Premiile Institutului European pentru Tehnologie si Inovatie 2015. Cum sunt cheltuiti banii europeni?
Desi a avut intotdeauna universitati si oameni de stiinta de prima clasa, Europa ramane putin in urma cand vine vorba de antreprenoriat tech. De ce nu performeaza europenii la acest capitol?
In primul rand, inovatiile europene in domeniu sunt produse si comercializate in alta parte, pentru ca viteza de asimilare a Europei este redusa.
Un alt aspect este “rarirea” marilor companii tech europene. Cu o afacere care avea 4 angajati acum 25 de ani, Corrine Vigreux, CEO-ul TomTom, afirma ca reprezinta singurul brand consumer electronic care a iesit din Europa in ultimii 15 ani si atentioneaza ca lucrurile ar trebui schimbate urgent, altfel, Europa va ajunge nu doar sa nu mai stea la masa cu SUA si China, ci doar sa faca parte din meniu. Daca acum cativa ani Philips, Alcatel sau Ericsson aveau pozitii de top, astazi cand te uiti la primii producatori de telefoane din lume vei gasi doar nume din China, Coreea de Sud si SUA.
Si totusi, cum pastram aceste industrii in Europa? Raspunsul tine de mentalitate. Europenilor le este frica de esec. Un antreprenor european va fi intotdeauna stigmatizat pentru un faliment, in timp ce America si in special Silicon Valley va sti sa transforme esecul in PR, pentru ca magia consta tocmai in ego-sistemul pe care l-a construit.
Dar dincolo de mentalitati si educatie, nu trebuie sa uitam ca, de cele mai multe ori, companiile europene au de-a face cu doua alte mari probleme: birocratia si dependenta mult mai mare de sistemul bancar.
Desi inca in urma, China, Brazilia sau India investesc masiv in educatie si implicit, in inovatie. In Europa o mare parte a statelor membre si-au redus dramatic bugetele alocate educatiei in ultimii ani. Oficialii europeni spun ca de fapt problema sta in eficienta cu care se cheltuiesc acesti bani. Comisarul European pentru Educatie, Cultura, Tineret si Sport, Tibor Navracsics, afirma ca educatia nu mai trebuie tratata doar ca un soi de politica sociala, ci ca o investitie in viitor. Comisarul European promite sa faca din investitia in educatie o prioritate in perioada urmatoare, un demers in care insista sa implice si partenerii politici din statele membre.
Ce face concret Europa pentru inovatie? În 2008, Comisia Europeană a fondat Institutul European pentru Inovatie și Tehnologie (EIT) pentru a “transfera” tehnologiile și ideile nascute in laboratoare si universitati in piata. EIT nu are doar atributii de finantare, cat mai ales de interconectare, propunand ceea ce se numeste “a knowledge triangle”: educatie, cercetare si afaceri.
Proiectele finanțate de EIT se bazează pe comunitățile de inovare (KIC’s) care au trei domenii de expertiza (schimbările climatice, energia durabilă și tehnologia informației) si sunt răspândite in întreaga Europa. In ciuda taierilor de fonduri de anul acesta, EIT promite sa-si mareasca expertiza cu trei noi Kic-uri: pe alimentatie si productie in 2016 si pe mobilitate urbana in 2018.
Dar multi dintre studentii pe care i-am intalnit la Budapesta se simt sufocati de birocatie, plangandu-se de faptul ca procedurile de acceptare sunt extrem de complicate si time consuming. Dar, in ciuda acestor incoveniente, EIT ramane singura lor oportunitate, si prin urmare concurenta a devenit acerba.
Nascut si crescut de catre echipa Barroso, institutul este inca intr-o perioada de asezare si acomodare. Dupa 5 ani de activitate, apar primele cifre oficiale despre cat si cum s-a inovat in Europa pe filiera EIT: 450 de idei de business, 75 de start-up-uri, 61 de noi produse si servicii. La un calcul simplu, asta inseamna 1 produs/luna care apare pe piata, gratie EIT. Unii ar spune mult, avand in vedere banii si procedurile, altii ar spune, putin, prin comparatie cu ce se intampla in SUA sau Asia.
Cert este ca EIT ofera o noua generatie de inovatori si antreprenori care pot schimba felul in care se misca lucrurile in Europa. Editia de anul acesta a premiilor EIT a oferit povesti care, poate, se vor dovedi a fi de succes in anii urmatori: reinventarea convertoarelor de tensiune, construirea de lămpi LED din materiale pe care le avem prin casa si care se încarcă de la soare sau modalitati de masurare a energiei eoliene pentru îmbunătăţirea consumului de electricitate.
Din pacate, despre Romania si inovatie nu sunt prea multe de spus, cele mai recente date Eurostat arata ca Romania se situeaza printre ultimii in Uniunea Europeana la acest capitol. Nici nu e de mirare, avand in vedere ca, la EIT am intalnit studenti si cercetatori care au o expertiza de invidiat, care ar vrea sa revina in Romania, dar nu au unde sa se angajeze sau sa implementeze ce au invatat.
