Un studiu realizat de Universitatea IE din Madrid scoate la iveală că trei sferturi dintre europeni sunt de acord cu utilizarea AI în securitate, în operațiunile poliției și ale armatei, dar totodată sunt îngrijorați de potențialele riscuri pe care AI le poate aduce în procesul electoral.
AI în securitate vs democrație
Pe măsură ce tehnologiile AI continuă să se infiltreze în tot mai multe aspecte ale societății, de la securitate la administrație publică, atitudinile europenilor reflectă un mix de entuziasm și anxietate. Conform raportului „European Tech Insights”, realizat de Universitatea IE din Madrid, 75% dintre cetățeni sprijină utilizarea AI de către poliție și armată în scopuri de supraveghere, cum ar fi recunoașterea facială și utilizarea datelor biometrice.
Acest nivel ridicat de susținere pentru AI în securitate este surprinzător, având în vedere că Europa este cunoscută pentru reglementările stricte privind confidențialitatea datelor, vezi regulamentul GDPR. Mai mult, avem și o lege a Inteligenței artificiale în lucru, Artificial Intelligence Act. Cifrele sugerează că mulți cetățeni europeni văd potențialul AI în menținerea securității, deși consecințele utilizării acestor tehnologii nu par să fie pe deplin înțelese de public.
Totuși, europenii devin mult mai precauți când vine vorba de utilizarea AI în decizii cum ar fi eliberarea condiționată sau alte aspecte legale. Doar 36% susțin utilizarea AI în astfel de cazuri, subliniind că încrederea în AI nu este universală.
Frica de manipularea electorală prin AI
Deși AI este binevenită în multe domenii, există o teamă crescândă legată de influența sa asupra procesului electoral. Aproape 67% dintre europeni se tem că AI ar putea fi folosită pentru a manipula alegerile. Principala îngrijorare este legată de capacitatea AI de a crea dezinformare prin intermediul „deepfakes” sau de utilizarea algoritmilor pentru a răspândi conținut fals, influențând astfel percepțiile alegătorilor.
Un alt punct interesant din raport este diferența de percepție între generații. Deși 34% dintre tinerii cu vârste până în 35 de ani ar avea încredere într-o aplicație AI pentru a vota în locul lor, acest procent scade considerabil în rândul celor mai în vârstă. Doar 9% dintre cei de peste 65 de ani ar permite AI să ia astfel de decizii în locul lor.
Această îngrijorare nu este o surpriză, mai ales într-un context global în care dezinformarea a devenit o problemă majoră. Potrivit lui Carlos Luca de Tena, directorul executiv al Centrului pentru Guvernarea Schimbării de la Universitatea IE, deși nu există dovezi clare că AI a influențat în mod substanțial rezultatele alegerilor până acum, riscurile sunt reale.
Pe măsură ce tehnologia AI avansează, europenii se confruntă cu nevoia de a echilibra beneficiile pe care inteligența artificială le poate aduce în securitate și administrație, cu riscurile potențiale asupra democrației și vieții private. Raportul Universității IE subliniază că, deși majoritatea europenilor sunt deschiși către utilizarea AI, în special în optimizarea traficului sau să ajute șomerii să-și găsească locuri de muncă, manifestă o prudență clară atunci când AI se implică în chestiuni mai delicate.
Până la urmă, întrebarea care ne frământă este: AI-ul ne asigură securitatea sau ne-o vulnerabilizează? În contextul utilizării tot mai frecvente a inteligenței artificiale în domenii esențiale precum securitatea națională, poliția și armata, această întrebare devine din ce în ce mai presantă. Pe de o parte, AI promite o eficiență crescută, capacitatea de a analiza rapid date masive și de a detecta amenințări într-un mod în care oamenii nu ar putea niciodată să o facă la fel de rapid. Însă pe de altă parte, tot mai mulți specialiști atrag atenția asupra riscurilor greu de controlat.
Un aspect important este că nu putem avea control complet asupra AI-ului. Chiar și specialiștii în domeniu recunosc că inteligența artificială a devenit atât de complexă încât multe dintre mecanismele sale interne rămân neînțelese în totalitate, chiar și de cei care le-au creat. Aceasta este cunoscută sub numele de problema „cutiei negre” a AI-ului – algoritmii AI, în special cei care implică învățare profundă (deep learning), operează într-un mod care nu este întotdeauna transparent sau explicabil.
Răspunsul potrivit la întrebare stă într-un cuvânt care are atât conotație negativă, cât și pozitivă: compromis. S-ar putea să nu ne placă, dar pentru a merge înainte cu tehnologia AI trebuie să facem un compromis între avantaje și dezavantaje.