Cercetătorii de la Laboratorul Național Los Alamos din SUA au descoperit pe Marte nivele neobișnuit de ridicate de mangan în roci din craterul Gale, oferind noi indicii despre potențialele condiții locuibile ale planetei, în trecut.
Această descoperire a fost făcută folosind instrumentul ChemCam aflat la bordul roverului Curiosity al NASA. Studiul publicat în Journal of Geophysical Research Planets sugerează că sedimentele s-au format într-un râu, deltă, sau aproape de țărmul unui lac antic, posibil locuibil, de pe Marte.
Formarea oxidului de mangan pe Marte este un proces dificil, având în vedere condițiile actuale ale atmosferei marțiene, care nu favorizează prezența oxigenului necesar pentru oxidarea manganului. Descoperirea unor concentrații înalte de mangan în depozitele de pe țărm este, prin urmare, o surpriză majoră pentru oamenii de știință.
„Pe Pământ, astfel de depozite apar frecvent datorită oxigenului din atmosferă produs de viața fotosintetică și de microbii care ajută la catalizarea acestor reacții de oxidare a manganului”, explică Patrick Gasda, care a condus echipa de cercetători de la Laboratorul National Los Alamos.
ChemCam, dezvoltat în colaborare între LANL din SUA și agenția spațială franceză CNES, este un instrument științific cheie la bordul misiunii Laboratorului Științific Mars al NASA, montat pe roverul Curiosity. Acesta analizează compoziția chimică a rocilor și a solului marțian, folosind spectroscopie de degradare indusă de laser (LIBS).
Această tehnică folosește un laser puternic pentru a vaporiza o porțiune mică a materialului supus analizei, transformându-l în plasmă. Lumina emisă de această plasmă este apoi analizată pentru a determina compoziția chimică a materialului.
Cum a apărut manganul pe Marte
Prezența oxidului de mangan pe Marte este un mister, deoarece nu există dovezi ale vieții sau un mecanism clar care să producă oxigen în atmosfera antică a planetei. „Pe Marte, nu avem dovezi ale vieții și mecanismul de producere a oxigenului în atmosfera antică marțiană este neclar, deci modul în care s-a format și s-a concentrat oxidul de mangan aici este cu adevărat enigmatic”, adaugă Gasda.
Rocile sedimentare explorate de roverul Curiosity sunt un amestec de nisipuri, silturi și argile. Echipa de cercetare a investigat modul în care manganul ar fi putut fi îmbogățit în rocile nisipoase, care sunt mai poroase și permit o mai mare infiltrare a apei subterane, comparativ cu argilele care compun majoritatea rocilor de pe fundul lacului din Craterul Gale.
„Mediul lacului Gale, așa cum este dezvăluit de aceste roci antice, ne oferă o fereastră spre un mediu locuibil care pare surprinzător de similar cu locuri de pe Pământ din prezent”, remarcă Nina Lanza, cercetător principal pentru instrumentul ChemCam.
Descoperirea nivelurilor ridicate de mangan în rocile de pe fundul lacului antic de pe Marte deschide noi perspective în înțelegerea istoriei geologice a Planetei Roșii și a posibilelor sale condiții de viață, din trecut. Cercetările ulterioare ar putea oferi clarificări privind atmosfera marțiană, prezența apei la suprafață și formarea depozitelor de oxid de mangan.
