ReviewsTech&ITTelefoane

Seria Redmi Note 12: cele mai ieftine telefoane bune… sau cele mai bune telefoane ieftine? (review)

Astăzi ne uităm la 4 modele Redmi Note 12 nou nouțe: două modele Pro, adică 12 Pro și Pro+ și două non-pro, 12 și 12 5G. Și prima chestie care mi-a sărit în ochi, este că toate telefoanele vin cu niște ecrane într-un mare fel. Mai rar vezi așa ceva pe modele cu prețuri între 1000 și 2000 de lei, deci inginerii care au proiectat aceste telefoane au mers all-in. Indiferent de preț și poziționare, toate au displayuri AMOLED mari, la rezoluție de 1080 x 2400 de pixeli, și frecvența la 120Hz. Wow!

Asta nu este puțin lucru pentru o serie întreagă care nu doar se vrea, ci și este foarte accesibilă. Aș face însă și o observație, și asta ar fi și singura deosebire între versiunile pro și non pro: modelele fără „Pro” în coadă vin din cutie cu display-urile setate la 60Hz, în timp ce versiunile mai „de bogați” vin cu opțiunea de refresh rate adaptiv activată implicit.

Redmi Note

Este doar o observație, nu te oprește nimeni ca odată ce ai activat telefonul să-ți setezi ecranul după pofta inimii, dar e de știut că Note 12 și Note 12 5G NU au o funcție de refresh rate adaptiv. Ori rulează la fix 60, ori la fix 120 și nimic între. Problema este că utilizatorul obișnuit poate nu știe că trebuie să între în setări că să activeze una dintre cele mai importante funcții ale telefonului.

Cea mai bună rezolvare ar fi după mine un meniu extra în timpul configurării inițiale de unde utilizatorul să-și poate alege de la început cum vrea să meargă ecranul. Este doar o sugestie. El este setat implicit pe 60 în ideea de a nu consumă baterie de exemplu, dar ar fi păcat să nu știi că ecranul tău poate mai mult. Dar take-away-ul cel mai important aici este că toate cele 4 modele, indiferent de preț, adică inclusiv alea de 1000 de lei, vin cu ecrane cu o rată mare de refresh, ceea ce mi se pare o formă de respect pentru consumator.

Când te gândești, sunt modele noi de la Apple care încă nu au refresh la 120Hz și consider că în 2023, o frecvență de peste 60Hz, fie că e 90Hz sau 120Hz este obligatorie pentru orice telefon de pe piață. Experiența folosirii unui astfel de ecran este mult peste orice poate 60Hz să ofere. Dacă ai deja un telefon de felul ăsta, știi despre ce vorbesc, dar dacă nu, întreabă-ți prietenii care au, dacă s-ar mai întoarce la ecran cu frecvența „standard”.

Redmi Note

Cât despre calitatea panoului în sine, n-am absolut nimic de reproșat: culorile sunt vibrante iar contrastul este foarte bun, caracteristici specifice panourilor OLED. Dar un ecran rapid nu este suficient că un telefon să se miște fluid, la fel de mult contează și chipset-ul. Până la urmă, degeaba se mișcă rapid animațiile, dacă trebuie să aștepți atunci când se încarcă o aplicație sau dacă interfața „agață”. Și aici ar putea părea că au făcut primul compromis. Dar nu este tocmai așa.

Chipset-urile seriei sunt alese bine

Pe modelele non Pro, au pus procesoare Qualcomm, care chiar dacă mai slăbuțe, își fac treaba mai mult decât decent, iar pe versiunile Pro Plus, avem Mediatek 1080, care pentru categoria asta de preț, își face bine treaba. În Geekbench 6, avem așa: Note 12 cu al său Snapdragon 685 a obținut 1521 de puncte în Multi-Core, Note 12 5G cu Snapdragon 4 Gen 1 a scos 2041, în timp ce Note 12 Pro și Pro+ echipate cu Dimensity 1080 se laudă cu 960 de 2400 de puncte în Multi-Core.

Deși modelul de bază este o idee mai lent când vine vorba de performanță brută, treaba asta nu se resimte prea tare în utilizarea normală de zi cu zi. Desigur, cel puțin pe Note 12 standard, nu te vei juca Asphalt 9 sau Genshin Impact cu setările grafice date la maxim, dar nu ăsta este scopul acestui telefon pe lume. Și nici prețul său nu justifică astfel de așteptări.

Redmi Note

Interfața MIUI 14 cu care vin toate telefoanele arată bine și funcționează cum trebuie. O mențiune importantă este însă că, paradoxal, doar modelul de bază vine cu Android 13, în timp ce restul modelelor vin cu Android 12. Cred că motivul pentru care s-a întâmplat asta este că modelul de bază are sub capotă un chipset ceva mai vechi, și toate optimizările necesare au trebuit făcute de la început, celelalte urmând să primească Android 13 pe parcurs. Totuși, după mine asta nu este o scuză și cred că acum, la luni bune de la lansarea celei mai recente versiuni a sistemului de operare, toate telefoanele noi ar trebui să vină cu Android 13.

Tot pe parte de interfață și experiență în utilizare, mă mai văd nevoit să raportez și problema bloatware-ului. Practic, toate telefoanele vin cu o mulțime de jocuri îndoielnice preinstalate pe care trebuie să le ștergi manual, alături de tot felul de aplicații precum Netflix, Spotify și Snapchat. Mi-a plăcut să văd că mai toate aplicațiile din suita Google sunt și ele aici, ba chiar și pe cutie scrie clar și răspicat că serviciile Google există din plin pe aceste modele. Până și asta a devenit un diferențiator.

Construcție bună pentru gama de preț

Atunci când te uiți la construcția acestor telefoane începi să observi și alte diferențe notabile între cele patru modele de față. Atât Redmi Note 12 cât și 12 5G au Gorilla Glass 3 pe față iar ramă și spatele sunt făcute din plastic. Cu toate astea, finisajul mat de pe spate ascunde bine amprentele, iar telefoanele se simt bine în mână. Deși sunt neașteptat de frumușele și elegante, nu sunt deloc fragile, iar asta e un plus notabil. Cât despre versiunile  Pro și Pro+, acestea vin cu Gorilla Glass 5 atât pe față cât și pe spate. Kudos!

Singurul downside punctual ar fi că, în vreme ce pe Pro+ spatele este mat, pe modelul Pro sticlă este lucioasă, așa că fiecare urmă se va vedea destul de ușor. Încă o asemănare între cele 4 modele este ramă, care este făcută din plastic la toate. Un alt aspect comun și cumva previzibil, este amplasarea senzorului de amprentă, care este la toate în butonul de power. Senzorul în sine a fost foarte ușor de configurat, funcționează bine și este rapid, deci nu am de ce să mă plâng.

Redmi Note

Știu că e fancy să ai deblocarea sub ecran, dar dacă ar fi să aleg între asta și o camera mai bună, eu știu clar ce aș alege. Adică nu mă deranjează absolut deloc să deblochez telefonul din lateral. Și exact asta au făcut. Un alt lucru pe care l-am remarcat pe toate modelele este prezența jack-ului de căști. Mi se pare interesant că această dotare a ajuns să fie găsită doar pe modelele mai de buget, în timp ce majoritatea flagship-urilor au renunțat deja la ea.

Bateria reprezintă un punct forte al seriei

Și acum ajungem la un alt capitol la care toate 4 strălucesc: bateria. Dacă ecranele excelente sunt un numitor comun al acestei serii, la fel este și bateria de 5000mAh disponibilă pe toate cele 4 modele. Iar autonomia, și pentru că Xiaomi au optat în mod inteligent pentru procesoare mai frugale, este excepțională. Sigur, din cauza chipset-urilor variate oferite de această serie, te poți aștepta la rezultate ușor diferite, dar toate rezistă lejer în fața unei zile full de utilizare intensă și chiar două de utilizare normală.

Partea și mai mișto, este că dacă totuși rămâi fără baterie, Note 12 cu și fără 5G, suportă încărcare rapidă la 33W, cu adaptorul inclus în pachet, iar la variantele Pro, lucrurile stau încă și mai bine. Viteză de încărcare sare de la 33W la 67W pentru Note 12 Pro, cu adaptorul mare inclus în cutie, iar la Pro+viteza de încărcare atinge un amețitor 120W, la fel ca în cazul telefoanelor Xiaomi flagship, gen 13 Pro. Asta înseamnă că, pentru o încărcare completă, telefonul are nevoie de doar 20 de minute de priză. Și atenție, asta pe un telefon de 2000 de lei. Sunt telefoane de 1000 de euro are nu au așa ceva!

Redmi Note

Și că să fie treaba, treaba, în cazul lui Note 12 Pro+, beneficiezi de toate bunătățile acestei soluții, inclusiv de chipul ăla șmecher Surge P1 care se găsește pe modelele flagship ale producătorului care gestionează încărcarea și protecția bateriei. E pe bune, și e tehnologie disponibilă pe telefoane de peste 1000 de euro! Chipul îmbunătățește dramatic eficiența de încărcare, reglează temperatura și asigura rezistența bateriei pe termen lung. Dar asta găsești doar pe modelul Pro+.

O altă diferență între modele pe care am mai observat-o este motorul haptic implementat. Sistemul de vibrații de pe variantele Pro este net superior variantelor normale. Fiecare vibrație este mai crisp și mai bine definită, iar intensitatea este și ea mai mare. Dacă îți ții telefonul pe silent mai tot timpul și te bazezi mai mult pe vibrații decât pe difuzor pentru alerte, trebuie să iei în calcul și acest aspect.

Și că tot am menționat difuzorul, aici este un alt capitol unde am găsit deosebiri semnificative. Modelele simple vin cu un difuzor mono care ajunge la un volum destul de mare, dar manifestă ceva distorsiuni la nivelul maxim. Pentru văzut clipuri pe YouTube sau podcast-uri este mai mult decât adecvat, dar dacă ești un avid consumator de filme și seriale fără căști pe urechi, mai bine te-ai uita către celelalte două modele.

Redmi Note

Note 12 Pro și Pro+ au un sistem de difuzoare stereo și se aud substanțial mai bine decât variantele mai ieftine. Sunetul este mai clar și mai spațiat, inclusiv la volum maxim, iar imersiunea oferită de un sistem stereo este un plus important. Pe deasupra, telefoanele cu Pro au și certificare Dolby Atmos, așa că orice film sau serial care suportă această funcție se va auzi clar… mai bine.

Și hai să va mai zic una, care pe mine m-a lăsat cu gură căscată: modelele Pro nu au doar Dolby Atmos, ci și… Dolby Vision pe ecrane, standardul HDR preferat de majoritatea serviciilor populare de streaming. Să mai zic că sunt flagshipuri care nu au așa ceva? Și acum hai să trecem la dotările make or break, și anume camerele, unde va mai așteaptă niște surprize de proporții.

Camerele se descurcă între bine și excelent

Subiectul asta al camerelor este unul mai complex decât celelalte, așa că am să iau fiecare telefon în parte și am să-i analizez performanțele de imagine individual. Am să încep gradual, de la baza lanțului trofic, și anume cu Note 12 simplu. Acesta vine cu o cameră principală de 50MP cu f/1.8 care scoate niște imagini bune în condiții de iluminare optimă, chiar dacă o idee suprasaturate. Majoritatea detaliilor fine se păstrează, iar gama dinamică este suficient de largă cât să facă fotografia să arate natural.

Senzorul principal de pe Note 12 5G este de 48MP cu f/1.8 și, în mod interesant, imaginile sunt ceva mai soft decât pe modelul mai ieftin. Sunt convins că asta nu este din vină senzorului cu doar 2MP mai mic, ci a procesării diferite. Oricum ar fi, nu e rău deloc, iar avantajul la acest telefon față de celălalt este că nuanțele arată mai natural. În plus, balansul de alb este corect și am apreciat viteză mare a shutter-ului. Telefonul capturează imaginea aproape instantaneu după ce ai apăsat pe buton și focusul este excelent, astfel scad șansele să pierzi momentul ideal atunci când pozezi obiecte în mișcare.

Redmi Note

Și acum hai cu artileria grea și, sincer să fiu, nu mă așteptăm să găsesc ceea ce am găsit pe 12 Pro și Pro+. 12 Pro este echipat cu o cameră principală cu un senzor Sony IMX766 de 50MP, senzor ce se găsea în trecut și se găsește încă pe modele flagship! Oppo Find X5 Pro, One Plus 10T, Honor Magic 4, Xiaomi 12, ROG Phone 6 și multe altele. Și se cunoaște repede că ai de-a face cu o componentă gândită pentru telefoane dintr-o altă categorie de preț.

Senzorul în sine este măricel, 1/1,56, pixel binning 4 în 1 pentru mai multă lumina, culori bune și vibrante, și performanțe la fel de bune inclusiv în lumina slabă. Și că să fie treaba, treaba, camera asta principala are și stabilizare optică, funcție care mie, sincer, mi s-a părut întodeauna chiar mai importantă decât rezoluția senzorului. Vorbim despre o camera principala corectă și completă, capabilă să se bată cu modele clar mai scumpe.

Redmi Note

Xiaomi au completat-o și cu software corespunzător, introducând așa numitul Imaging Engine, disponibil până nu demult doar pe modelele lor mai scumpe branduite Xiaomi și care ajută sesizabil pe parte de culoare, focalizare, lumina, etc. Știm că toate telefoanele se bazează puternic pe procesare, iar adiția unui motor software capabil este un plus semnificativ. Așa, ca o paranteză, adiția asta software aduce și niște filtre default, alea de camera pe film.

Adică poți să suprapui un filtru de film peste poză fie direct, atunci când faci poză, fie ulterior, și vreau să zic că nu arată rău deloc. De obicei, eu fac treaba asta cu o aplicație terță, dar și astea incluse în telefon arată foarte bine. Ai deci 7 filtre de film care îți face pozele „instagramabile”. Și dacă principala lui Note 12 Pro vi s-a părut interesantă, you ain’t see nothing yet, pentru că 12 Pro+ este încă și mai șmecher. Senzorul principal a primit un upgrade și rezoluția a sărit… la 200MP.

Lăsând orice glumă de-o parte, și făcând abstracție de cursa asta a înarmărilor în materie de megapixeli desprecare am spus mereu că îmi displace, hai să fim onești și să recunoaștem: unde naiba am mai văzut vreun alt telefon la nici 400 de euro… care să aibă un astfel de senzor? Că vezi tu, nu doar rezoluția e mare, ci și dimensiunea să fizică: 1/1,4, ca idee este mai mare decât cel de pe Galaxy S23 sau S23+!

Redmi Note

Nu cred că este o surpriză pentru nimeni faptul că modelul ăsta a reușit să scoată cele mai bune imagini. Fotografiile făcute ziua sunt cât se poate de sharp iar culorile sunt calde și plăcute. Dynamic range-ul este excelent, culorile sunt bune și naturale, ai detalii inclusiv în zonele mai întunecoase ale cadrului dar și în cele luminoase și mi-a plăcut că imaginile nu arată supra-saturat sau supra-procesat.

Și în lumina slabă se descurcă bine, asta și grație expunerii de 1.6, culorile sunt corecte și obiectele sunt bine conturate, fără să fie oversharp. Și aici avem firește pixel binning, în clustere de câte 16, așa încât poză rezultată are 12MP. Sistemul optic este unul foarte complex, cu 7 lentile tratate anti reflexie și anti-ghosting, deci ce să mai, o camera de flagship. Și din fericire, nici aici nu lipsește stabilizarea optică!

Pe parte de software, au portat și pe acest model acel motor imagistic rezervat modelor Xiaomi mai scumpe, și au mai adus încă ceva. O funcție AI care se numește Pro Cut și care este un gimmick simpatic: îți permite să faci recadrare în poze de rezolutie foarte mare, că degeaba ai un senzor de 200MP dacă nu poți să profiți de el. Cu alte cuvinte, folosind funcția asta, tu faci o poză de rezoluție foarte mare, după care AI-ul îți cropeaza, îți recadreaza automat diverse bucăți din ea, în funcție de subiecte și obiecte. Gen… îți face mai multe compoziții dintr-un singur cadru.

E foarte mișto opțiunea, m-am jucat în draci cu ea și rezultatele sunt spectaculoase. Și în cazul lui Pro+ beneficiezi de acele filtre care emulează pelicula, filmul și de alte câteva artificii software interesante. Bun, poate ați observat că am atins doar subiectul camerelor principale și nu am menționat nimic despre celelalte camere prezente pe spatele telefoanelor.

Și asta cu un motiv destul de bun, pentru că toate modelele de azi împartasesc același obiectiv ultrawide de 8MP. Pozele au ieșit ok cu această lentilă, cu toate că se observă destul de ușor diferențe între această cameră și modulele principale atunci când vine vorba despre tonurile de culoare și despre nivelul de detaliu. Ultrawide-ul își face treaba, chiar dacă mi-ar fi plăcut să fie oleacă mai bun, mai ales în cazul modelelor mai scumpe.

Dar asta este o altă decizie constructivă pe care compania a decis să o implementeze. Decât 3 și proaste, mai bine una și bună. Dacă mă întrebați pe mine, va zic sincer că nu m-ar fi deranjat deloc să fie pe spatele telefonului doar o singură camera, aia principala… și atât! Mai găsim pe toate 4 și o lentilă macro de 2MP despre care… n-avem ce să vorbim.

Și pe parte video lucrurile stau ok, cel puțin pentru două dintre modelele de azi. Mai exact, Note 12 și 12 5G pot înregistra video la rezoluție 1080p cu maxim 30 de cadre pe secundă. Asta este un minus pentru oricine plănuiește să filmeze cu telefonul relativ des. Partea bună este că modelele Pro nu doar că filmează la 1080p/60fps, ci se duc până în 4K/30fps. Dar cred eu că este limpede de unde vin aceste limitări, și anume de la procesor, pentru că senzorii duc fără probleme și framerate-uri mai înalte.

Redmi Note

Dar calitatea filmărilor este bună și stabilizarea optică își face treaba pe modelele Pro, și nici cea electronică de pe modelele simple nu e rea. Că să rezumăm povestea asta cu camerele, mi se pare că decizia celor de la Xioami de a se concentra mai ales în cazul modelelor Pro pe una și bună, și anume pe principala, este alegerea corectă, și au reușit cumva să implementeze pe niște modele clar de buget, niște camere foarte bune.

Concluzie și preț

Și acum că ne apropiem de final, a venit momentul să vorbim și despre preț, și după aia putem trage și niște concluzii. Redmi Note 12 (fără 5G) costă 1000 de lei pentru varianta cu 64GB stocare și 1.100 de lei pentru cea cu 128GB. La banii ăștia, eu zic că este un telefoan extrem de bine dotat. Oferă un ecran rapid la 120Hz și deși este mai puțin aspectat când vine vorba despre performanță brută, utilizarea de zi cu zi nu este impactată de chipset-ul mai slăbuț. Cât despre Redmi Note 12 5G, acesta costă 1.400 de lei și vine într-o singură configurație, mai precis 128GB de stocare.

Redmi Note

Ăsta mi se pare o variantă mai bună dacă, pe lângă obișnuitele activități cum ar fi social media, mesaje și apeluri, mai vrei să te și joci câte ceva mai solicitant din când în când. Faptul că suportă și 5G este un plus important, iar dacă vrei un telefon cu jack de căști, acesta este o opțiune numai bună. Și acum hai să trecem la „the big boys” cu Redmi Note 12 Pro. Acesta costă 1.800 de lei pentru varianta cu 6GB RAM cu 128GB stocare și 2000 de lei pentru configurația cu 8GB RAM și 256GB stocare.

Redmi Note

Trebuie să recunosc că acesta mi se pare sweet spot-ul acestei game. Pentru banii pe care îi cere, oferă performanțe bune, camera scoate niște rezultate respectabile iar încărcarea rapidă la 67W completează bine bateria mare. Pe deasupra, sistemul de difuzoare stereo este un plus imens dacă ești consumator de filme și seriale pe telefon.

Și last but not least, avem Redmi Note 12 Pro+. Acesta costă 2.300 de lei pentru singură configurație disponibilă, mai exact cu 8GB RAM și 256GB stocare. Ăsta e telefonul pentru entuziaștii într-ale fotografiei din această serie, pentru că senzorul ăla de 200MP face diferența. Dar și mai interesant este că modelele astea beneficiază și de niște discounturi, nu știu exact toate reducerile și ofertele, dar de exemplu în cazul acestuia din urmă, adică al lui 12 Pro+, l-am văzut deja pe la anumiți retaileri ca având inclus un voucher de vreo 300 de lei, ceea ce coboară prețul pe la 2000 de lei.

Iar la banii ăștia, cel mai probabil nu are competiție. Nu mai reiau, dar la 2000 de lei, mi-e greu să cred că mai găsești vreun telefon cu ecran AMOLED cu Dolby Vision la 120Hz, cu difuzoare stereo Dolby Atmos, cu camera de 200MP stabilizată optic și cu încărcare rapidă la 120W. Și asta în condițiile în care ai un procesor mai mult decât decent, construcție din sticlă față-spate și o baterie de 5000mAh.

Redmi Note

Chiar sunt curios dacă Xiaomi câștigă ceva la telefoanele astea, sau dacă nu cumva este o ofensivă de a acapara market share pe segmentul asta. Săptămâna viitoare va fi evenimentul oficial de lansare în România pentru nouă serie A de la Samsung, adică fix pe segmentul asta de buget, și sunt tare curios cum se vor compară noile A-uri cu seria asta Note 12 de la Xiaomi.

Am văzut că A54 era deja listat pe Altex undeva pe la 2.400 de lei în varianta cu 128 stocare și la 2600 pentru cea cu 256, adică echivalentul acestui Note 12 Pro+. Nu am testat încă A-urile, vor ajunge în curând și la mine, dar se anunță o bătălie extrem de strânsă, și dacă este să compari spec by spec, procesor, ecran, camere, baterie, viteză de încărcare, și mai ales preț, modelele Xiaomi par să fie în avanataj. Dar nu mă pronunț încă până nu testez și A-urile.

Redmi Note

Astea au fost cele 4 modele din nouă serie Redmi 12 lansată recent. Ceea ce trebuie reținut de aici sună în felul următor: aceste modele nu sunt flagshipuri și nici nu au pretenții de felul asta, prin urmare criteriile de evaluare sunt cu totul altele. Un astfel de telefon trebuie să fie robust, să țină mult bateria, să aibă un ecran bun și generos, și aici zic eu că toate cele 4 excelează depășind media categoriei, să se miște bine și fluid în interfață, și la toate aceste categorii care contează pentru acest nivel de preț, seria Redmi 12 da check la fiecare astfel de criteriu.

Mi-a plăcut mult cum seria Redmi Note 12 reușește cumva să păstreze scoruri foarte bune și să ofere în unele aspecte, cum ar fi ecranul sau camerele, peste media categoriei. Dar nu mă suprinde prea tare: Xiaomi au știut mereu cum să facă asta, iar seria Note 12 nu este o excepție.

Zona IT

ZONA IT

Articole asemanatoare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Back to top button