Pe 18 septembrie am făcut o vizită la Spitalul ZhongShan din Shanghai, China, afiliat Universității Fudan. Spitalul s-a deschis în 1937 și, potrivit prezentării, procesul de digitalizare a început în 1985, perioadă în care, pe la noi, „digital” suna cel mai probabil SF. Nu am văzut tot spitalul, ci numai Meta Medical Simulation Laboratory, un proiect pilot pornit în 2025. Pe cei aproximativ 300 de metri pătrați ai laboratorului, împărțiți în 6 zone funcționale, ne-a fost prezentat drumul unui pacient prin spital. Traseul începe cu primele întrebări și continuă cu alegerea medicului, programarea, înregistrarea la sosire și, la final, dacă e cazul, internarea.
Departamentul a fost înființat în 2019, iar rolul lui este să folosească inteligența artificială acolo unde spitalul pierde timp sau nu folosește eficient oamenii.
Primul contact într-un spital AI e cu un robot
Primul lucru pe care îl vede pacientul nu e un ghișeu, ci un robot mobil căruia îi poți descrie simptomele și care face un triaj inițial. Robotul se poate deplasa și până la patul pacientului. Un pacient operat care vrea să știe ce are voie să mănânce sau cum își îngrijește rana după operație îl întreabă pe robot, nu mai caută o asistentă / medic. Spre exemplu, dacă cineva îi spune robotului că are gastroscopie (examinare a tractului gastrointestinal superior) a doua zi primește instrucțiunile de pregătire în câteva secunde. Robotul folosește un model AI dezvoltat local, în Shanghai, pe care spitalul l-a conectat la circa 10 baze de date medicale.
La telefon răspunde tot AI-ul
Când pacienții sună la spital cu întrebări de tipul unde merg, ce acte îmi trebuie, cum se face programarea, răspunde automat un agent AI. Potrivit spitalului, 90% din apeluri sunt rezolvate complet de acesta. Pentru restul de 10%, în locul unei echipe de aproximativ 20 de oameni, sunt suficienți unul sau doi.
Același agent e integrat și într-o secțiune dedicată spitalului din superaplicația WeChat. Dacă nu știți, în China WeChat ține loc de aplicație pentru aproape orice. Pacienții își leagă contul prin cardul medical, numărul de buletin sau numărul de telefon, iar aplicația le generează un cod QR folosit la ghișee, la înregistrare sau pentru verificarea identității. 80% dintre pacienții spitalului folosesc deja secțiunea asta pentru programări și rezultatele analizelor, iar spitalul pregătește și o extindere a ei și pentru pacienții internați.. Recunosc că, după ce am stat de atâtea ori la cozi la ghișeele de la noi, cifra asta mi s-a părut aproape ireală.
Un cardiolog AI care te ia la întrebări
Spitalul ZhongShan are și un model AI propriu, Guanxin, specializat în afecțiuni cardiace și dezvoltat de echipa academicianului Ge Junbo. Diferența față de un chatbot medical obișnuit e că nu știe doar teoria, ci te ia la întrebări, discută cu tine ca un cardiolog adevărat, despre stilul de viață sau istoricul medical din familie. După 7 până la 12 întrebări, generează un raport de pre-diagnostic pe care medicul îl citește când pacientul intră în cabinet. Asta scurtează consultația și, zic ei, că îi ajută pe medicii tineri să învețe. Modelul e extins acum spre un sistem multimodal ( nu doar odel de limbaj, ci și de imagine etc), care să interpreteze și EKG-uri sau radiografii, cu scopul de a aduce expertiză cardiologică în spitalele mici și în zonele izolate, unde aparatura și specialiștii lipsesc.
Am văzut și două modele 3D ale inimii construite după datele reale ale unor pacienți. În cabinetul de specialitate, unde consultațiile durează în jur de 30 de minute, medicii folosesc aceste modele 3D ca să-i explice pacientului ce problemă are concret, înlocuind astfel clasicele mulaje din plastic.
AI-ul scrie fișa medicală în timp ce medicul vorbește cu pacientul
Un alt instrument care probabil ar fi primit cu brațele deschise și de orice medic de la noi este asistentul AI pentru fișa medicală electronică. Conversația dintre medic și pacient e înregistrată, fișierul audio e încărcat, iar sistemul completează automat informațiile pe fișă. E activ în 20 de secții, cu o precizie de peste 96%, iar notițele care înainte luau cam 20 de minute se reduc acum la o verificare și câteva corecturi. Sigur, 96% înseamnă și că undeva, ceva e greșit, așa că acea verificare făcută de medic este partea cea mai importantă din tot procesul.
Salonul inteligent are senzori, LiDAR în tavan și știe câtă perfuzie mai are pacientul
În cadrul salonului inteligent conceptul de spital AI devine și mai concret. Fiecare zonă are dispozitive edge care trimit datele medicale spre centrul de date fără întârzieri. La perfuzii, fiecare pat are un cârlig electronic care cântărește punga și calculează cât lichid a mai rămas, iar când se apropie de final, asistenta primește o alertă direct pe ecusonul inteligent pe care îl poartă în piept. Senzorii de saturație a oxigenului, odată asociați cu un pacient, își trimit datele în timp real în baza de date.
Pentru monitorizarea pacientului în pat, spitalul folosește senzori LiDAR montați în tavan, care pot recunoaște dacă pacientul se ridică în capul oaselor, se dă jos din pat sau cade. Ca să protejeze intimitatea pacienților, senzorii nu filmează clasic (nu folosesc o cameră video RGB obișnuită), ci înregistrează doar imagini de adâncime, iar un algoritm face diferența între pacient și vizitatori sau personalul medical.
Un singur CT, mai multe verificări
La capitolul radiologie, unul dintre sistemele deja folosite poartă numele „One Scan, Multiple Checks”. La un CT toracic, AI-ul poate identifica automat leziuni, le marchează pe imagine și, atunci când medicul selectează una dintre ele, afișează și explicația imagistică pentru care o consideră importantă. Sistemul poate genera inclusiv raportul medical. Modelul AI a fost antrenat folosind un volum mare de date provenite din diagnosticele celor mai experimantați medici radiologi, tocmai pentru ca formularea și structura raportului să se apropie de cele folosite de specialiști.
Din aceeași scanare pot fi detectate până la trei tipuri diferite de leziuni, deocamdată accentul fiind pe nodulii pulmonari, cu extindere planificată spre imagistica cerebrală și abdominală. Sistemul funcționează de aproximativ trei ani și a preluat deja 20% din volumul de muncă al departamentului de radiologie.
Roboți de logistică
Nu toți roboții din spital discută cu pacienții. În clădirea numărul 8 circulă 20 de astfel de roboți, care duc consumabilele medicale direct din depozit în sălile de operație, parcurgând în jur de 2.000 de kilometri pe an. E o automatizare care arată banal într-o demonstrație, dar care scoate din ecuație o grămadă de drumuri făcute până acum de oameni.
Operația poate fi planificată pe un model 3D al pacientului
Pentru chirurgie, spitalul folosește un sistem de planificare preoperatorie care combină CT-ul făcut înainte de intervenție cu imagistica DSA din timpul operației și construiește un model 3D dinamic, gestionat de un agent AI. Chirurgul vede exact structurile anatomice și poziția tumorii, iar modelul oferă un fel de ghidaj asemănător navigației pe o mașină. Rezultatul, spun ei, e o precizie mai mare a intervenției și o reducere a duratei operațiilor cu aproximativ 25%. Pentru că în sala de operație totul trebuie să rămână steril, iar chirurgul nu poate atinge ecrane, agentul AI acceptă și comenzi prin gesturi, cu care medicul poate deschide imagini sau face capturi fără contact fizic. Recuperarea continuă apoi acasă, unde pacientul face exerciții ghidate de un avatar digital.
Chirurgie în VR, medicul vede tumora înainte să opereze
Probabil cea mai SF parte a turului a fost sistemul de chirurgie în realitate virtuală, lansat luna trecută pentru chirurgia generală, care combină o cască VR cu spatial computing. Cu ajutorul unei căști VR și al tehnologiilor de spatial computing, medicul poate explora în trei dimensiuni anatomia pacientului înainte de intervenție. În demonstrație a fost folosit cazul unui pacient (numit Zhang Jun) căruia AI-ul îi reconstruise ficatul în 3D și evidențiase tumora. Medicul putea mări modelul, îl putea roti și, mai interesant, putea „intra” vizual în interiorul organului.
Imaginile CT clasice (tomografiile computerizate), bidimensionale, rămâneau sincronizate cu modelul 3D, iar când medicul se deplasa prin secțiunile CT, putea vedea simultan poziția corespunzătoare în reconstrucția tridimensională. Sistemul putea elimina vizual parenchimul hepatic pentru a lăsa la vedere structurile vasculare și putea genera automat scenarii de intervenție.
În demonstrația pe care am urmărit-o, agentul AI a propus două planuri chirurgicale și a indicat drept variantă recomandată o hepatectomie dreaptă anatomică, prezentând avantajele și dezavantajele fiecărei opțiuni. Din fericire, decizia finală nu-i aparține sistemului. AI-ul este folosit pentru planificare și suport decizional, înainte ca medicul să intre în sala de operație.
Faci poză analizelor, iar AI-ul ți le explică
Pentru pacienții care au primit rezultatele la analize există și Xiaoshan, un agent AI care interpretează rapoartele medicale și a fost antrenat pe datele istorice ale spitalului. Faci o poză sau o captură de ecran rezultatului analizelor, iar agentul îți explică valorile și ce înseamnă ele.
„Supercomputerul” din spate, cipurile Huawei și costurile
Toate aplicațiile de mai sus au nevoie de putere de calcul, iar aici a apărut și partea care explică cel mai bine prezența Huawei în povestea asta. Centrul de date al spitalului, da, am mers și la camera serverelor, are o capacitate totală de stocare de aproximativ 15 petabytes (15.000 TB). Puterea de calcul se bazează în proporție de 90% pe procesoarele HUAWEI Atlas. Reprezentanții spitalului ne-au spus că resursele GPU funcționează în prezent la 100% din capacitate, iar necesarul de calcul continuă să crească pe măsură ce sunt dezvoltate și antrenate noi modele AI.
Altfel spus, într-un spital AI problema nu mai este doar dacă ai sau nu un model suficient de bun. Poți avea foarte repede și probleme de infrastructură. Spre exemplu, câtă putere de calcul ai la dispoziție, cât de repede poți procesa informațiile și cât spațiu de stocare ai pentru volumul respectiv de date. Toate datele sunt găzduite local din trei motive: sunt mult mai ușor de accesat și de folosit la antrenarea modelelor AI, sunt mai bine protejate și sunt mai ușor de gestionat.
Tot departamentul IT al spitalului are în jur de 50 de oameni. Ar fi greu să numesc un spital din România care să aibă 50 de oameni doar în IT, ca să nu mai vorbim de un supercomputer propriu.
Centrul de management inteligent
După am văzut și cum funcționează centrul de management în timp real, un fel de „turn de control” al spitalului. De aici se văd, etaj cu etaj, paturile libere și ocupate, cu diferite culori alocate pentru durata internării. În ziua respectivă, 18 septembrie, ghidul ne-a spus că, de dimineață și până în momentul viziteiei noastre, sistemul înregistrase deja în jur de 12.000 de pacienți. Au în general între 18.000 până la 20.000 de pacienți în ambulatoriu în fiecare zi și de 4.000 de paturi, dintre care peste 3.800 erau ocupate în momentul vizitei. Platforma e legată direct de sistemul PACS (Picture Archiving and Communication System), așa că administratorii pot deschide imediat imaginile medicale ale unui pacient (radiografii, CT-uri, RMN-uri, etc), și urmări performanța fiecărui aparat, câte scanări face pe zi și, nu în ultimul rând, veniturile spitalului în timp real. Da, un beneficiu neașteptat (cel puțin pentru mine) al acestui spital AI este că își numără banii live.
Educație și AI verificat de AI
Spitalul oferă și cursuri medicale la distanță, gratuită pentru propriii studenți și rezidenți, dar pe bani pentru pentru cei din exterior. Tinerii medici se pot antrena pe un simulator extrem de avansat de intervenții coronariene, adică proceduri realizate pe inimă. Cateterul, tubul subțire și flexibil introdus printr-un vas de sânge până la inimă, este dotat cu senzori tactili care reproduc senzația unei intervenții reale, iar sistemul evaluează și punctează automat fiecare manevră.
Ne-a fost prezentat și un agent AI de audit, care verifică rapoartele generate de alte sisteme AI înainte să ajungă în fișa pacientului, comparându-le cu ghidurile clinice și cu șabloanele standard. Pentru că, așa cum a recunoscut chiar spitalul, textul generat de AI nu poate intra direct în dosarul medical fără o verificare. Mi s-a părut una dintre cele mai interesante idei din tot turul. AI-ul care verifică AI-ul este în practică, o ierarhizare a inteligenței artificiale, în care un sistem este pus să controleze și să valideze rezultatul altuia.
Întrebări și concluzii sau și mai multe întrebări
La final am întrebat gazdele: „Directorul unui astfel de spital e un doctor sau mai degrabă un IT manager?” Unul dintre colegii străini de presă a adăugat „ori un AI”. Au răspuns râzând că e tot un doctor și că doar un medic foarte bun poate deveni directorul spitalului.
I-am mai întrebat: „E greu pentru medici să se adapteze unui astfel de sistem complex, prin comparație cu pacienții?” Și mi-au spus că majoritatea agenților sunt folosiți deja de medici, că sunt puțini care nu vor să folosească AI-ul pentru că au încredere în propria experiență. Și că oricum proiectul e în faza de dezvoltare.
Cum se simte o astfel de prezentare pentru un om care a venit de la 8000 de km distanță și care a făcut în Shanghai primul duș cald după o lună și jumătate, pentru că la București rețeaua e în reparație? Îți explodează mintea de curiozitate, dar se nasc deopotrivă și o tonă de întrebări prin comparație cu realitatea de acasă.
E clar că medicina merge în direcția asta. Iar ceea ce mă liniștește, într-un mod aproape ironic, este că diferența dintre ceea ce testează chinezii acum și ceea ce avem noi este atât de mare, încât nu cred că vom ajunge prea curând în situația de a ne pune problema unui „spital AI” în România.
La fel cum am întrebat cine conduce spitalul, mă întreb dacă la nivelul acesta de eficientizare mai vorbim de medicină sau despre un uriaș sistem de date, algoritmi și statistici? Și, până la urmă, cât de mult mai contează această diferență dacă pacientul este ajutat mai repede, tratat mai bine și menținut sănătos?
Ceea ce mi se pare de asemenea interesant și diferit de modul în care se implementează de obicei AI-ul este că nu e băgat în ecuația medicinei ca să scape de doctori, ci ca sa-i ajute. Cineva mai cinic decât mine va spune probabil că asta e doar începutul și că, pe măsură ce AI-ul devine mai inteligent, vor începe să fie sacrificați și medicii, la fel ca alte categorii profesionale. Iar primele semne există deja, dacă ne gândim la cei 18 operatori de la telefon înlocuiți de un agent AI.
Concluzia mea preliminară este că un spital AI e deocamdată prea nou ca să-i putem înțelege implicațiile pe termen lung pentru medicină. Până la urmă, o parte din ce am văzut e încă în stadiu de proiect pilot chiar și în China, o țară care, văzută din România, pare uneori de pe altă planetă.
Autor
