Ultimul cui in cosciugul celor de la THQ a fost batut! De fapt, a fost turnata o fundatie, construita o casa, care acum este un conac, care intre timp s-a transformat intr-un muzeu peste ceea ce a fost THQ. Totusi ramasite razlete inca mai apar ici si colo, ca niste zombie care refuza sa moara. Saints Row: Gat out of hell este… un DLC dar si joc stand alone, care, ca un zombie a reinviat intr-o noua forma. Practic avem aici o veche creatie a celor de la Volition, care intial era un DLC, care de fapt este acum un joc stand alone, care nu vrea sa platesti pret intreg pentru acest titlu, si care are niste idei bune! Suna complicat? Ei bine asa si este. Povestea de fundal a jocului este mai interesanta decat jocul in sine.
Pentru cine se asteapta la o poveste sanatoasa la cap, franciza Saints Row nu este locul in care sa cauti asa ceva. Aceste jocuri sunt duse cu capul si au nevoie de tratament psihiatric, inca de la cel de-al doilea joc seria imbratisand cu draga inima orice exagerare. Si mai exagerat decat o mini vacanta in iad nu cred ca putem sa cerem. Sigur, in jocul trecut am spart scufite si rupt pe genunchi extraterestri din postura de presedinte. Dar iadul permite mai multe posibilitati… nu? Da… si nu prea. Din nefericire multe dintre oportunitatile pe care Saints Row: Gat out of hell le-ar fi avut au fost risipite, simtindu-se clar gustul unui DLC stand alone. Cu exceptia catorva mici scene si evenimente care te vor face sa razi cu lacrimi, jocul nu livreaza acelasi nivel de umor dubios pe care Saint Row 4 l-a oferit. Pacat, pentru ca premisa este geniala. Johnny Gat si Kinzie Kensington ajung in iad prin manevrele Satanei, care, doreste sa il casatoreasca fortat pe liderul sfintilor cu fiica sa. Evident ca Johnny spune nu si de aici incepe lupta ta pentru evadare din strafundurile iadului. Iar asta este tot ceea ce trebuie sa cunosti despre poveste. Nu aduce nimic nou din punct de vedere narativ si nici nu va primi vreodata vreun premiu pentru scenariu. Povestea este efemera, si la nici o ora dupa ce ai terminat jocul te vei intreba cum il chema pe X personaj. Daca este totusi ceva care iti va ramane infipt in minte este prezenta lui Vlad Tepes in joc, Barba Neagra si Shakespeare, fiecare dintre acestia avand cate un rol mai putin traditional decat stiam noi ca fiind normal. In momentul in care il vezi pe Shakespeare pe post de DJ stii ca esti intr-un joc Saints Row. Daca in Saint Row 4 exista un motiv clar pentru care trebuia sa avansezi in poveste, aici acesta lipseste cu desavarsire, singura ta misiune fiind sa creezi cat mai multa anarhie in iad pentru a-l scoate din pepeni pe Aghiuta. Atat si nimic mai mult.
Daca Michel Bay ar face un joc, el s-ar numi Saints Row. Jocul este simplu, exploziv, iar gameplay-ul schimba super-puterile digitale cu puteri demonice. Multe dintre actiuniile intreprinse in Saints Row 4 sunt transpalantate si aci, doar ca acum au o tematica demonica. In loc sa cuceresti teritorii, acum ai temple, teleportoare si alte nazbatii, totul pentru a pastra tematica. Nu este rau, dar nici nu aduce nimic nou care sa diferentieze jocul, lasand sa transpara faptul ca este de fapt un DLC, si nu un joc complet. Asta se vede si in arsenalul jocului. Daca in jocul precedent arsenalul era ceva demn de Mythbusters, aici lucrurile sunt cam… saracacioase. Intra in tipologia jocurilor open world in care ai SMG-uri, arme de asalt, shotgun-uri, lansatoare de rachete si lista continua. Aici jocul ar fi putut sa-si arate puterea creativa. Din pacate pica in dosul proverbial si se loveste cu capul pragul cu clisee, lasand in urma o piatra funerara pe care scrie: „Aici zace creativitatea. Am omorat-o in bataie cu o bata de baseball!”.
Daca exista totusi o mecanica cu care jucatorii se vor distra este cea a abilitatilor supranaturale. Aici jocul straluceste, la fel ca si in cazul lui Saints Row 4. Sunt sarea si piperul jocului. Indiferent ce abilitate alegi, acestea te fac sa te simti ca un zeu printre sufletele prinse in iad. Pana si zborul, ceva care era rezervat in trecut pentru a doua jumatate a jocului, este acum disponibil din primul moment in care controlezi personajele. Pacat ca trebuie sa stai sa bagi puncte de abilitate in el pana la loc comanda pentru ca personajul tau sa fie marginal controlabil. Cat despre vehiculele din joc, mai bine ramai la zburat, ciudat si greu controlabil asa cum este la inceput. Cu exceptia catorva misiuni care te pun obligatoriu la volanul unei masini, te poti deplasa mai repede din punctul A in punctul B zburand! Iar asta ma duce la diversitatea misiunilor.
Pentru cine a mai jucat Saints Row, Gat out of hell nu are nimic special. Alergi ca dementul prin iad, ai misiuni ciudate, fetch questuri in care trebuie sa aduci X obiect la Y barzaune demonic sau NPC care nu isi poate deplasa dosul inflacarat si lista continua. Nimic nou, nimic care sa te faca sa iti lipesti ochii de monitor. Dar, cu toate ca nu aduce nimic nou si nici nu aspira la titlul de jocul mileniului, el este functional.
Este lectura ta preferata Infernul lui Dante? In acest caz Gat out of Hell, din punct de vedere grafic, este jocul pe care il cauti. Daca in Saints Row 4 neonul era predominant din punct de vedre artistic, aici parca intreg genul Metal si-a dat si ultima suflare. Totul este rosu si negru cu motive demonice, dar parca un pic prea mult. Sigur, jocul se petrece in iad, si trebuie pastrata o continuitate, dar nici diversitatea nu a omorat pe nimeni, draga Volition! Dupa cel de-al o mielea zombie demonic, scenariul devine repetitiv. Asta daca nu cumva considerati ca era deja! Cu exceptia NPC-urilor, jocul nu poate fi laudat la capitolul diversitate sau animatie. Este doar un nou strat de vopsea peste Saints Row 4. Nici sunetul nu straluceste prea tare. Este acolo, muzica este OK, actorii vocali sunt bunicei, dar nu vor livra nimic care sa iti faca parul sa se zbarleasca.
Saints Row: Gat out of hell nu poate intra in categoria unui joc complet. Este functional, distractiv, dar in egala masura repetitiv si lipsit de prospetime. Se vede cu ochiul liber ca este un DLC si nimic mai mult. Merita pretul de 20 de euro ? NU! Merita incercat? Doar daca esti un fan Saints Row. Sfatul nostru este sa-l achizitionati candva, la o reducere. Pret recomandat? Maxim 10 euro!
