În 2026, Raportul de Sănătate STADA surprinde peisajul sistemelor de sănătate din Europa, modelat de forțe care se ciocnesc: sisteme medicale aflate sub presiune constantă, o populație tot mai implicată în gestionarea propriei sănătăți și integrarea rapidă a inteligenței artificiale (AI) în îngrijirea personală de zi cu zi. Pentru prima dată, această tehnologie nu mai reprezintă doar un scenariu al viitorului, ci un instrument pe care europenii îl utilizează deja.
La nivelul întregului continent, gradul de satisfacție față de sistemele de sănătate nu și-a revenit: doar 56% dintre europeni se declară mulțumiți, procent similar cu cel din 2025, 58%, ceea ce confirmă stagnarea observată în ultimii ani după scăderea înregistrată în perioada post-pandemie.
Întrebați care sunt cele mai mari provocări din sistemul de sănătate al țării lor, 67% dintre respondenți indică deficitul de personal medical și timpii lungi de așteptare care rezultă din această situație. Totodată, accesul la servicii medicale accesibile din punct de vedere financiar este perceput ca fiind amenințat, 43% considerând acest aspect o preocupare majoră, alături de îmbătrânirea populației și creșterea numărului de persoane cu afecțiuni cronice (56%) și de extinderea problemelor de sănătate mintală (53%).
Întrebați care ar fi prima măsură pe care ar adopta-o dacă ar fi ministru al sănătății, 58% ar prioritiza reducerea timpilor de așteptare prin creșterea disponibilității personalului medical, iar 49% ar îmbunătăți accesul la serviciile de asistență medicală primară.
Ca răspuns la aceste presiuni, europenii își asumă un rol tot mai activ în gestionarea propriei sănătăți. 78% consideră că dispun de cunoștințele și resursele necesare pentru a avea grijă de propria sănătate, iar 94% recurg la automedicație pentru cel puțin unele probleme de sănătate. De asemenea, majoritatea (85%) utilizează unul sau mai multe instrumente de monitorizare a sănătății, de la dispozitive de urmărire a activității fizice până la aparate utilizate acasă pentru măsurarea diferiților parametri de sănătate.
Acceptare largă a utilizării AI în domeniul sănătății
Pe fondul acestei autonomii crescânde în gestionarea sănătății, inteligența artificială a devenit o prezență obișnuită în viața de zi cu zi: 55% dintre europeni folosesc în prezent AI în legătură cu sănătatea lor, iar 82% sunt deschiși ca aceasta să joace un rol în îngrijirea lor medicală.
O proporție semnificativă (43%) s-ar declara chiar dispuși să permită accesul AI la întregul istoric medical pentru a îmbunătăți diagnosticarea, prevenția sau tratamentul, iar 49% au deja încredere sau ar fi dispuși să aibă încredere într-un diagnostic generat de inteligența artificială.
„Discursul care plasează central pacienții informați, autonomi și implicați în propriile decizii privind sănătatea se accelerează, iar inteligența artificială impulsionează această evoluție într-un ritm semnificativ mai rapid.”, explică Peter Goldschmidt, CEO STADA Group. „Oamenii nu mai sunt pur și simplu pacienți care așteaptă la rând. Ei sunt participanți activi, care combină inițiativa personală, instrumentele digitale și sfaturile profesioniștilor din domeniul sănătății într-un mod complet nou. Toți actorii din sectorul sănătății vor trebui să se adapteze și să răspundă acestor schimbări.”
În ciuda adoptării AI, încrederea se identifică în continuare cu o dimensiune umană
Majoritatea europenilor îi consideră pe medicii de familie (77%) și pe farmaciști (57%) principalele surse de influență în deciziile privind sănătatea, iar aceștia sunt și cei care stabilesc limite clare privind rolul AI în îngrijirea medicală.
Deschiderea cea mai mare se înregistrează pentru activități administrative și de monitorizare, precum programarea consultațiilor și gestionarea urmăririi tratamentelor (50%), luarea de notițe în timpul consulturilor medicale și monitorizarea bolilor cronice (36%).
Pe scurt, europenii acceptă AI ca asistent în domeniul sănătății, însă își doresc ca deciziile finale să rămână în mâinile oamenilor. De altfel, 38% declară că sunt preocupați de reducerea interacțiunii umane într-un sistem medical bazat pe AI, iar 35% se tem că ar putea scădea calitatea comunicării cu profesioniștii din sănătate.
Rolul profesioniștilor din sănătate este în transformare
Europenii nu își doresc ca profesioniștii din sănătate să își reducă implicarea odată cu extinderea utilizării AI. Dimpotrivă, așteptările față de aceștia cresc. 41% se așteaptă ca profesioniștii din sănătate să ofere mai multe consultații digitale și la distanță, 30% consideră că aceștia vor deveni și mai importanți ca puncte de contact umane și de încredere, iar 26% îi văd în rolul de consilieri și interpreți ai informațiilor medicale, ajutând pacienții să navigheze printre volume tot mai mari de informații despre sănătate.
Doar 20% consideră că importanța profesioniștilor din sănătate va scădea din cauza AI. Cu alte cuvinte, inteligența artificială schimbă rolul acestora, dar îl extinde, nu îl diminuează.
Concluziile Raportului de Sănătate STADA 2026 descriu o nouă realitate a sistemului de sănătate, în care pacienții implicați, instrumentele digitale și expertiza umană nu mai reprezintă lumi separate.
„Una dintre cele mai clare concluzii ale acestui raport este că această transformare nu este o soluție temporară pentru un sistem suprasolicitat, ci devine noul model de funcționare”, concluzionează Peter Goldschmidt. „Chiar și în rândul celor mai deschiși față de AI, dorința este de a beneficia de sprijin, nu de a înlocui factorul uman. Farmaciile reprezintă unul dintre cele mai accesibile și mai de încredere puncte de contact ale europenilor cu sistemul de sănătate, iar întrebarea nu este dacă se vor schimba, ci cum vor evolua pentru a combina expertiza umană cu viteza și capacitatea instrumentelor digitale.”
Raportul de Sănătate STADA se bazează pe un studiu online independent și reprezentativ, realizat de compania de cercetare Human8 în numele STADA, în perioada februarie-martie 2026, pe un eșantion între 500 și 2.000 de respondenți din fiecare dintre următoarele 20 de țări: Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Franța, Germania, Ungaria, Irlanda, Italia, Kazahstan, Lituania, Polonia, Portugalia, România, Serbia, Slovacia, Spania, Elveția, Regatul Unit și Uzbekistan. Cercetarea a fost realizată anonim, pentru a asigura confidențialitatea participanților și reprezentativitatea rezultatelor.
Autor
