Continuăm seria de articole de psihologie investițională și povestim astăzi despre cum prea multe gânduri și prea multe informație nu ne ajută deloc în luarea unor decizii profitabile. Deseori (dacă nu chiar mai tot timpul) citim toate știrile, toate părerile specialiștilor și acumulăm extrem de multă informație despre compania în care dorim să investim, ne desenăm în cap tot felul de scenarii astfel încât decizia pe care o luăm în cele din urmă nu mai este deloc rațională.
Adesea, și nu numai în acest domeniu al investițiilor, cu toții credem că adunarea cât mai multor informații este întotdeauna un lucru bun, dar asta nu este neapărat adevărat. De fapt, a acumula prea multe informații nu duce decât la un exces de încredere în abilitățile tale. Și asta duce la overthinking și la decizii proaste.
Cei mai mulți dintre cei care fac trading și nu investing iau în calcul cât mai mulți indicatori de analiză fundamentală și analiză tehnică, medii mobile, Fibonacci, OBV etc. și astfel variabilele se tot adună până nu mai sunt în stare să analizeze pertinent compania respectivă. Sunt multe similitudini de psihologie investițională între stock-picking și pariuri sportive astfel încât s-au făcut diverse experimente care ne demonstrează acest lucru – extras din excelenta carte a lui James Montier pe care v-o recomand „The Little Book of Behavioural Investing”.
Atunci când pariorii de la cursele de cai au primit doar cinci informații despre cai, acuratețea în ghicirea câștigătorilor și încrederea în sine au fost corelate. Dar când aceștia au primit mult mai multe informații, încrederea pariorilor în capacitățile lor a explodat însă câștigurile au rămas la fel.
Un alt experiment a vizat analiza acțiunilor: diverși analiști financiari au avut sarcina de a estima rezultatele trimestriale a 45 de companii pe baza a trei seturi de informații, pornind de la datele de bază – câștigul per acțiune din ultimele trei trimestre, vânzările nete și prețul acțiunii în cazul primului set, adăugarea unor informații irelevante în cazul celui de al doilea și adăugarea unor informații neredundante, care ar fi trebuit să ajute la o mai mare acuratețe (creșterea dividendului spre exemplu) în cazul celui de al treilea set. Care a fost rezultatul? Adăugarea de informații a crescut eroarea estimării.
Și, mai bine, mai raționali decât noi este inteligența artificială – nu e în interesul meu ceea ce urmează, dar merită menționat: un coș de 38 de acțiuni selectat de chatGPT a adus un randament de 4,9% între 6 martie și 28 aprilie în timp ce S&P500 a crescut cu 3%, EuroStoxx600 a crescut cu 0,5% iar un primele zece fonduri de investiții ca active au avut un randament negativ de 0,8% în aceeași perioadă de 8 săptămâni.
Cunoașterea noțiunilor de psihologie investițională ne ajută să fim mai raționali. Citiți, informați-vă, stabiliți-vă o strategie și urmați-o cu disciplina unui chinez bătrân. Less is more.
