„Heavy lies the crown”, zice o celebră vorbă în limba lui Shakespeare, adică greu atârnă coroana și responsabilitatea pe umerii liderului, în dulcele grai românesc. Valabil și pentru telefoane. Pentru multă vreme, în regatul Android, Samsung cu al său Galaxy Ultra au făcut legea. An de an apare un nou Ultra, dar cumva, rețeta rămâne aceeași. Și S26 Ultra este rafinat și puternic, dar nu prea mai e genul de telefon care să-ți facă inima să tresalte prin elementele de noutate pe care le aduce. Ediția de anul ăsta a adus totuși o adiție interesantă: privacy display, o funcție care schimbă felul în care folosești telefonul în public și, chiar dacă abia a apărut, e ceva ce mi se pare că ar fi trebuit să existe dintotdeauna pe toate telefoanele. Iar asta e un compliment zdravăn.
Dar pe de altă parte, o singură funcție remarcabilă nu schimbă atât de dramatic raportul calitate-preț, pentru un telefon care pornește de la peste 1000 de euro. Iar când îl pui lângă challengerul despre care urmează să vorbesc în continuare, pe care am să vi-l dezvălui imediat și care este creme de la creme în materie de camere, S26 Ultra pare și mai greu de justificat la acest scor. Nu mă înțelegeți greșit, S26 Ultra rămâne un telefon foarte șmecher, dar când un model mai accesibil îl bate la capitole cheie, e cam greu să treci peste asta. Bun, iar acum fără s-o mai lungim, hai să cunoaștem preopinentul de azi, și cum naiba să încep altfel acest review decât cu… Doamne Ferește! Ce făcuși OPPO când scoseși această demență de telefon care este Find X9 Ultra?
Design/Construcție
În trecut am zis despre el că este o cameră care din întâmplare are și un telefon atașat, dar după ce l-am testat în draci zilele astea, mi se pare că această afirmație este la un cu totul alt nivel! 2026 este probabil anul în care mai mulți producători experimentează ca niciodată cu cele mai șmechere dispozitive ale lor. În ce sens? Că nu mai seamănă toate între ele, iar asta este ceva mai rar întâlnit. Avem XIAOMI 17 Ultra care a mers pe calea zoom-ului optic ajustabil, VIVO s-au focusat pe performanțe maxime pe obiectivul principal, sau iată, vine OPPO cu acest Ultra. Să vă dau niște spoilere? Senzori masivi pe toate focalele și poze pe 3x și 10x fabuloase, atât de bune că ajungi să te întrebi: băi, chiar văd bine sau visez?
Dar hai să nu anticipăm și să începem cu faptul că un telefon bun nu se rezumă la camerele sale. Pe parte de design s-a strigat Camera Phone, prin urmare spatele lui Find X9 Ultra este dominat copios de camera bump. Plita de aragaz este atât de mare, că ar putea avea propriul său cod IMEI. Mie îmi plac designurile mai finuțe, mai în stil Samsung, că tot vorbeam mai înainte despre S26 Ultra, dar sunt conștient că este fizic imposibil să îndeși atâta hardware pentru camere fără să ai o cocoașă babană pe spatele telefonului. Și sunt ok cu asta. Cei care vor un astfel de telefon sunt obișnuiți și nu au nicio problemă cu acest design.
Alături de colegul Adi, am tăbărât ca hienele când a venit Find X9 Ultra și n-a părut să le pese nicio clipă că modulul de camere e cât telefonu', bine, vorba vine. Layout-ul insulei de camere este similar cu cel de la Find X8 Ultra pe care îl înlocuiește, cu modificări atât de subtile, că nu le observi până nu te apropii de modul. Restul spatelui este gândit să omagieze marca Hasselblad, și anume modelul medium format X2D, cunoscătorii știu probabil la ce mă refer. În rest, avem două secțiuni din piele vegană marcate cu logo-urile OPPO și Hasselblad aliniate frumos pe lateral.
Designul te duce imediat cu gândul la o cameră foto, adică îți comunică instant în mod vizual faptul că ai de-a face cu un camera phone. Spatele ăsta „sintetic” ajută și la grip, iar culoarea modelului primit la review este un gri închis numit Tundra Umber, inspirat, după cum ziceam, din camera Hasselblad x2D 100C. În Europa, X9 Ultra va fi disponibil și într-un portocaliu turbat numit Canyon Orange, și mă bucur că există și culori tari în line-up, dar spatele acelei versiuni este făcut din ceva numit fiber-reinforced plastic. Și mai există o variantă albă, Polar Glacier, dar aia e exclusivă pentru piața din China.
Rama dreaptă din aluminiu are colțuri ușor rotunjite pentru a nu-ți face gaură în palmă și asigură un grip excelent, chiar și atunci când faci poze doar cu o mână. În rest avem designul standard Oppo, cu butonul de cameră în dreapta jos, plasat sub butoanele de Power și volum, și butonul Snap Key pe stânga. X9 Ultra are infim peste 9 mm grosime și bifează standardele de rezistență la apă și praf IP66, IP68 și IP69, și a obținut 5 stele la testul SGS Premium Performance Drop Test.
Performanță
Camere
Bun, am terminat și exteriorul, hai să migrăm la interior și am să încep mai atipic, cu sistemul de CAMERE, pentru că sincer nu mai am răbdare. Vom reveni la ecran și procesor mai la vale. Deși ambele sunt excelente, poți să faci abstracție de ele în comparație cu ce avem pe parte de camere. Așteptările erau mari, în redacție avem și un X8 Ultra pe care l-am frecat de i-au sărit capacele, dar problema până acum a fost că Ultra-urile erau disponibile doar în China. Not anymore! Acum vin oficial și în România și permiteți-mi următoarea afirmație îndrăzneață: dacă vrei un telefon fabulos pe foto și video, X9 Ultra este una dintre cele mai solide alegeri în acest moment.
Colaborarea cu Hasselblad a ajuns la maturitate, nu numai la nivel de colorizare sau moduri specifice precum XPan, dar și în materie de lentile și hardware foto. Practic, X9 Ultra este echipat cu „New-Generation Hasselblad Master Camera System”, adică 5 camere dorsale plus una frontală, pentru selfie. Bine, nu toate sunt utilizabile în sensul propriu al cuvântului, pentru că una dintre ele este de fapt un senzor True Color multispectral de 3,2 MP, folosit pentru white balance și redarea mai corectă a culorilor. Senzorul principal este un Sony Lytia 901 de dimensiuni mari, 1/1.12 inchi, cu 200 MP rezoluție.
Este desigur stabilizat optic, iar obiectivul are expunere la f/1.5 și o distanță focală de 23 mm. Cei mai atenți dintre voi vor remarca faptul că a scăzut dimensiunea senzorului principal față de cel utilizat anul trecut; X8 Ultra folosea unul de 1 inch. De ce? Răspunsul celor de la OPPO la această întrebare pusă în cadrul unui preview online, a fost că au avut nevoie de extra spațiu pentru a acomoda senzorii gigantici folosiți pe focalele 3x și 10x. Și au mai spus că noul senzor principal Sony LYTIA 901 de 200 MP, împreună cu diafragma mai deschisă f/1.5, scoate imagini cel puțin la fel de detaliate, dacă nu chiar mai detaliate, decât LYTIA 900 de 50 MP cu f/1.8 folosit pe X8 Ultra.
Testat în blană, putem confirma că în condiții de lumină bună, majoritatea cadrelor sunt ușor peste ce scoate X8 Ultra. Au culori ceva mai bune grație noului senzor Ultra Chroma, un dynamic range excelent și putem observa detalii bune inclusiv în zonele umbrite, fără ca restul cadrului să fie supra-luminat. Deci per total o experiență superioară. Telefonul a fost plimbat intens într-un tur de forță prin China, prin Shenzhen și Chengdu, deci ceea ce vedeți pe ecran sunt doar câteva dintre cele 3000 de poze trase și selectate de colegul Nico, wizard-ul nostru de la editare. Vibe-urile celor două orașe sunt fabuloase. Desigur, asta pe lângă urșii panda care nu puteau să lipsească, Chengdu fiind casa lor. Mai sunt și poze din Chongqing, dar vom completa ulterior tot tabloul periplului din China cu un alt material, probabil la un Podcast pe PlayGround.
Revenind la X9 Ultra, în materie de Dynamic Range, poate trage 3 cadre la expuneri diferite și le combină rapid. Capabilitatea asta poate avea și dezavantaje, care se manifestă de exemplu atunci când pozezi mișcări rapide, pentru că produce un pic de ghosting, dar strălucește atunci când pozezi peisaje statice cu contraste mari. LUMO Image Engine se ocupă de coordonarea procesării foto/video între CPU, GPU și NPU pentru a obține rezultate cât mai bune indiferent de rezoluția la care tragi, fie ea 12.5, 25, 50 sau 200MP. Telefonul decide în funcție de lumina ambientală ce rezoluție alege. Bine, asta dacă nu vrei să treci pe manual în Hasselblad High-Res mode, și să alegi o setare fixă pe 50 sau 200MP. Rezoluția de 200MP mai aduce un beneficiu concret, și anume zoom-ul 2x. Nu e un crop clasic, ci unul care livrează imagini de 50MP, ceea ce face ca portretele pozate pe focala de 50mm să arate foarte, foarte bine.
Cunoscătorii se vor bucura, pentru că rezultatele nu au nimic de-a face cu ce înseamnă un zoom digital. Noaptea însă, am avut momente în care mi s-a părut că X8 Ultra performează mai bine, probabil grație senzorului fizic mai mare. Diferențele sunt însă foarte mici, trebuie să dai zoom pe un display mare și să analizezi foarte atent părți din cadru ca să-ți dai seama. Ambele camere sunt bune, chiar dacă senzorul lui X9 Ultra a scăzut marginal în dimensiune și compensează prin rezoluție și expunere. Și merge foarte bine expresia „o imagine spune cât 1000 de cuvinte”, pentru că e greu de descris în cuvinte atmosfera celor două orașe pe timp de noapte.
Al doilea senzor de 200MP este implementat pe focala de 70mm, adică 3x zoom. Senzorul este un OmniVision OV52A și nu doar că este cel mai mare senzor implementat vreodată pe un obiectiv tele 3x la 1/1.28 inch, dar este mai mare decât majoritatea senzorilor de pe camerele principale ale concurenței! Și această cameră e stabilizată optic, și focalizează la o distanță minimă de 15 cm. Rezultatele produse de 3x-ul acesta de 200MP sunt excepționale, la nivel de cameră principală. Pozele sunt bune până și pe crop-ul 6x, care a înlocuit camera 6x dedicată de pe modelul precedent. Chiar dacă este un crop, tot are o rezoluție de 50MP, și în continuare produce cadre surprinzător de bune la acest nivel de zoom.
Culorile sunt parcă un pic mai șterse și pierzi puțin oleacă de sharpness, dar intervine post-procesarea și salvează ziua. Pentru portrete, pe 3x separarea subiectului de fundal este bună chiar și fără să mai apelezi la modul dedicat, ceea ce nu-i puțin lucru. Îl folosești doar pentru acel extra pop, dacă vrei un bokeh și mai accentuat. Și stați așa, că încă n-ați văzut ce scoate 10x-ul! Noaptea se menține același pattern, pozele pe 3x ies foarte reușite, cu noise aproape inexistent, culori bune și efecte de halou minime. 6x-ul este și el OK, dar necesită mâini stabile, pentru că încep să se simtă limitările stabilizării optice.
Senzorul UltraWide a primit și el un upgrade, acum avem sub capotă un Sony Lytia 600, cam cel mai mare senzor de UltraWide pe care am pus noi mâna până în acest moment, și cam cel mai mare de pe piață, cu excepția celui de pe vivo X300 Ultra, care telefon nici măcar nu se vinde oficial la noi. Lytia are 1/1.95 inch, 50 MP, obiectiv f/2 cu autofocus și, conform OPPO, poate capta cu 56% mai multă lumină decât implementările precedente. Pozele surprinse de acest senzor sunt bine colorate, cu dynamic range suficient și încărcate de detalii. Da, apar niște deformări de perspectivă, este totuși un ultrawide, dar unul chiar competent. Mă plictisisem deja să dau cu hate înspre camerele ultrawide, pentru că de obicei sunt neglijate de către producători. UltraWide-ul a produs cadre decente chiar și în lumină slabă, dar aici în continuare inamicul numărul unu sunt sursele de lumină puternice care generează halouri.
Și ultimul, dar nu cel din urmă highlight, este „telescopul” 10x OPTIC, ceva ce n-am mai văzut de la S23 Ultra încoace. Doamne, cât mi-a plăcut mie 10x-ul ăla! Doar că de data asta, senzorul integrat pe X9 Ultra este de peste 3 ori mai mare decât cel de pe S23 Ultra. Ia-o pe asta! Rezultatele sunt uluitoare, cel puțin pentru un telefon. În plus, periscopul în sine este ceva nemaiîntâlnit, cu o prismă cvintuplă de reflexie. Adică este un sistem cu amprentă foarte redusă prin care lumina se reflectă de 5 ori, ca să poată să aibă loc în camera bump-ul și așa foarte mare. Practic, OPPO și-a făcut viața mai grea când a miniaturizat sistemul, dar este o veritabilă flexare de mușchi în materie de inginerie.
Mai adaugi peste și faptul că stabilizarea optică este la nivel de senzor, adică ceea ce numim Sensor Shift, iar asta ajută, mai ales la un zoom atât de lung, și deja totul pare prea frumos ca să fie adevărat. Dar este. Și ai chiar și un 20x prin crop, cică „lossless optical quality”, de care mă declar surprins. Am surprins în China urși panda de la 20 de metri distanță și rezultatele, iată, sunt neașteptat de clare. Și îi văd sensul acestei focale, pentru că poți trage niște portrete excelente de la distanță, fără ca subiectul să te detecteze și să-și schimbe postura, deci excelent și pentru street photography.
Modul Macro 10x e puțin înșelător ca nume, pentru că nu folosești efectiv obiectivul de 10x, ci cel mai probabil senzorul de 200MP de pe camera de 3x. Motivul e tehnic: un macro adevărat presupune distanță de focalizare foarte mică, iar telescopul pentru 10x nu poate focaliza suficient de aproape pentru asta. În funcție de distanță, lumină ambientală sau mod de filmare, telefonul schimbă automat între obiectivele de 3x și 10x pentru a-ți oferi cea mai bună imagine posibilă. Master Mode a fost și el rafinat în colaborare cu cei de la Hasselblad. Acum poți poza format 50MP JPEG Max sau chiar 50MP RAW Max pe 6 focale diferite: 14, 23, 47, 70, 140 și chiar 230mm, acesta din urmă este echivalentul lui 10x.
Mai mult, în modul RAW Max poți avea o adâncime de culoare de până la 16 biți. Tot în Master Mode te poți juca cu preset-uri sau filtre Hasselblad, iar dacă în urma acestor experimente ai găsit ceva ce-ți place, poți salva respectivele valori într-un preset nou pe care să-l poți folosi ulterior. 4K Motion Photo introdus odată cu Find X9 Pro, testat de noi la momentul lansării, este prezent și aici. Îl găsiți dacă activați Hasselblad High-Res, și produce rezultate mai bune decât orice alt Motion Photo pe care l-am încercat vreodată. Ai multe cadre din care poți alege, oricât de nebună ar fi fost acțiunea surprinsă, totul grație puterii de procesare disponibilă pe procesoarele de top în 2026.
Nici capitolul VIDEO nu a fost neglijat și ar fi fost chiar aiurea să ne rezumăm doar la poze. Avem, pentru prima dată pe un telefon OPPO, filmare la 8K/30 sau 4K/120Hz, atât pe camera principală dar și pe teleobiectivul 3x. În aplicație ai și 10x-ul disponibil când pornești 8K, dar de fapt se folosește tot cel de 3x, așadar este un zoom digital prin crop. În general rezultatele obținute au fost bune, cu culori vii și dynamic range vast, dar am avut și momente de sharpness mai slab, iar stabilizarea a părut puțin cam choppy pe alocuri. Nimic grav, dar cel mai bun telefon din lume pe camere nu are o filmare la același nivel cu partea de foto.
Și pentru că tot vorbirăm despre smoothness sau lipsa lui, mi-ar plăcea o implementare de zoom fluid și o trecere mai puțin violentă între obiective. Dar astea sunt lucruri care pot fi rezolvate printr-un update de soft, deci nu m-aș grăbi să scad prea multe puncte. În modul Pro Video poți filma inclusiv în O-Log2 și cu acces la Look Up Tables, pentru un preview colorizat în timp real, inclusiv în 8K/30 fps. O-Log2 este al doilea format flat proprietar OPPO, vine cu certificare ACES și aduce mai multe detalii în umbre față de versiunea unu. De menționat și că softul camerei este foarte intuitiv și ușor de folosit. Nu ai iconițe care nu au ce căuta acolo, iar când activezi funcții precum Macro Shot, iconița ei va apărea în partea superioară temporar, cât timp e activată, și dispare îndată ce oprești Macro Shot.
Tot aici trebuie să discutăm și despre butonul capacitiv dedicat camerei, acel Quick Button portocaliu de pe muchia telefonului. Funcția lui este să pornească aplicația de cameră, sau prin double tap să declanșeze. Poți pune însă și alte funcții, de exemplu cu swipe-uri în interiorul aplicației de cameră poți asigna lucruri precum zoom in/out, luminozitate etc, dar sincer, adesea mi se pare că astea mai mult încurcă decât ajută. Așa că de obicei dau disable la mai toate implementările de „camera button” întâlnite pe piață. Dacă folosești husa, asta mai ajută puțin, pentru că mai scade din apăsările accidentale, însă eu unul îl prefer complet oprit.
Și… nu ne oprim aici! Pentru că OPPO a dus ideea asta de camera phone la maxim, așa că separat, poți achiziționa și un Hasselblad Earth Explorer Kit. Ce înseamnă asta? Păi un ditamai teleconvertorul LUMO de 300mm cu f/2,2, un grip case care e mult mai mult decât o simplă husă, un filtru de 67mm și două adaptoare de trepied: unul pentru telefonul cu grip case, asta dacă vrei să pui doar telefonul pe trepied, și celălalt pentru obiectiv. Obiectivul respectă colaborarea Hasselblad și tema de culori a telefonului, cu acel accent portocaliu, și asta se vede inclusiv și pe Grip Case, care are tot buton portocaliu. Husa are propria baterie și, ca să poți controla telefonul cu ajutorul butonului, se conectează la acesta prin Bluetooth.
Cu obiectivul LUMO montat îți vor apărea 3 niveluri principale de zoom: 13x (300mm), 30x (690mm) și chiar 60x (adică 1380mm). Poți merge și mai departe cu zoom-ul, dar trebuie să ai un trepied solid, pentru că focala asta este extrem de greu de stabilizat. Am ieșit de două ori în weekend în parc, și am pozat tot ce mi-a atras privirea, de la șobolani și până la rațe, flori, pescăruși, oameni, peisaje, orice. Experiența a fost la superlativ și nu e limitată doar la pozat. Filmezi 4K/60 FPS pe aceleași distanțe focale. Poți pătrunde acolo unde în mod normal nu ai ajunge cu un telefon. Știu că sună dubios, dar nu e ce vă gândiți. E vorba despre pescărușul ăla aflat la 50 de metri, la caiacele care trec pe lac, și în general la detaliile care pentru ochii tăi sunt cel mult zgomot de fond.
M-am simțit ca atunci când am pus mâna prima dată pe un teleobiectiv profesional de 400mm cu f/2.8. Speechless! Am trecut rapid de la „hai bă, cât de bun poate să fie?” la un WOW total. Sigur, nu e o sculă profesională, dar e extraordinar ce poți face în 2026 cu un telefon și un obiectiv atașat: poze și filmări care să arate ca cele din documentare! It's a great time to be alive, și punem punct aici capitolului camere, camere care sunt fără doar și poate punctul forte al acestui fabulos X9 Ultra. Este cel mai tare camera phone din lume la acest moment? Îndrăznesc să spun că este!
Ecran
Ne-am concentrat atât de mult pe cameră, că probabil restul capitolelor vor părea grăbite, dar să nu uităm totuși că avem hardware de top și la ecran, procesor, baterie etc. Ecranul are aceeași rezoluție ca pe X8 ultra, adică QHD+, dar noutatea este frecvența maximă la 144Hz și o luminozitate în HBM de 1800 nits, cu un maxim local de 3600. Mai adaugi la asta și un PWM Dimming de 2160Hz pentru protejarea ochilor și faptul că este un display LTPO AMOLED, care poate coborî până la 1 nit luminozitate și 1Hz rată de refresh în funcție de context, și ai rețeta unui redutabil ecran de flagship.
Și da, poate reda culori pe 10 bits, și conținut Dolby Vision sau HDR Vivid. Orice veți viziona pe acest panou va arăta superb, fie el conținut multimedia sau poze și filmări făcute în vacanță, și asta atât în pat înainte de somn la luminozitate minimă, dar și afară, în soare puternic. Cititorul de amprente este ultrasonic și amplasat sub ecran. A funcționat foarte bine pe durata testării, chiar și cu degete ude. Iar de protecția acestui superb AMOLED, se ocupă o sticlă Gorilla Glass Victus 2, deci știm că va rezista bine și fără folie.
Procesor
Snapdragon 8 Elite Gen 5 este procesorul preferat pentru mai toate flagship-urile din 2026, deci se regăsește și sub capota lui Find X9 Ultra. OPPO a renunțat la Dimensity 9500 folosit pe Find X9 Pro, probabil pentru că tot acest arsenal foto sau înregistrarea video log la 8K/30, cer maximul de performanță pe partea de procesare, deci soluția sigură era chip-ul celor de la Qualcomm. Prin urmare puteți intui zona de scoruri obținute în Geekbench, scoruri care, în funcție de temperatura ambientală, variază între 11.000 și 11.200 de puncte.
Ce face însă fiecare producător în mod diferit este sistemul de răcire, iar eficiența acestuia în utilizare intensă o testăm în 3DMark Wild Life Extreme Stress Test. Rezultatul? Cam 46% cu un scor maxim de 7680 de puncte, scor care indică o performanță redutabilă în gaming, dar cu un minim de 3500 de puncte. Interesant este că acest minim a fost atins pe un singur loop, deci de fapt telefonul stă în medie ușor mai sus. Diferența de temperatură a fost însă măricică, telefonul s-a simțit destul de fierbinte la atingere, semn că cea mai mare parte a căldurii generate de către procesor se duce rapid în rama metalică și pe spatele telefonului.
ColorOS & AI
Trecând la software, ColorOS 16 are toate optimizările deja implementate pe Find X9 Pro, optimizări care fac experiența de utilizare extrem de fluidă, iar telefonul va primi 5 ani de actualizări de ColorOS, adică de versiune de Android, și 6 ani de update-uri de securitate, ceea ce e bine, chiar dacă nu la nivelul telefoanelor de la Samsung sau Google. Și Doamne ce mă bucur că AI-ul nu este selling point-ul acestui telefon, chiar dacă OPPO împinge puternic ideea de „AI Phone”. Asta nu înseamnă că OPPO nu are o suită decentă de funcții AI, ci doar că nu vom petrece juma' de review în secțiunea despre inteligența artificială.
Snap Key-ul din stânga este configurabil, și are câteva funcții chiar utile: o apăsare îți salvează ce vrei să reții în Mind Space, double press deschide respectivul Mind Space ca să vezi salvările trecute și să interacționezi contextual cu AI-ul care poate extrage text din ele, dar poate cea mai utilă funcție este înregistrarea diferitelor memo-uri vocale cât timp îl ții apăsat. L-am folosit chiar în procesul conceperii acestui material de fiecare dată când îmi venea o idee de ținut minte, și eram pe stradă sau naiba știe pe unde. Este exact ce-i trebuie unuia ca mine. De reținut că voice memo mi-a funcționat inclusiv în limba română, și asta-i important. A înțeles ce i-am spus și a făcut și un Memo automat din contextul dat.
Toate acestea sunt funcționalitățile implicite ale butonului. Dar poți umbla prin setări și-ți poți alege cu totul alte funcții, precum Traducere în timp real, Deschiderea camerei, a lanternei, trecerea pe silențios etc. Cu AI Search poți căuta prin fișierele din telefon sau prin setări, notițe, calendar sau chiar prin Mind Space, totul în limbaj natural, dar momentan doar în engleză. Este util mai ales în momentele alea de panică: vrei să schimbi rapid o setare și nu știi unde e, scrii pur și simplu în prompt și telefonul îți va oferi soluția. Circle to Search este și el prezent, foarte util, și probabil cea mai folosită funcție AI dintre toate.
Suita de editare foto este prezentă și ea în continuare, cu AI Eraser în pole position, cu care ștergi photobomberii sau coșurile de gunoi care-ți strică pozele de vacanță. Mai avem și AI Recompose care-ți repară încadraturile proaste, și toate celelalte tool-uri, gen Unblur, Enhance sau Remove Reflections. Mind Pilot este o funcție încă indisponibilă în Europa, dar cică va veni și asta în curând. Te poți conversa în limbaj natural cu Mind Pilot, care poate interpreta conținutul salvat în Mind Space și-l poate trimite către Perplexity, Gemini sau DeepSeek pentru cele mai pertinente răspunsuri. Nu mi-e foarte clar dacă integrarea cu DeepSeek va ajunge și în Europa, și nici cei de la OPPO nu m-au lămurit în această privință.
Bill Manager este o funcție care-ți centralizează cheltuielile și prin care poți genera ulterior rapoarte, ca să ai de ce să plângi în pumni în legătură cu cât ai cheltuit în vacanță. Informația este adunată fie prin Mind Space, fie prin pozat chitanțe și facturi, sau prin screenshot-uri trimise către Mind Space cu Snap Key. Dar funcția nu poate vedea tranzacții direct din aplicațiile bancare, dacă respectiva aplicație blochează înregistrarea ecranului. Și mai există desigur și toate funcțiile alea de reformulare, rezumare text și audio întâlnite în toate celelalte ecosisteme, cu rezultate mai bune sau mai slabe în funcție de limbă. Și unele încă nu au limba română implementată.
Și în final, ca să trimiți cu ușurință pozele făcute de X9 Ultra și prietenilor cu iPhone, poți face asta prin intermediul Quick Share. Există însă și un „dar”: e nevoie de aplicația O+ Connect instalată pe respectivul iPhone, Mac sau Windows. Dar am fost asigurat că în curând, grație unei colaborări cu GOOGLE, vom putea sări peste partea asta cu aplicația extra instalată pe telefonul care primește pozele, și le vom putea trimite nativ către iPhone. Și uite așa, pas cu pas, am ajuns și la baterie și autonomie.
Baterie
Acumulatorul lui Find X9 Ultra este imens, cu o capacitate de 7050 mAh, dar nu la fel de mare ca la X9 Pro, care s-a dus la 7500. Este însă un sacrificiu mic motivat de spațiul interior limitat, și pe care-l înțeleg. Cei peste 7000 mAh au reușit să depășească o zi de utilizare intensă, cu tururi de forță în materie de pozat și filmat, deci o utilizare normală de 2 zile nu mi se pare imposibilă. Viteza de încărcare pe fir este de 100W, suficient pentru o încărcare de 70-75% în 30 de minute. Fără fir, se menține viteza de 50W, cât timp ai la îndemână un încărcător compatibil. Iar dacă vrei să-ți încarci căștile, ceasul, sau să-l depanezi pe prietenul care încă este pe baterie Li-Ion, și nu pe SiCa ca tine, poți face asta atât prin reverse charging pe fir, dar și wireless.
Concluzii
Phew, a fost intens, dar cred că acest telefon merită un efort extra. Deci a venit momentul să tragem și niște concluzii. Mă așteptam la un progres de la o generație la alta, dar pasul pe care Oppo l-au făcut cu X9 Ultra este chiar mare. Bine, pentru noi ca europenii, progresul este infinit, pentru că Find X8 Ultra oricum nu se vindea oficial la noi, dar chiar și așa, ici colo nu m-am putut abține să nu le compar. Find X9 Ultra este un autentic și excepțional Camera Phone. Și mi se pare îmbucurător să mai vezi câte un producător care zice: „bă nene, pe noi camera ne interesează”, într-o lume în care ne îngropăm în AI.
Dar să nu trecem nici peste faptul că dincolo de camere, Find X9 Ultra este un veritabil flagship, are de toate și nu te va dezamăgi la absolut niciun capitol. Dar cât costă? Un rinichi, doi? Păi cam tot cât cer și Samsung sau Apple la lansare pentru versiunile cu 512GB. Find X9 Ultra este deja disponibil la precomandă la un preț recomandat de 8600 de lei, în versiunea cu 12GB RAM și 512GB stocare, în culorile Tundra Umber și Canyon Orange, pe oppostore.ro. Iar în această perioadă de precomandă, adică până pe 7 mai, cei interesați vor primi și un pachet special care include husă de protecție, încărcător de 100W și un an suplimentar de garanție. Iar kitul dedicat de accesorii Hasselblad va putea fi achiziționat la 1.000 lei, 50% reducere față de prețul de listă, în limita stocului disponibil.
