Este gaming-ul în 4K posibil și pe o placă video mai accesibilă? GeForce RTX 4070Ti Super ne dă răspunsul!
Că tot suntem în toiul unui an electoral, știți întrebarea aia clasică a unuia dintre cele mai îndrăgite personajele ale lui Caragiale, „Eu cu cine votez?”. Ei bine, în rândul gamerilor de PC, unde echivalentul sau este: „Eu ce placă video să-mi iau?”. Dar spre deosebire de întrebarea din politică, unde chiar nu ai cu cine să votezi, cea legată de placă video este complicată de abundența de opțiuni. Iar alegerea este evident condiționată de alte și alte variabile: performanțe, preț, implementare, etc.
Well, într-o seară random de joi, acum aproximativ o săptămână, după ce mi-am terminat munca, am zis să pornesc platforma noastră de teste și să “testez” câteva dintre jocurile din catalogul disponibil, doar așa, că să văd cum se mai mișcă PC-ul când are de muncit jocuri serioase. Deci nu mă joc, da? E pe baza de teste, și muncă, și ce-am mai muncit în Alan Wake 2! Țin să menționez că răgălia noastră de platforma de teste, are o placă video GeForce RTX 4090, adică… cea mai bună placă video consumer din lume, și cel mai probabil va rămâne așa până vom vedea cu ce ne va surprinde seria 5000 de la NVIDIA pe noua arhitectură Blackwell.
Procesorul folosit a fost un Ryzen 7950X, iar pe partea de RAM avem 32 GB DDR5 care rulează la o frecvență de 6.000 MHz.Cum probabil deja v-ați dat seama, acest sistem poate să frângă pe genunchi orice joc arunci în direcția sa, și asta cu setările grafice în blană la rezoluție 4K. Da, recunosc că intenția mea din seara aia de joi, nu era atât de mult să văd cum se mișcă sistemul jocuri, că doar îl avem de atâta vreme, ci evident, să mă distrez cu câteva titluri care arată absolut genial.
Am rulat unele dintre cele mai solicitante jocuri pe care le-am găsit, printre care Cyberpunk 2077 și Metro Exodus Enhanced, adică versiunea aia a jocului ce dispune și de Ray Tracing, și până să îmi dau seama era noapte afară. Ce-i drept, atunci când vezi niște multe frame-uri pe secundă pe un monitor 4K, timpul zboară mai repede decât de obicei. Și nu m-am oprit aici, știi cum e atunci când stârnești bestia. Când am ajuns acasă, mi-am pornit PC-ul personal, unul clar mai modest decât platforma de teste, și am intrat în Cyberpunk, cu gândul de a mai face câteva misiuni.
Băi băiatule, e greu să treci de la un PC de top la ceva categoric mai slăbuț, nu vă zic configurația, că mi-e un pic jenă, dar am și o scuză. Date fiind bestiile pe care le avem oricum la birou, o investiție într-un PC personal nu mi s-a părut o idee bună, mai ales că oricum petrec cea mai mare parte din zi la birou. Dar văzând totuși diferența asta mare de performanță, m-a fulgerat o întrebare, am avut un soi de epifanie. Oare… chiar îți trebuie o placă video de nivelul unui GeForce RTX 4090 și un procesor precum 7950X ca să te joci bine?
Știți, din ciclul să trăiți bine, să vă jucați bine. Adică da, e bine dacă îți permiți astfel de componente, dar care ar fi cea mai echilibrată configurație care să-ți permită să te joci în condiții bune spre foarte bune, și în același timp să nu fie o tornadă în buzunar. Cu ideea asta în minte am intrat pe net și am început să răscolesc prin componente.
Și următoarea întrebare a fost următoarea: în ce măsură o placă video mai ieftină poate să livreze o experiență comparabilă cu cea oferită de un GeForce RTX 4090, cu ajutorul acestui truc magic numit DLSS? Am pus ochii pe un GeForce RTX 4070 Ti Super, o placă destul de puternică și simțitor mai ieftină decât un 4090. Motivul pentru care am ales-o a fost faptul că are 16 GB RAM, un minim necesar pentru rezoluția pe care voiam să o utilizez în teste, și un bus de 256 biți. Și a doua zi am pus mâna pe telefon, și băieții de la GIGABYTE au pus la bătaie, la propriu, un GeForce RTX 4070 Ti SUPER AERO OC de 16GB, ca să-mi îngăduie acest răsfăț, pardon, „sesiune de teste”: 4090 versus 4070 Ti Super cu DLSS.
Pe calea aceasta, țin să menționez că cei de la GIGABYTE nu ne-au oferit doar o placă video pe care să o forjăm, ci și o bombă de monitor de care m-am folosit pentru toate testele făcute la rezoluția 4K. Este vorba despre un AORUS FO32U2P, cu o diagonală de 32” și un refresh rate de 240Hz. Pot spune cu mâna pe inimă că este unul dintre cele mai mișto panouri QD-OLED cu care am avut de-a face ever, și cu care sper să mă reîntâlnesc în viitorul apropiat.
Ca să fie și mai clar, în colțul din stânga o avem pe GeForce RTX 4090 Founder’s Edition cu care deja ne-am obișnuit de aproape 2 ani de zile, e mare și fioroasă și până acum a distrus orice competitor i-a apărut în cale. Iar în colțul din dreapta, avem challengerul pregătit să ia la trântă cu campioana. GeForce RTX 4070 Ti Super e ceva mai mică și n-are un aspect la fel de intimidant, dar cred că acest fapt nu va reprezenta o problemă în rundele ce vor urma.
Totuși, ca să vă familiarizez mai mult cu ea, hai să vorbim despre aspect și despre așii cu care vine în mânecă. Este o frumusețe minimalistă într-un alb imaculat, cu mici inserții metalice. Așa cum era de așteptat de la un model de felul ăsta, RGB-ul nu este unul exagerat, fiind prezent doar pe partea superioară a plăcii, mai precis pe logo-ul AERO. Nu-i cea mai subțire placă video, adică ocupă tot aproape trei sloturi, dar când avem de-a face cu o mașinărie cu atâția cai putere, nu prea te poți plânge de grosime.
Pe față găsim elementele principale ale sistemului de răcire Windforce, mai exact cele 3 ventilatoare de 90mm sub care se află 8 heat pipe-uri din cupru și un plate masiv din același material. Pe partea opusă, backplate-ul este întrerupt de un spațiu liber considerabil, ce-i permite aerului să treacă, și în felul ăsta placa obține temperaturi ceva mai bune decât în cazul altor implementări pe care le-am mai testat. Sistemul de disipare a căldurii și-a făcut bine treaba, deci nu am avut temperaturi exagerate nici măcar în cele mai intense sesiuni de gaming.
Pe tot parcursul testelor nu am înregistrat mai mult de 70 de grade, semn că răcirea își face datoria. Din cutie, placa video vine în modul OC, care oferă o idee mai multă performanță decât versiunile stock, dar dacă nu ai nevoie de acel extra boost, poți reduce cu ajutorul unui simplu comutator fizic consumul, temperaturile și zgomotul. Ca orice placă video din seria 4000 de la NVIDIA, ea se conectează printr-un adaptor 12VHPWR iar dacă sursa ta nu are unul inclus, cei de la GIGABYTE îți dau unul în cutie.
Și pentru că tot am menționat cutia, în ea mai găsești și un suport anti-sag, cu toate șuruburile necesare, foarte folositor în era în care plăcile video cântăresc cât un purcel dolofan. Cred că nimănui nu-i place să vadă un setup în care placa video atârnă aiurea, pe lângă faptul că riști să avariezi placa de bază. Este de asemenea limpede că nu ai cum să te bucuri o placă video atât de potentă fără o sursă minim decentă, un 750W acolo, deci gândiți-vă și la acest aspect în caz că GeForce RTX 4070 Ti SUPER vă face cu ochiul.
Și ca să ne întoarcem la oile noastre, sau în cazul de față, la plăcile noastre, prima comparație între cele două GPU-uri este un easy win pentru GeForce RTX 4070 Ti Super: în funcție de model, plăcile cu acest GPU costă și sub 5.000 de lei, deci mai puțin de jumătate decât GeForce RTX 4090. Tot este un preț măricel pentru mulți, dar dacă luăm în considerare creșterea substanțială a prețurilor plăcilor video, începută cu criza de semiconductori de acum câțiva ani, scorul ăsta este aproape tolerabil, și unul pe care va trebui să-l înghiți dacă ai aspirații de 4K la setări grafice mari.
Aceste plăci video pe care le compar aici fac parte ambele din seria 4000, dar asta nu le face egale. Într-o confruntare care nu implică DLSS sau alte tehnologii ajutătoare, GeForce RTX 4090 este cu peste 50% mai rapidă decât GeForce RTX 4070 Ti Super. Ca să mă fac înțeles mai bine, îl avem pe Optimus Prime într-un colț și pe Bumblebee în celălalt. Ce vreau să zic prin asta? Că ambele-s mișto, dar toți știm care-i aia mai puternică. Și ca să nu vă obosesc cu o mie de tehnicalități despre fiecare cele două bestii, avem aici un tabel cu majoritatea specificațiilor importante.
| GeForce RTX 4090 Founders Edition | GeForce RTX 4070 Ti Super GIGABYTE AERO 16GB OC | |
| Architecture | Ada Lovelace | Ada Lovelace |
| CUDA Cores | 16384 | 8448 |
| Base Clock | 2235 MHz | 2340 MHz |
| Boost Clock | 2520 MHz | 2655 MHz |
| Memory Clock | 1313 MHz | 1313 MHz |
| Memory Data Rate | 21 Gbps | 21 Gbps |
| Total Video Memory | 24GB DDR6X | 16GB DDR6X |
| Memory Interface | 384-bit | 256-bit |
| Total Memory Bandwidth | 1.01 TB/s | 672.3 GB/s |
| Connectors | 3 x DisplayPort 1 x HDMI | 3 x DisplayPort 1 x HDMI |
| Required System Power Supply | 850W | 750W |
| Total Graphics Power (TGP) | 450W | 285W |
Iar acum probabil veți spune că e o comparație de tip mere cu portocale. But is it? Păi uite, ca să-i dau o șansă lui GeForce RTX 4070 Ti Super, toate testele cu 4090 vor fi făcute fără ajutorul DLSS. Pentru că până la urmă, ce-l interesează pe om este rezultatul, adică jocul afișat pe care-l joacă. Și nu cred că prea mulți sunt dispuși să scoată încă 1000 de euro din buzunar… doar pentru că vor să joace fără DLSS. Și cum toate GPU-urile din seria 4000 de la NVIDIA dispun de DLSS și Ray Tracing, nici GeForce RTX 4070 Ti Super nu este o excepție.
Iar DLSS, adică Deep Learning Super Sampling, a ajuns deja la versiunea 3.7, și include și un truc extrem de util în cazul de față, numit Frame Generation. Ce înseamnă asta? În termeni simpli, DLSS obligă jocul să se randeze la o rezoluție mai mică decât cea setată de tine, pentru a obține un boost de performanță, iar niște algoritmi inteligenți de upscale iau imaginea, adaugă pixeli și detalii acolo unde trebuie, și o aduc înapoi la rezoluția nativă a monitorului.
În general vei avea o calitate mai bună a imaginii dacă alegi să rulezi jocul direct în rezoluția nativă, dar la cât de mult au evoluat aceste tehnologii ajutătoare, diferențele sunt destul de mici. Ba mai mult, DLSS 3.7 are și o componentă de anti-aliasing integrată, cu rolul de a finisa muchiile inegale și pixelate ale obiectelor din lume, similar cu MSAA sau TAA, dar fără impactul asupra numărului de cadre pe secundă care este de obicei asociat cu astfel de soluții.
Iar acum hai să revenim încă puțin la adevăratul superstar. Odată cu lansarea versiunii 3.0 a DLSS, NVIDIA a introdus această funcție numită Frame Generation, care îți poate dubla în unele cazuri numărul de cadre pe secundă… ca prin magie! Modul în care funcționează este foarte complex, așa că mă voi rezuma la o explicație mai sumară, asta ca să nu ne prindă dimineața.
Frame Generation intercalează cadre intermediare generate de AI între cele randate de placa video, fapt care duce la un boost de performanță greu de refuzat. Cei mai ageri dintre voi s-au gândit din start la input lag, și cum ar putea influența timpul de răspuns un astfel de artificiu, dar grație NVIDIA Reflex, asta nu mai e o problemă.
Am văzut cu ochii mei o comparație între două PC-uri identice care rulau același joc, unul la rezoluție nativă fără DLSS și FG iar celălalt cu toate bunătățile activate. Și să vezi și să nu crezi, PC-ul cu DLSS, Frame Generation și Reflex avea un input lag cu vreo 15-20ms mai mic decât cel care rula nativ, semn că optimizările pe parte de pipeline aduse de Reflex cântăresc mult într-o astfel de situație. Ce vreau să spun e că, dacă ai o placă video RTX 4000, e păcat să nu activezi toate bunătățile astea, dacă jocul le suportă. Este performanță gratis, care vine fără vreun downside notabil.
Și ultimul dar nu cel din urmă, este acel truc numit Ray Reconstruction. Asta e o adiție relativ nouă, fiind implementată inițial în versiunea 3.5 a DLSS, și așa cum vă așteptați, Ray Reconstruction ține tot de AI, că nu se poate altcumva. Impactul este mai mic decât al celorlalte funcții pe care le-am discutat până acum, dar nu e de lepădat. Scurt și la obiect, acest Ray Reconstruction este un soi de Anti-Aliasing pentru tot ce ține de Ray Tracing, și îmbunătățește sesizabil calitatea reflexiilor, unul dintre pilonii Ray Tracing-ului. Mai mult decât atât, Ray Reconstruction ar putea să îți aducă și un boost de vreo 2-3fps în unele jocuri, grație algoritmilor mai eficienți.
Bun, și acum că am dat toate astea la o parte, mai permiteți-mi încă un cuvințel legat de monitoare. Dacă încă ai pe birou un display 1080p și nu plănuiești să îl schimbi prea curând, sunt de părere că oricare dintre astea două plăci video sunt overkill și mai bine ai opta pentru ceva mai ieftin, eventual un 4060 sau 4060 Ti care, deși mai slabe, tot suportă întreaga suită de funcții NVIDIA pe care le-am explicat mai înainte. Dar dacă pe lângă placa video ai în plan și un upgrade de monitor, poate unul la rezoluție 1440p sau 4K, atunci clar vei vrea o placă mai puternică, să nu sughițe în fața mai multor pixeli.
And now, for the main event: să trecem la jocuri zic. Azi voi testa fix titlurile pe care le-am jucat în seara aceea de joi de la care a pornit toată călătoria asta hardware, deci în mod logic am să pornesc cu primul joc pe care îl văd atunci când deschid Steam: Cyberpunk 2077. Jocul dezvoltat de CD Projekt Red reprezintă chiar și acum, la 4 ani de la lansare, unul din cele mai solicitante titluri pentru PC, așa încât până și sisteme gândite from the ground up pentru gaming, cum ar fi micuțul ROG NUC testat de noi acum ceva timp, tremură în fața acestui titlu, în special dacă tragi sliderele de detalii spre maxim.
Totuși, am plecat cu așteptări mari încă din loading screen și pot spune că nu am fost dezamăgit. Prima dată am rulat jocul cu setările grafice maximizate, rezoluție 1440p, Ray Tracing dat pe Psycho și toate funcțiile implementate la ora asta în DLSS, mai exact Frame Generation și Ray Reconstruction, activate. La această rezoluție și cu aceste setări, placa video GeForce RTX 4070 Ti Super s-a descurcat genial, returnând o medie de 87 fps în benchmark-ul din joc.
Țin să menționez că DLSS-ul era setat pe Quality, setarea mea preferată, care crește simțitor numărul de cadre pe secundă fără vreun sacrificiu vizual notabil, deci mai bine de atât nu se putea. Când am schimbat monitorul și implicit, rezoluția la care am rulat jocul, am decis să setez DLSS pe Balanced, fiind conștient de cerințele uriașe ale lui Cyberpunk în 4K. Cele 48 de cadre pe secundă obținute în medie pot fi considerate mulțumitoare, mai ales că Cyberpunk nu este un shooter competitiv, deci nu ai nevoie de același număr de cadre precum în COD Warzone sau altele de genul.
Pe mine nu mă deranjează să dau la schimb câteva cadre pe secundă pentru o experiență vizuală mai plăcută, dar dacă asta nu este și cazul tău, atunci opțiunea de DLSS Performance este the way to go, iar în multe cazuri indicatorul de fps arăta la nord de 60fps. DLSS pe Performance randează jocul la 1080p, deci calitatea imaginii afișate ulterior în 4K a arătat destul de bine.
După acest prim test putem deja să tragem niște concluzii. În Cyberpunk cel puțin, un GeForce RTX 4070Ti Super este suficient pentru a rula jocul în rezoluție 4K cu setările la maxim și Ray Tracing, dar numai cu DLSS. Fix la asta mă și așteptam, și pentru moment cel puțin, dacă ești un gamer pretențios dar fără un morman de bani de spart, opțiunea asta sună bine. Și înainte să trecem la următorul joc din listă, hai să vedem cum s-a descurcat și titanul GeForce RTX 4090.
Când am rulat jocul în 4K fără niciun fel de tehnologie ajutătoare pe RTX 4090, am obținut o medie de 22fps cu grafica-n blană și cu Psycho Ray Tracing. Desigur, scenariul ăsta e aiurea, deoarece un minim DLSS rezolvă orice problemă, dar pentru amorul discuției de azi vom lăsa 4090-ul să se chinuie fără nici un ajutor. Atunci când am schimbat rezoluția la QHD, framerate-ul a sărit vâjâind la 60fps.
Următorul titlu de pe listă a fost nemuritorul Minecraft, un joc cu care cred că toți am avut de-a face la un moment dat, fiind printre altele și cel mai vândut joc din toate timpurile! Zilele trecute, când am rulat jocul pe 4090 în 4K, framerate-ul în Minecraft RTX s-a menținut confortabil pe la 60fps atunci când călătoream prin lume, și asta în contextul în care setările grafice aveau valori maxime, și încă o dată, fără DLSS. În cazul lui GeForce RTX 4070 Ti Super, frame-urile au fost ceva mai multe, o medie de 70fps, dar cu DLSS activat.
Atunci când vine vorba despre 1440p, în mod previzibil 4090-ul a scos performanțe cu mult mai bune decât în 4K, cu o medie de 100fps. Pentru GeForce RTX 4070 Ti Super cadrele pe secundă au ajuns tot pe acolo, la o constantă de vreo 95, dar evident cu ajutorul DLSS-ului. Astfel, pentru jumătate de preț, poți obține performanțe similare… din software cum s-ar zice. Trăim vremuri interesante, în care puterea brută, iată, poate fi compensată inteligent cu ajutorul acestor artificii de upscale, iar asta economisește niște bani.
Până în acest punct am avut de-a face doar cu jocuri în care șansele unui jumpscare sunt infime, așa că hai să încercăm și un horror, iar Alan Wake 2 este după mine unul din cele mai mișto jocuri din acest gen. Am profitat de jucăria de la GIGABYTE, și imediat cum am intrat în joc, am setat grafica la maxim, inclusiv Path Tracing, adică cea mai demanding setare grafică disponibilă la ora actuală, DLSS pe Quality și Frame Generation, iar apoi m-am apucat de treabă, pregătit pentru o doză mare de fiori.
Pe lângă că jocul a arătat absolut genial, media de cadre pe secundă s-a situat foarte puțin sub 50fps, deci nu perfect, dar cu siguranță jucabil. Dar zic eu că este impresionant că GeForce RTX 4070 Ti Super reușește să scoată și atât, ținând cont de cât de solicitant este titlul ăsta. Pentru un joc single-player 50fps poate fi suficient, deși știu că puriștii vor strâmba din nas la orice e sub 60. Pentru ăștia există setarea Balanced sau chiar Performance la DLSS; care deși nu arată la fel de bine pe display, diferențele sunt destul de mici iar numărul de fps trece bine peste cifra magică de 60.
De partea cealaltă a baricadei, GeForce RTX 4090, fără urmă de DLSS, a reușit doar 24fps la rezoluție 4K cu aceleași setări grafice. În 1440p, GeForce RTX 4070 Ti Super a obținut o medie de 87 de fps, în vreme ce 4090-ul cu Path Tracing și, bineînțeles, fără DLSS, a obținut 64 de fps, un rezultat mai mult decât onorabil pentru un set-up fără cârje.
Și ultimul dar cu siguranță nu cel din urmă titlu de pe listă este Metro Exodus Enhanced Edition, un joc mai vechi, dar care în continuare arată senzațional. În plus, Exodus are și unul dintre cele mai robuste sisteme de Ray Tracing implementate până în acest moment, deci m-am gândit că este un test relevant pentru ambele plăci. În cazul lui GeForce RTX 4070 Ti Super cu DLSS setat la Quality, frame-urile s-au menținut constant peste 90 la rezoluție 4K, iar experiența a fost de-a dreptul imaculată, fără stutter sau alte probleme.
Atunci când s-a făcut trecerea la 1440p, indicatorul arăta în jur de 130, cu mici scăderi până pe la 110 în cele mai intense momente. La rezoluție 4K, dar fără DLSS, GeForce RTX 4090 a atins un average de 70fps ceea ce nu-i rău, dar trebuie să ținem cont și de faptul că acest titlu nu mai este atât de recent, fiind lansat acum 5 ani. Asta înseamnă că nu este la fel de solicitant precum Alan Wake 2 sau Cyberpunk 2077, două jocuri mai moderne, care pun presiune mare pe GPU. Același sistem a ajuns la 120 de cadre atunci când am schimbat rezoluția la 1440p.
Concluzie
Bun, și acum că am trecut ambele plăci prin teste, e vremea să tragem și niște concluzii. Și o spun din capul locului, clar și răspicat: dacă nu te interesează bragging rights-urile de a avea cea mai puternică placă video din lume în PC, atunci poți să salvezi liniștit niște mulți bani și să mergi pe un GeForce RTX 4070 Ti Super. Desigur, dacă activăm DLSS pe 4090 situația ar fi fost alta și diferențele de performanță mult mai mari, dar vorbim totuși despre o un adaos de 1.000 de euro sau peste în funcție de distribuția aleasă.
Iar dacă ai banii ăia de cheltuit, recomandarea mea ar fi să îi aloci unui monitor mai bun, eventual OLED, care cred eu că îți va îmbunătăți mai mult experiența overall. Sunt de părere că NVIDIA au nimerit un sweet spot cu GeForce RTX 4070 Ti Super, în parte și datorită faptului că nu s-au zgârcit la memoria VRAM de 16GB, net superioară celor „doar” 12GB ai variantei fără Super în coadă. Este o cantitate suficientă atât pentru jocurile de azi, cât și pentru cele din viitorul apropiat și mediu.
Nu vreau să credeți că sunt vreun îngâmfat care consideră că 12GB nu sunt suficienți, cu siguranță sunt pentru 1080p și chiar 2K, dar rulatul jocurilor moderne la rezoluție 4K este altă socoteală, care necesită mai mult VRAM, și mă declar impresionat de prestația lui GeForce RTX 4070 Ti Super.
Și acestea fiind zise, hai să răspundem simplu întrebării din titlu: nu, nu ai nevoie de cea mai cea placă de pe piață ca să te bucuri de jocuri la rezoluție 4K, atât timp cât ești dispus să activezi DLSS și să treci cu vederea mici sacrificii vizuale inerente unui sistem de upscale. Dacă poți să faci asta, atunci nu văd de ce ai scoate încă 5.000-6.000 de lei în plus pentru un GeForce RTX 4090, în special dacă ești un gamer în căutarea celui mai bun bang for the buck.
