oameni care încearcă să înțeleagă de ce lucrurile nu funcționează cum ar trebui și cum pot fi reparate.
În mijlocul acestei încercări de a spune lucrurilor pe nume, au urcat primii pe scenă Dragoș Stanca și Smaranda Heroiu, fondatorul Upgrade 100 și, respectiv, directorul executiv al platformei, parte din echipa care a construit și Edge Institute, organizatorul evenimentului.
Stanca a deschis evenimentul mulțumind invitaților pentru prezență și președintelui României pentru găzduire și a dus conversația în zona în care doare cel mai tare: România este încă la coada Europei la digitalizare și nici Europa nu sta foarte bine la acest capitol. Smaranda Heroiu a mers și mai aproape de esență: digitalizarea nu înseamnă doar tehnologie, ci transparență și reguli clare.
Stanca a vorbit direct despre lipsa sincronizării între instituții, despre servicii care există doar pe hârtie și despre nevoia urgentă de colaborare între public, privat și societate civilă. A spus că primul pas este să acceptăm că avem o problemă, altfel nu avem cum să o rezolvăm. Iar după acest moment de sinceritate, scena i-a revenit lui Robert Berza, directorul executiv al Edge Institute.
Robert Berza a vorbit despre digitalizare ca despre un efort care nu poate porni fără guvernanță și fără un minim consens național. A spus că România poate deveni o țară modernă și predictibilă doar dacă transformarea digitală este tratată ca o transformare de sistem, nu ca o listă de aplicații. A insistat pe ideea că digitalizarea trebuie construită pe date și cercetări reale despre oameni, nu pe impresii.
Tot el a reamintit că Edge Institute lucrează de peste un an la studii care arată același lucru: românii vor digitalizare, o văd ca pe un lucru bun, dar au nevoie ca statul, mediul privat și societatea civilă să lucreze împreună pentru a o face posibilă.
Nicușor Dan: digitalizarea dă timp oamenilor, economiei și scade corupția
Discursul președintelui României a avut o simplitate care a prins sala pe nepregătite. Fără artificii, fără promisiuni deșarte, direct la țintă. „Digitalizarea dă timp oamenilor și economiei, dă timp oamenilor din diaspora care nu trebuie să se mai ducă să caute consulatul cel mai apropiat”, a spus Nicușor Dan.
Apoi a atins una dintre temele cele mai sensibile pentru români: corupția. Nu a folosit un ton acuzator, nu a căutat efecte dramatice. A explicat natural, aproape tehnic, cum funcționează lucrurile într-un stat în care procedurile sunt vagi, iar funcționarii au libertatea de a „interpreta” procesul.
„Corupția este una dintre preocupările principale ale românilor. Corupția vine, în mare parte, din posibilitatea funcționarului de a lua o largă plajă de decizii. În momentul în care, prin digitalizare, ajungem să structurăm procesul, această acțiune a funcționarilor devine mai restrânsă și fenomenul de corupție se restrânge și el”, a spus președintele, continuând cu faptul că și evaziunea fiscală se reduce în același mod.
„Pe măsură ce viteza crește, timpul pe care tu îl pierzi în a nu te moderniza produce un decalaj mai mare decât cel pe care-l producea acum 20 de ani sau 100 de ani”. Cu alte cuvinte, președintele spune că:
dacă nu digitalizezi și nu adopți tehnologia la timp, pierzi nu doar ritmul, ci și poziția ca țară. Diferența dintre statele care avansează și cele care stagnează se lărgește accelerat. Acesta a mai spus că inteligența artificială devine esențială în următorii ani.
A avertizat că, deși România stă decent la securitate cibernetică, nu este la fel de pregătită la capitolul dezinformare. A spus că România are voință și competențe, dar că lipsește colaborarea între instituții. Fiecare structură își organizează propriile procese, propriile sisteme, iar lipsa coordonării consumă timp și blochează digitalizarea reală. Din nou i-a încurajat pe reprezentanții mediului privat să vină în fața statului cu procese, analize și soluții deja elaborate, pentru că administrația nu reușește întotdeauna să le construiască singură sau cu suficientă viteză.
Nicușor Dan a cerut explicit realizarea unor studii sociologice periodice, inclusiv pentru românii din diaspora, pentru că statul nu poate construi servicii digitale utile dacă nu înțelege nevoile oamenilor.
Q&A cu președintele, problema datelor contradictorii și necesitatea unei strategii centralizate
Apoi a urmat un dialog moderat de Radu Puchiu, expert în e-Guvernare la Upgrade 100, care i-a adresat președintelui o serie de întrebări clare și directe despre ce înseamnă, în practică, digitalizarea României.
În sesiunea de întrebări, președintele a dezvoltat câteva dintre temele din discurs, punând accent pe problemele concrete cu care se confruntă administrația. A spus că dezinformarea e o abatere de la o referință, iar noi nu mai avem referința, motiv pentru care statul trebuie să poată detecta automat campaniile false și să își coordoneze mai bine comunicarea publică.
A menționat că a fost șocat că de multe ori informațiile din diferite zone ale statului diferă de la o instutuție la alta. Nu există o siguranță și o colaborare instituțională, a spus Nicușor Dan, explicând că fiecare instituție își organizează datele așa cum dorește, fără nicio coordonare centrală. Pentru diaspora, președintele a propus măsuri concrete și anume o hartă digitală în timp real a comunităților românești și studii sociologice periodice pentru a înțelege nevoile lor. „Oricâte consulate deschizi, tot vor fi departe de mulți,” a argumentat el necesitatea serviciilor consulare digitale.
Întrebat de ce aceste inițiative vin din partea președinției și nu a guvernului, Nicușor Dan a explicat: „Executivul e prins în urgențe zilnice, 95% sunt probleme urgente. Președinția are luxul timpului pentru a construi viziune pe termen lung.”
Summitul pentru Guvernanță Digitală 2025 a fost ca un exercițiu de claritate, concluzia fiind că digitalizarea nu mai e opțională, ci o chestiune de supraviețuire competitivă. România are tot ce îi trebuie: talente, tehnologie și resurse. Lipsa de coordonare rămâne singura frână reală.
