Hai să începem prin a admite că afirmația cum că am avea de-a face cu cel mai bun TV OLED din lume este una extrem de îndrăzneață. Și cu atât mai mult ar putea părea hazardată cu cât acest Sony A95K pe de-o parte folosește exact panelul modelului Samsung S95B prezentat săptămâna trecută, și prin urmare aceeași tehnologie Quantum Dot OLED, și pe de altă parte nici nu revoluționează decisiv tehnologia OLED însăși.
Și atunci de ce am spus că este cel mai bun OLED ever? Pentru că deși nu este o revoluție, este o mare evoluție, și o dovadă a faptului că această tehnologie OLED considerată prea fragilă de unii, prea scumpă de către alții, a ajuns în sfârșit la un nivel de calitate încât să se poată numi matură. Evident, de-a lungul timpului am fumat multe tehnologii care se clamau a fi „cele mai” și care s-au dovedit fiasco-uri pe care industria le-a vrut uitate cât mai repede: TV-urile 3D, ecranele TV curbate, etc.
Și totuși, eu aș paria pe acest hibrid numit Quantum Dot OLED. Combinând tehnologia OLED cu cea Quantum Dot, Samsung, pentru că ei au venit cu această idee, au considerat că pot păstra tot ce are mai bun OLED-ul de oferit, culoare, contrast, detaliu, rezolvând însă cel mai important minus: strălucirea. Nu, n-am zis Samsung din greșeală. Ei sunt artizanii acestui hibrid, iar modelul prezentat săptămâna trecută arată că au și reușit.
O strălucire de peste 1000 de nits la un TV OLED este într-adevăr ceva nemaivăzut. Nu că modelele Evo de la LG, principalii promotori ai OLED-ului, nu ar fi și ele acum mult mai luminoase decât înainte, dar pur și simplu ceea ce au reușit Samsung este un soi de record.
Eh, și aici intervine Sony. De fapt, modelul asta, A95K, din câte știu a fost lansat chiar înainte celui de la Samsung, deși folosește același panou. Fără îndoială este scump, mai scump decât S95B-ul de la Samsung. De fapt, este aproape dublu: „dăcât”, vorba lui Marinake, 170 de bețe, adică în limba română, 17.000 de lei. Da, este enorm de mult și este normal să te întrebi dacă justifică un asemenea preț, pe lângă că e Sony.
Designul și construcția lui Sony A95K
Dar hai să începem, ca de obicei, de la exterior spre interior, și să vedem why on earth cere Sony atâta poală de bani pe Sony A95K. Vocabularul de design este cel cu care Sony ne-a obișnuit dintotdeauna, poate chiar un pic cam tradiționalist pentru gustul unora. Totul este mare, solid, greu, a intrat mult „fer” peste tot, standul este o placă mare și grea ca un soclu de statuie, și nici TV-ul nu s-au întrebuințat să-l facă prea subțire sau ușor.
În schimb, ce-mi place la acest Sony A95K este că marginile ecranului sunt aproape inexistente, cu alte cuvinte, tot televizorul este un ecran. Deși extrem de robust și bine alcătuit, n-aș zice însă că îmi place soluția cu standul ăla gargantuan. Sigur, ansamblul nu bate, nu troncane, iar până și Marinake poate să se agațe de el dacă se împiedică, dar tot mi se pare chunky, cum l-au mai caracterizat unii pe net. De partea bună însă, n-ai cum să nu te întrebi cum naiba au reușit să îndese în bezelul ăla îngust de jos microfoane, receiverul pentru telecomanda și ceva branding.
Dacă pe spate, modelul de la Samsung avea doar o mică suprafață unde adăpostea toată electronică, Sony au mers all-in. Partea groasă de pe spate care adăpostește electronica este aproape cât tot spatele, ceea ce face ca întregul televizor să pară gros din profil și să-i răpească din acea fascinație care i-a făcut pe colegii mei să se minuneze minute în șir la subțirimea celuilalt.
În schimb, spatele lui Sony A95K are o mulțime de capace care servesc la acoperirea diverselor sectoare de conectică sau la cable management. Firește că TV-ul poate fi montat și pe perete, dar ține cont că are peste 20 de kg fără stand. Desigur, nici pe o comodă nu arată rău, dat fiind că standul masiv vine în spatele televizorului. Dar până la urmă designul este o chestie de gust și în vreme ce fashion-iștilor s-ar putea să nu le placă robustețea asta accentuată, alții ar putea fi încântați de soliditatea soluției care era oarecum de așteptat și în bună tradiție Sony.
Dar dincolo de design, ceea ce face din Sony A95K unul dintre cele mai bune OLED-uri din lume, sunt evident feature-urile, iar cel mai important este fără îndoială panoul. Am explicat deja care este chichirezul acestui panel, că el îmbină așadar două tehnologii, OLED și Quantum Dot, dar ceea ce face diferența aici este procesorul. Sony au dotat modelul asta cu faimosul lor Cognitive Processor XR introdus anul trecut, dar care pentru această implementare a primit niște upgrade-uri pe parte de control al culorii de exemplu, în încercarea de a exploata la maxim strălucirea noului panou.
Nu mică mi-a fost surprinderea să descopăr și că în pachet, Sony A95Kl vine nu cu una, ci cu două telecomenzi. Una mică ce acoperă majoritatea funcțiilor și include butoane rapide către Netflix, Disney Plus, Prime Video sau către propriul serviciu Bravia al celor de la Sony, iar cealaltă e o telecomandă clasică cu multe butoane și… cam bătrânească așa. O poți folosi pe care vrei, în funcție de obiceiurile tale, dar ambele controlează acea interfață Google TV pe care recunosc că am lăudat-o până la Dumezeu și o stație mai încolo și pe modelele Sony de anul trecut.
Pe lângă sistemul de operare aș zice că Sony A95K mai are un avantaj asupra modelului Samsung, iar acela este suportul pentru Dolby Vision, standard HDR bine cunoscut în industrie. Se descurcă decent și cu Dolby Atmos, chiar dacă are doar două subwoofere și două actuatoare care transformă ecranul însuși într-un difuzor. Bine, nu ar trebui să ai așteptări de home cinema dedicat, dar de auzit se aude bine.
Pe partea de conectică, din patru porturi HDMI, doar două sunt 2.1. Sincer, nu înțeleg de ce nu toate patru, mai ales că Sony au stimulat puternic adopția acestui standard odată cu PlayStation 5. Mai ai câteva porturi USB și ethernet, iar cât despre wireless, există Bluetooth, AirPlay, Chromecast și bineînțeles Wi-Fi. Toate cele patru porturi HDMI ale lui Sony A95K suportă VRR, adică frecvența variabilă și ALLM, adică acel auto low-latency mode, iar cele două porturi 2.1 acoperă de asemenea și standarde precum eARC sau 4K la 120Hz, o veste previzibilă pentru posesorii de console din generația actuală.
Un alt feature interesant al lui Sony A95K este acel webcam detașabil numit Bravia Cam, care se fixează magnetic deasupra ecranului și care, deocamdată, nu are prea multe funcții în afară de Google Duo și alte asemenea trivialități, dar despre care Sony ne asigură că are un viitor măreț… gen control prin gesturi și alte… trivialități.
Calitatea imaginii și a sunetului redate de Sony A95K
Și-a venit momentul să vorbim și despre calitatea imaginii, pentru că până la urmă, pentru asta plătești, nu?! Fidelitatea de culoare și acuratețea detaliilor sunt supreme chiar și la un nivel aproape maxim de strălucire, ceea ce trebuie să recunosc că este un lucru rar pentru orice televizor cu orice tehnologie. De fapt, trebuie să recunosc că o asemenea fidelitate și un asemenea nivel de detaliu eu n-am prea văzut. Mă așteptăm să am culori bune și contrast mare, caracteristici specifice OLED-ului, dar imaginea acestui Sony A95K este din altă ligă.
Mai mult, treaba pe care o face procesorul de imagine este impresionantă, felul în care controlează tonurile închise și cele foarte luminoase este excepțional, reușind cumva să afișeze detaliu până și în cele mai confuze imagini. Tot în stilul Sony, care mie personal îmi place, balansul de culoare este foarte natural, cu tonuri corecte de piele și un look credibil.
La fel, și mișcarea este într-un echilibru aproape perfect. Nu ai urmă de efect soap opera, fără însă a da în partea cealaltă, așa încât să percepi mișcarea ca fiind blurata sau confuză. Afișarea acțiunii din imagine este controlată impecabil, aproape indiferent de genul urmărit, că te uiți la un meci de fotbal sau la un film clasic.
Cât despre gaming, nici nu mai zic. Cu excepția faptului că nu înțeleg de ce doar două porturi din patru sunt 4K120, în rest nu am ce să-i reproșez. În conjuncție cu PlayStation 5, este orgasm multiplu. Fără să aibă vreun mod din ăsta fancy și foarte vizibil, gen vreun Game Center care să arate SCI-FI, Sony A95K reușește să livreze de pe PS5 niște imagini incredibil de stabile, luminoase și detaliate.
Ok, i-aș putea reproșa lui Sony A95K că nu este cel mai rapid dintre modelele testate de noi, input lag-ul se mai simte ici colo, dar așa cum comentam și cu Marinake, pentru o consolă nu este tocmai o dramă. Am văzut la alte modele de pe la LG sau chiar la Samsung-ul de săptămâna trecută timpi mai buni, dar la cât de bine arată imaginea pe A95K, asta ar putea fi un trade-off acceptabil.
Las aici un tabel de specificații pentru tocilari:
| Dimensiuni (fără stand) | 144,4 x 83,7 x 4,3 cm |
| Greutate (fără stand) | 27 kg |
| Mărimea ecranului | 65 țoli (165cm) |
| Rezoluție | 3840 x 2160 |
| Tip panou | Quantum Dot OLED |
| Tehnologii | HDR 10, Dolby Vision, Pixel Contrast Booster |
| Sistem audio | 60W RMS, dispozitiv de acționare x 2, subwoofer x 2 |
| Sistem de operare | Android TV |
| Tehnologii gaming | HDR Tone Mapping, ALLM, Rată de refresh variabilă |
| Tuner digital | DVB-T/T2 |
| Tuner analog | Da |
| Interfață CI | Da |
| Conectivitate fizică | 2x HDMI 2.1 2x HDMI + eARC 1x RJ45 Ethernet 2x USB 2.0 1x Optical Out |
| Conectivitate fără fir | Wi-Fi 5, Bluetooth 5.2 |
Și acum, hai să ne aplecăm puțin asupra sunetului. Acest sistem numit Acoustic Surface Audio Plus este unul care a ajuns să caracterizeze cam toate modelele lor OLED. În cuvinte simple, ecranul însuși vibrează până la punctul în care funcționează că o membrană de difuzor. Două actuatoare sunt combinate deci cu două subwoofere care bat în spate. Sony A95K are adâncime și bass fără efort prea mare.
Sound stage-ul este amplu și bine definit, suficient cât să fie pe potriva unui ecran baban de 65 de inch. Ba chiar rezistă decent și la volume mai mari, dar aș zice totuși să nu exagerezi, pentru că după un anumit nivel de volum încolo, sunetul începe să se cam dezintegreze. Desigur, așa cum am spus la fiecare model din asta de mari fițe și pretenții, dacă ai 17.000 de lei să dai pe un TV, probabil îți permiți și un sistem home-cinema pe măsură.
Concluzie și gânduri de încheiere
În final, Sony A95K nu este vreo revoluție, dar nici nu trebuie să fie, pentru că este un peak al unei tehnologii care a evoluat încet și sigur de-a lungul multor ani. Nu înseamnă nici că nu poți obține rezultate apropiate cu modele substanțial mai ieftine. Dar ca în orice domeniu tech, fie că vorbim despre audio, foto sau video, acele procente în plus la calitate nu mai costă proporțional, ci exponențial mai mult. Fără îndoială, pe măsură ce vor apărea mai multe modele de la mai mulți producători, prețurile vor mai scădea.
Momentan, nu sunt prea multe TV-uri care să se poată laudă cu această tehnologie care îmbină Quantum Dot cu OLED-ul. De fapt, eu știu doar două și vi le-am prezentat pe ambele, unul săptămâna trecută, iar celălalt chiar acum, deci prețul mare n-ar trebui să fie o surpriză. Dar dincolo de calcule comerciale, de prețuri mai potrivite pentru bogați și early adopters, ambele modele sunt adevărate bijuterii tech și o dovadă excelentă despre cât de departe a ajuns tehnologia în materia de afișare a imaginii.
Dacă vrei să vezi și recenzia noastră video de pe YouTube, las mai jos clipul:
