Un motiv pentru care „Internetul Lucrurilor” inca nu este un mediu sigur este faptul ca dispozitivele sunt conectate intre ele si comunica prin internet, si exista multe ferestre in retea care pot deveni puncte vulnerabile. Alt motiv este ca multe dispozitive nu sunt inca suficient de smart. Pe langa laptopuri, tablete si smartphoneuri, multe device-uri nu au inca posibilitatea de a transmite date criptate. Inca nu s-a stabilit exact modul in care toate device-urile noastre vor putea comunica perfect intre ele in viitor, cum vor se vor integra complet in mediul nostru de lucru.
Pe de alta parte nici noi insine nu contribuim la siguranta propriilor noastre resurse online. Avem o lista a celor mai proaste si neinspirate… parole. Parole precum 123456, parolamea, qwerty, abc123, 11111, teiubesc, sunt doar cateva exemple de parole neinspirate si foarte usor de spart. In trecut retele precum Goole, Facebook, Twitter si LinkedIn au primit atacuri peste atacuri asupra conturilor utilizatorilor, de altfel atacuri de succes din cauza… parolelor foarte slabe.
O parola buna trebuie sa aiba 8 sau mai multe caractere, sa fie un mix de litere, cifre si semne. Dar si parolele precum “dr4mat1c” pot fi vulnerabile pentru hackerii cu programe sofisticate, iar parole aleatorii precum “!@#$%gh” pot fi foarte greu de tinut minte. O varianta usoara de a crea parole sigure este sa folosim o fraza simpla, cu spatii intre cuvinte, ca de exemplu “1afara_ninge_sau_ploua?”. Gasim multe sfaturi pe internet, pe paginile companiilor gen Microsoft sau Google, si nu numai.
Este important sa fim constienti de valoarea unei parole sigure si cat de mult ne poate ajuta. Cand vine vorba de securitatea datelor nu este de glumit si desi majoritatea datelor sunt criptate si greu de spart, avem si noi partea noastra de responsabilitate in acest sistem. Dati-ne exemple de parole aiurea de care ati auzit sau pe care voi insiva le-ati folosit. Va asteptam pe Facebook.
